Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 31 ‘atete 31/08/2016
Fa’anaho fa’ahoura’a i te Piha Rautea
Ua vauvahuhia’tu te hō’ē parau ha’amaramaramara’a i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau no ni’a i te fa’aineinera’a i te ‘ōpuara’a no te fa’aotira’a mana no te fa’anaho fa’ahoura’a i te Piha Rautea e no te Rava’aira’a Tairoto (PRRT=CAPL). Te fā no te reforomatiora’a i te papature e ravehia nei no te Piha Rautea e no te Rava’aira’a Tairoto (PRRT=CAPL) o te horo’ara’a ia ia’na ra i te mana tī’ā’aura’a mau. Te tareni metua a te Piha o te riro mai i mua nei ei Piha Rautea no Porinetia farani o te tī’āra’a ia no te feia fa’a’apu no te ha’apapu i to rātou ō-papu-ra’a’tu i roto i te ha’amaura’a e te fa’a’ōhipara’a i te mau porotita e te mau tapura ‘ōhipa no te fa’ahotura’a fa’a’apu. Te fa’aotira’a i taua tareni ra e arato ato’a mai ia i te fa’aoti ato’ara’a e rave rahi mau ti’ara’a, e teie i muri nei te mau ti’ara’a rarahi roa a’e : te ti’ara’a no te fāfāra’a, te ti’ara’a no te ha’amaramaramara’a e no te ha’apiipiira’a i te feia fa’a’apu e te ti’ara’a no te paturura’a fa’ata’ahia no te feia fa’a’apu. E ha’apapu ato’a teie papature ‘api i to’na ti’ara’a mataara paruru, te tumu ia e titauhia te Piha Rautea ia fa’atura i teie mau titaura’a i muri nei : - Te ti’ara’a toro’a : o te feia fa’ahotu fa’a’apu ana’e e aore ra o te piri mai te mau tareni, mai te feia fa’a’amu ‘animara, te mau tino tama e fa’ahotu i te mau ‘aru, etv, o te nehenehe e nā’nā e ti’a mai ; - Te ti’ara’a no te ta’ato’ara’a, ‘ionaha, e nehenehe te huru ta’ata ora ato’a e morare o te pahono i te mau titaura’a i ha’amauhia na roto i tō’na tapa’ora’ahia i roto i te puta tamau no te fa’a’apura’a e riro mai i reira noara’a ra ei mero no te Piha Rautea ; - E te hope’a roa, te ‘otonomi, ‘ōia ho’i, te ti’amara’a no te mā’iti, na roto i te Piha Rautea, i tā’na mau fā no te fa’ahotura’a e tā’na mau tapura ‘ōhipa e no te tī’ā’aura’a i tā’na mau punavai faufa’a tumu ma te ‘ore e fa’ahepohia mai na rapae’au. Te tī’ā’aura’a i te puta no te fa’a’apura’a, tareni mana haunui, e horo’ahia’tu ia i roto i te piha tī’ā’au i te fa’a’apura’a tei reira tā’na tareni titauhia. Na te fa’aterera’a o te mau punavai faufa’a moana e no roto i te fenua e fa’atere i te tī’ā’aura’a i te puta no te feia rava’ai tairoto, o te ‘ore mai teie atu nei, e ti’a fa’ahouhia mai e te Piha Rautea. Ei fa’ahopera’a, e o teie ture i roto i te tareni rahi no te fa’a’āpira’a i te piha a te hau no te fa’a’apura’a hina’arohia e te Peretiteni no Porinetia farani, o te mape’ehia’tu e te ‘ōpuara’a no te fa’anaho fa’ahoura’a i te piha no te fa’ahotura’a fa’a’apu o te mana i te ‘ōmuara’a no te matahiti i mua nei. ‘Ōpuara’a no te fa’aaura’a i rotopu ia Porinetia farani e te Haunui no te paturu faufa’a monira’a i te tapura ‘ōhipa no te fa’ahotu i te fariira’a ratere No te fa’atae roa i te hope’a i te hō’ē tauto’ora’a pautuutu e te itoito a na To’ofa e piti no Porinetia farani i roto i te Putuputura’a tapura ‘ōhipa mana a te ‘Āpo’ora’a Huito’ofa i roto i te ha’amanara’a i te Ture no te mau Faufa’a moni 2016, ua vauvau mai te Mono-Peretiteni, o Nuihau Laurey, i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē ‘ōpuara’a no te fa’aaura’a i rotopu ia Porinetia farani e te Haunui, o te titau ra, ia au i te fafaura’a o tei ravehia na e te Fa’aterehaunui vahine no te mau Aramoana, ia ha’amaita’ihia te topara’a no te faito ta’ato’a o te tauturu o tei tapa’ohia i roto i te ture no te mau faufa’a moni 2016. Teie ‘ōpuara’a fa’aaura’a, ua ha’amauhia ia ia nehenehe, i ni’a i aua ihoa faito ra no e 4 mirioni tara ‘ēuro, te paturura’a faufa’a moni a te Haunui no te tapura ‘ōhipa no te fa’ahotu i te fariira’a ratere a Porinetia farani. Te fa’ata’a ra taua fa’aaura’a ra i te fa’aotira’a a te Haunui no te horo’a mai i te faufa’a moni i ni’a i te faito e 477 326 969 toata farane (4 000 000 €) ‘ōia ho’i, te hō’ē faito tauturura’a mai i ni’a i te 80% no te faito faufa’a ta’ato’a e hina’arohia no te mau tapura ‘ōhipa e hina’arohia ra, matutuhia i ni’a i te faito e 596 658 711 (5 000 000 €), toata farane, ‘āita ia e tute to roto. Ua fa’aotihia e hō’ē ana’e iho taime no te ‘aufaura’a mai, i te taime e tu’urimahia. Na roto i te fa’a’ōhipara’a i te mau ‘irava 169 et 170-1 no te ture ‘avei’a no te papature ‘Ōtonomi a Porinetia farani, e titau teie ‘ōpuara’a o te fa’aaura’a i te ha’amanara’a a te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani, i reira ‘ōia e haponohia’tu ai. « Mana’o no ni’a i te ‘ōpuara’a no te fa’aotira’a mana no te fa’ataui i te Ture no te mau Utara’a e no ni’a i te vai tamaura’a o te fenua » Ua horo’a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē mana’o fa’ati’a i te ‘ōpuara’a no te fa’aotira’a mana no te fa’ataui i te Ture no te mau Utara’a no te horo’a i taua fa’anahora’a i te vai tamaura’a o te fenua i rotopu i te mau fenua no te Aramoana e te fenua farani, i te mau fa’atiti’aifarora’a no te ha’amaita’i i te amora’a i te mau uta’a natihia i ni’a i te revara’a, i te pae no te « Parau ti’ara’a ta’ata no te ara no te fa’atupu paturu i te fa’aineinera’a toro’a», ‘ōia ho’i, no te tauturu e horo’ahia na te mau ta’ata i roto i te fa’aineinera’a toro’a no te tapi i teie fā no te fa’aora’a pu’etau e ti’a i te vaira’a i ni’a i te ti’ara’a ‘ohipa. Ua tu’u ato’ahia’tu te hō’ē hina’aro ia riro taua fa’anahora’a ra ei mauha’a rave’a no te vai tamaura’a o te fenua no te amo i te revara’a mai te motu nohora’a e tae roa’tu i te vahi no te fa’aineinera’a toro’a no te ha’afaufa’a i te mau tafifi iho hiro’a fenua ta’a-è no Porinetia farani (te mau uta’a no te mau terera’a na roto i te mau motu i roto i te fenua nohora’a). ‘Iritira’a i te ‘ōhira’a Rori i te mau motu no Vahitahi, Faaite, Tahanea, Motutunga e Aratika E mea fa’aturehia te ‘ōhira’a i te mau Rori i Porinetia farani nei, mai te matahiti 2013 maira, e te tupu noa’tura i te rahi tō’na hotu fa’arava’ira’a faufa’a. ‘Ōia mau, te faufa’a CAF o tei fa’a’itehia i roto i te pu ‘oti’a fenua i te taime haponora’a na te ara, tei ni’a ia i te 2015 ra i te rahira’a e 45,7 mirioni toata farane, no te hō’ē teimahara’a e 4 735 kiro, ‘ōia ho’i, no te hō’ē faito faufa’a tamau, e 9 651 toata farane i te kiro no te faito e 6 538 toata farane i te kiro i te 2014. E fa’atupuhia te mau ‘ohira’a i te matahiti e mai te mea, e ‘ēre to rātou mau matarara’a i te mea pinepine, ua fa’aotihia e piri to rātou mau ‘ohira’a i te 31 no ‘ātopa. No te matahiti 2016, 15 rahira’a motu o tei ‘iritihia na te ‘ohira’a rori. E mea hi’opo’ahia te mau ‘ohira’a rori e te mau tomite no te ti’a’aura’a, o te mataara ia fa’aturahia te mau faito rarahi fa’aturehia, te mau faito rahira(‘a rori e fa’ati’ahia e ‘ohi, i te maita’ira’a no te tara’ira’a e te hi’opo’ara’a i te mau tapiho’ora’a na te ara. Na motu hope’a e 5 o te fa’ati’ahia e ‘ohi i te rori i teie matahiti 2016, o te motu ia no Vahitahi no te ‘oire no Nukutavake, te mau motu no Faaite, Tahanea e Motutunga no te ‘oire no Anaa e te motu no Aratika no te ‘oire no Fakarava. Te ‘iritira’a i te ’ohira’a rori i roto i taua mau motu ra, na te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau ia i horo’a iho nei i te parau fa’ati’a, o te mana ra i muri a’e i te tu’ura’arima no taua fa’aaura’a ra a te Tomite no te Ti’ā’au e te Fa’aterera’a no te mau Punavai faufa’a moana e no roto i te fenua. Ture ha’amana i te utu’a fare tape’ara’a no te ho’ora’a mai i te mau metara ho’o rahi Te fa’ata’a ra te Ture ‘Ai’a n°2016-28 no te 11 no ‘atete 2016 no ni’a i te parurura’a i te mau ‘aimamau, i roto i ta’na ‘irava LP 52, i te hō’ē utu’a fare tape’ara’a ia ‘ore noa’tu e aurarohia te mau fa’aturera’a o te pū’ohu ra i te fa’aotira’a hope’a no te mau fa’aaura’a no te ho’ora’a mai i te mau metara ho’o rahi. No te nehenehera’a e fa’a’ōhipa i taua fa’aturera’a ra, ua fa’atae te ‘Āpo’ora’ahau i tā’na anira’a no te reira parau, i te Haunui. ‘Ōpuara’a ‘Ōhipa Maita’i no te ‘Āfata teata Te vai nei ta te Totaiete Ta’amotu Haruharura’a, no teie matahiti, hō’ē ‘ōpuara’a ‘āfata teata, no te ha’afaufa’a i te ta’ato’ara’a, piihia « ‘Ōhipa Maita’i ». Taua ‘ōpuara’a ‘āfata teata ra, no ni’a ia i te ha’utira’a no ni’a i te fa’atupura’a i te taiete ‘ōhipa o te tapi ra no te ha’afaufa’a i te hoho’a o te fatu taiete ’ōhipa. E fa’aterehia te reira no te roara’a e 8 hepetoma, no te hō’ē fa’anahora’a e 40 minuti te roa i te hepetoma. E 20 mau tino o te ma’itihia mai no te pu’eparau tata’itahi, ia au i te faufa’a e te huru hi’ora’a tumu no ta rātou ‘ōpuara’a no te fa’atupu i te taiete ‘ōhipa. No te mā’itira’a i te mau ‘ōpuara’a, to rātou huru ‘apira’a, e tae noa’tu i te fa’aora’ahia i roto te parau no te fa’ahotura’a e ti’a i te vaira’a i roto i te fa’anahora’a, o te mau niura’a mana’o faufa’a rahi ia no te mā’itira’a. Te ti’ara’a no te nu’ura’a e no te tupu maura’a o te mau ‘ōpuara’a na te reira e fa’atupu e ia mā’itihia ihoa rātou ia hope te tuha’a matamua no te ha’utira’a : te tau’aparaura’a e te tomite hi’opo’a. I roto i te mau tuha’a hoho’a, e hi’opo’a maite mauhia te mara’ara’a o te mau ti’a tata’u. Te mau fe’ara’a, te mau manuira’a, te mau paoara’a o te tahi o rātou, e tavirihia te reira i roto i te hoho’a i te mau mahana tata’itahi. E taviri ato’ahia to rātou hoho’a e to rātou ta’ata fa’aineine, e i ni’a i te tahua ‘arora’a no te mau tata’ura’a e titauhia ia rātou ia fa’atupu. E uiuihia to rātou mau mana’o e to rātou mau mana’o roto o te fa’aro’o noahia e te feia mata’ita’i i roto i te mau fa’ira’a parau o ta rātou e horo’a i roto i te mau tata’ura’a. E rē o tei fa’ata’ahia na na tino matamua e 4 o te haru mai i te rē, tae roa i ni’a i te 1 mirioni toata farane no te rē matamua, o te horo’a ia rātou i te rave’a no te ha’amata i ta rātou ‘ōpuara’a e i te hō’ē « Taviri no te Taiete ‘ōhipa », ‘āu’a nana’ohia i roto i te ra’au, o te fa’aiho maira i to rātou nehenehera’a e fa’ahotu i ta rātou taiete ‘ōhipa. No teie matahiti, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a hō’ē tauturu moni no te faito e 5 mirioni toata farane no te reira ‘ōpuara’a. Fa’atanotanora’a i te mau fa’aturera’a e titauhia no te farii i te ti’ara’a e hoa fa’aipoipo ‘orehia ia fana’o i te parurura’a ma’i a te feia rave ‘ōhipa tamoni e a te feia ‘aufau ‘orehia Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē fa’aotira’a mana no te fa’atanotano i te mau fa’aturera’a e titauhia no te farii i te ti’ara’a e hoa fa’aipoipo ‘orehia ia fana’o i te parurura’a ma’i a te feia rave ‘ōhipa tamoni e a te feia ‘aufau ‘orehia. E horo’a na ‘āfata parurura’a totiare porinetia e toru (te ‘āfata a te mau rave ‘ōhipa tamoni, te ‘āfata a te feia ‘aufau ‘orehia, e te ‘āfata no te Autahira’a no Porinetia farani) i te hō’ē tauturu totiare ma te titau ‘ore i te hō’ē huihuira’a hau atu i te mau ta’ata e fana’o na roto i te mau tino no roto i taua mau ‘āfata ra (te mau hoa fa’aipoipo ‘orehia, te mau tamarii, te mau hoa fa’aea ‘utuafare, etv…), i te pae ihoa ra no te fana’ora’a i te mau tauturu i te pae no te parurura’a ma’i (te fa’aho’ira’a i te mau ha’amau’ara’a no te rapa’aura’a, te amora’a i te mau ha’amau’ara’a no te tape’ara’ahia i roto i te fare utuutura’a ma’i, etc…). Te fana’ora’a i te mau tauturu na te mau hoa here, e roa’a ia mai te mea e ha’apapuhia mai te roara’a no to raua fa’aea ‘āmuira’a ia au i te titaura’a e te hō’ē pū ti’ā’au. Ua fa’aiti mai te Ture ‘Āi’a n° 2015-3 no te 25 no fepuare 2015 no ni’a i te mau titaura’a e fariihia ai i roto i te ‘Āfata no te Āutahira’a e no te hi’opo’ara’a i to rātou fa’aturara’ahia, i te roara’a ha’iha’i roa no te hō’ē fa’aea ‘āmuira’a mai te piti matahiti i raro i te hō’ē matahiti. No te paruru ia ‘aifaito maoti mau te parau no te fana’ora’a i te mau tauturu totiare no te ta’ato’ara’a o te mau ‘āfata tauturu totiare, ua fa’atopa ato’a te Ture ‘Āi’a n° 2016-16 no te 11 no me 2016 no ni’a i te fa’atanotanora’a i te mau fa’aturera’a ato’a no te pae no te parurura’a totiare, i te faito roara’a no te fa’aea ‘āmuira’a i raro i te hō’ē matahiti no te mau tino no roto i te ‘afata a te feia rave ‘ōhipa tamoni e no roto i te ‘āfata a te feia ‘aufau ‘orehia. No te fa’a’ōhipa i taua ture ‘āi’a hope’a ra, te parau ra te fa’aotira’a mana o tei ha’amanahia e te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’apapuhia te ora ‘āmuira’a fa’aipoipo ‘orehia na te hō’ē parau fafau fa’i parau mauhia, o te tu’urima ‘āpipitihia e na ti’a to’opiti o te ora ‘āmui ra ‘ore noa’tu raua i fa’aipoipohia i ni’a i te hō’ē pu’eparau mana na te ‘Afta Turu Uta’a (CPS) e o te tu’uhia’tu na roto i te mau rave’a ato’a i roto i te pū no te ti’a’aura’a e ‘aore ra i te Fa’aterera’a no te mau ‘Ōhipa Totiare. No te fariira’ahia i ni’a i te ti’ara’a mana e o i roto i taua mau ‘āfata tauturu ra : - E fa’arirohia e fa’aeara’a tai’ata ‘ore, te fa’aeara’a fa’aipoipo ‘ore i rotopu e piti tau ta’ata o tei ‘ore i fa’aipoipohia, o tei i ta’amuhia na roto i te hō’ē parau fa’aau tivira no te autahira’a, e ‘ere ato’a na roto i te fa’aea fa’aipoipo ‘ore noara’a e te ho’e ta’ata è è ; -Mai te mea e ‘āita e hua’ai ta raua, i fanau mai e ‘aore ra o te fanau mai, e te ta’ata o tei paruruhia, e o tei ora ‘āmui mai na ma te mutumutu ‘ore hō’ē a’e matahiti te maorora’a. Te e aore ia te mau tino fa’aipoipo ‘ore, autaipe no te hō’ē fa’aaura’a tivira no te autahira’a e aore ia no te mau tino fa’aipoipo ‘orehia, e fa’aara ia i te pu no te ti’a’aura’a ia taui noa’tu te ti’ara’a o na tino to’opiti, i roto noa hō’ē ‘āva’e te pu’etau hope’a roa, mai te taime atu a ta’a ai raua, i ni’a i te hō’ē parau mana na te pū no te ti’ā’aura’a. Taua pu’eparau ra o te ‘apitihia’tu, ia titauhia noahia mai, i te mau pu’eparau o te tatara ra i te tumu n te ta’ara’a, e tu’uhia atu ia na roto i te mau rave’a ato’a i roto i te pū no te ti’a’aura’a. Ei rave’a e nehenehe ai i te mau tino o te hina’aro ra e fa’ao i roto i taua mau fa’aturera’a ‘āpi ra, ua fa’anahohia e te mau ha’apapura’a o tei hamanihia na roto i te mau fa’aturera’a na mua atu, e niu ia i te ti’ara’a mana e fana’o ai e tae noa’tu i te 1 no ‘atopa 2016. Fa’atauira’a e rave rahi mau fa’anahora’a no te Ture ‘Ōhipa Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, hou a’e te reira a tu’uhia’tu ai i roto i te ‘Āpo’ora’a Matutu Ti’arau Matau’i, hō’ē ‘ōpuara’a Ture ‘Āi’a, no te fa’ataui i te mau tuha’a e rave rahi no te Ture no te ‘Ōhipa (mau tuha’a I e tae i te IV e te VI e tae i te VIII). ‘Ēita te tahi mau fa’atauira’a o tei tu’uhia mai e fa’ataui i te hohonura’a e haere noa maira rātou e fa’atiti’aifaro i te tahi mau haperii na’ina’i noa. Na te tahi mau arata’ira’a e haere mai e fa’atano roa i te fa’aturera’a, mai teie i muri nei : • I roto i te Parau Ha’apapura’a no te Ravera’a ‘Ōhipa (‘irava Lp. 1224-8), ua ha’apapuhia’tu te tahi mau arata’i hau atu ia nehenehe i te mau huru rave ‘ōhipa ato’a ia turu’i i ni’a iho i teie pu’eparau no te ha’afaufa’a i to rātou mau ti’ara’a mana no te fa’atuha’ara’a i roto i te ‘Āfata Turu Uta’a (A.T.U.=C.P.S.). Ua fa’ata’ahia te tahi fa’autu’ara’a mai te mea noa’tu te hō’ē fatu ‘ōhipa o te ha’apa’ari, ‘ēita e horo’a i teie pu’eparau titauhia (‘irava Lp. 1226-2) ; • No ni’a i te mau fa’aturera’a no ni’a i te hape no te fa’atura ‘orera’a (te mau ‘irava Lp. 2452-1, Lp. 2452-2, Lp. 4727-2), te mau fa’atauira’a no te fa’a’ore i te mau utu’a fare tape’ara’a, e mea faufa’a ia, ia fa’aturahia ia au i te fa’aturera’a no Farani o tei fa’atauiuihia ra te mau ‘irava tu’ati’ati atu e te ture n° 2015-990 no te 6 no ‘atete 2015. Ua tata’ipitihia te faito utu’a moni. ‘Ōia mau, te fa’ahepo maira te mau ‘irava 20 e 21 no te papature no te 27 no fepuare 2004 e te mau fa’autu’ara’a no te pae o te ture (utu’a fare tape’ara’a e utu’a moni) e fa’atura ia i te fa’ature haunui no te reira mau huru hape. • No te fa’ahepora’a e hamani i te hoho’a no te araira’a (‘irava Lp. 4511-1) : no te arai i te papitira’a te fa’ahepora’a i te pae no te fa’aara araira’a, te tatarara’a i te fa’ahepora’a i reira, e te fa’atu’atira’a i te mau tapura ’ōhipa e ravehia i roto i te pae no te patura’a fare e no te mau tapura ‘ōhipa rarahi a te hau, ua fa’ata’ahia i roto i te hoho’a rahi no te araira’a e aore ra i roto i te hoho’a ta’a-è no te parurura’a i te ‘ea ; • No ni’a i te fa’a’itera’a i te matarara’a o te tahua ‘ōhipara’a (te mau ‘irava Lp. 4531-3 e Lp. 4726-4) : fa’anu’ura’a i te fa’ahepora’a no te fa’atae i te pu’eparau no ni’a i te fa’aterera’a ‘ōhipa, ia ‘ere noa’tu i te fa’atere tareni e no te reira, te fa’autu’ara’a a te hau, e nehenehe ia e horo’ahia i ni’a i te fa’aterera’a ‘ōhipa ; • No te horora’a i te ‘aivana’a ra, na roto i te fa’aotira’a a te Tomite no te Mapuru a ‘ea, no te Parurura’a e no te mau Huru ti’ara’a o te ravera’a ‘Ōhipa (TMPHO=CHSCT) o te fa’ata’ahia ra i te ‘irava Lp. 4614-10 : te fa’atauira’a i taua ’irava ra na roto i te fa’aotira’a a te Tomite ‘Iriti Ture Teitei no te ravera’a i te mau fa’aotira’a mana ia au i te Ture ‘Ōhipa no Farani (L.4614-13, tuha’a 1 e 2) na roto i te fa’aotira’a QPC n° 2015-500 no te 27 no novema 2015, na roto i te ha’apa’o ‘orera’ahia te ti’ara’a mana no te horora’a ture e te ti’ara’a mana fatu ‘ōhipa o te fatu ‘ōhipa ; • No ni’a i te mau fa’autu’ara’a ture i te pae no te mau ‘ati no te vaitaha’ara’a i mua i te « amiante » (‘irava Lp. 4725-1) : te fa’a’ōhipara’a i te mau fa’autu’ara’a e fa’ata’ahia maira e teie ‘irava, e ta’ōti’ahia no te mau hape natihia i ni’a i te fa’atura ‘orera’a i te mau fa’aturera’a i fa’ata’ahia mai e te ture ‘ai’a. Te fa’atauira’a e nehenehe ‘oia e fa’a’a’ano atu a i te mau fa’autu’ara’a i ni’a i te mau fa’autu’ara’a e fa’ata’ahia ra e te mau fa’aotira’a mana no te fa’a’ōhipara’a ; • No ni’a i te mau rave ‘ōhipa no te ara mai (‘irava Lp. 5323-1) : Fa’a’a’anohia te hi’opo’ara’a o te mau fa’aturera’a no ni’a i te mau rave ‘ōhipa no te ara mai ia au i te mau rave ‘ohipa ha’afafauhia e te Fa’aterera’a no te ‘Ōhipa ; • No ni’a i te parau fa’aau no te ravera’a ‘ōhipa no te ha’apiipiira’a i te hō’ē toro’a : te fa’a’ōhipara’a i te mau ‘irava Lp. 6211-2, Lp. 6221-1, Lp. 6222-9, Lp. 6223-2, Lp. 6223-8, Lp. 6223-11, Lp. 6232-1 et Lp. 6232-4 ia nehenehe i te mau pu a te hau e fa’aoti e horo’a i te parau fa’aau no te ha’apiipiira’a toro’a ‘ōhipa mai te mea e te mau ta’ata e haere maira e ha’apiipii i te hō’ē toro’a no roto mai rātou i te arata’ira’a ture a te unuma, ma te ‘ore ra e fa’afana’o atu ia rātou i te tauturu a te Haufenua no te mea, ‘āita rātou e ‘aufau ra i te mau tute no te mau ha’apiipiira’a toro’a (‘irava Lp. 6242-1) ; • No ni’a i te mau i te mau fa’aturera’a paruru i te ta’ata toro’a papa’i ve’a (te mau ‘irava Lp. 7311-5 e tae atu i te Lp. 7311-8) : e titau te ‘ōpuara’a ture ‘Āi’a ia fa’aōhia te mau fa’aturera’a ta’a-è no te paruru i te ta’ata toro’a papa’i ve’a ia mutu noa’tu tā’na parau fa’aau ravera’a ‘ōhipa, mai te fa’aturera’a no te hopera’a ‘ōhipa e te fa’aturera’a no te iho mana’o (‘irava Lp. 7311-8), no te paruru ia ‘ōhipa ti’ama noa te ta’ata toro’a papa’i ve’a i roto i te fa’a’ōhipara’a i tō’na toro’a e te parurura’a ia vai rau noa te ha’amaramaramara’a e te fa’a’itera’a parau ‘āpi o te mau mana’o e o te mau hi’ora’a ; • No ni’a i te mau mana o te mau muto’i no te hi’opo’a i te Fa’aterera’a no te ‘Ōhipa (‘irava Lp. 8111-2) : na roto i te mana’o fa’ati’a o te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani no te ‘atete ra 2015 no ni’a i te ‘ōpuara’a no te farii e ha’amana i te fa’aaura’a no ni’a i te fa’aaura’a n° 29 no te ‘ohipa fa’ahepo, ua fa’a’a’ano ato’ahia te mau mana o taua mau muto’i ra i ni’a i te reira tuha’a ; • No ni’a i te fa’ahepora’a i te fa’atere ‘ōhipa e ia fa’aoti i tā’na i fafau na (te mau ‘irava Lp. 8134-10-1 e Lp. 8134-10-2) : e nehenehe ta te Fa’atere ‘Ōhipa e fa’ahepo i te hō’ē fatu ‘ōhipa ia rave i te mau fa’anahora’a no te tata’i i te hō’ē ti’ara’a fifi. E tareni hau te reira na ni’a mai i ta te mau muto’i hi’opo’a, mai te mea noa’tu e ‘āita to rātou e mana ti’a no te fa’aora’a atu i roto. Ua anihia’tu te mau mana’o te mau pu toro’a ‘ōhipa ti’a no te mau fatu ‘ōhipa e no te mau rave ‘ōhipa, no ni’a i te ‘ōpuara’a ture na roto i na fafara’a mana’o rarahi ti’atoru i fa’atupuhia na i te 5 e te 12 no ‘ēperera 2016. Mau tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na e toru mau pū fare ha’apiira’a na Porinetia farani Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i teie iho nei mahana, e horo’a i te mau tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na e toru mau Fare ha’apiira’a tuarua no Porinetia farani farani. Te pū fare ha’apiira’a matamua o te tauturuhia o te Fare ha’apiira’a tuarua Paul Gauguin ia. Te tauturu moni e horo’ahia’tu e fa’a’ōhipahia ia no te paturu faufa’a monira’a i te ha’apiira’a no te parau tū’ite Pereve no te toro’a pairati manureva e no te fa’a’apira’a i te materia no te rave’a teata rorouira. Te Fare Ha’apiira’a Tuarua Paul Gauguin, na roto i ta raua autaipera’a e te Pū Porinetia no te Ha’apiipiira’a i te Pairatira’a i te Manureva, e fa’atupu ia ‘ōia i te hō’ē ha’apiira’a no te parau tū’ite Pereve no te Toro’a Pairati Manureva no tā’na mau piha 2 e piha 3 no te Fare Ha’apiira’a Piri Tuarua no Tipaeru’i. Na roto i te reira ha’apiipiira’a, e nehenehe ta rātou e ‘ite atu i te tahi è atu a mau tuha’a o te arata’i atu ia rātou i ni’a i te toro’a pairatira’a manureva. Te faito no taua tauturu moni ra, tei ni’a ia i te 300 000 toata farane. Ta’a-è noa’tu i te reira, e fa’a’āpi ato’a taua Pū Fare Ha’apiira’a ra i tā’na mau materia ‘ihi ha’apiira’a no ni’a i te tuha’a no te hoho’a teata na roto i te rorouira no te paturu utuutu maita’ira’a’tu i te haru titaura’a i te Pakarorea no te mau piahi no te Piha hope’a. Te faito no te tauturu moni, tei ni’a ia i te 151 940 toata farane. No reira, ua horo’a ia te Haufenua i te ho’e tauturu moni ta’ato’a i ni’a i te faito e 451 940 toata farane na taua Pū Fare Ha’apiira’a ra. Te Fare Ha’apiira’a Tuarua Ha’apiira’a Toro’a no Uturoa, nō’na o tei fana’o i te hō’ē tauturu moni i ni’a i te faito 1 678 050 toata farane. I roto i te mau ua ‘ū’ana no te ‘āva’e ‘ēperera no teie iho nei matahiti, e rave rahi mau piha ha’apiira’a, mau puro no te fa’aterera’a e mau piha ‘ōhipara’a o tei tomohia e te pape, o tei fa’a’ino e rave rahi mau materia. No reira, e fa’atere te Pū Ha’apiira’a i te tima patu pa’arira’a i te mau tumu o te mau patu ha’a’ati, no te arai ‘ēiaha ia tomo fa’ahouhia e te pape. E te hope’a, te Fare Ha’apiira’a Pirituarua no Hao, no te mea, te putura’a pape viivii o te fare tunura’a ma’a, ua pe roa. Na roto i te reira, ua tafifi rahi noa mai te pae no te tunura’a i te ma’a na te fare tama’ara’a a te Fare ha’apiira’a. Te tauturu moni o tei horo’ahia’tu, tei ni’a ia i te faito e 790 775 toata farane, no te fa’a’apira’a i te mau reni no te mau pape viivii, o te titauhia ia rave, no te fa’aho’i fa’ahoura’a i ni’a i te tere maita’i fa’ahoura’a o te mau tapura ‘ōhipa, ia au i te mau titaura’a a te ture no te tere aumaite maita’ira’a te tunura’a e te tama’ara’a a te mau piahi. Horo’ara’a i te ho’e tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na te Tomite no te mau Tū’aro Nui no Porinetia farani. Ua ani mai te Tomite no te mau Tū’aro Nui no Porinetia farani (TTPF=COPF), i te Haufenua, i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto no te faito e 24 625 618 toata farane, no te paturu faufa’a monira’a i te tapa’ora’a, no teie matahiti 2016, i roto i te fa’aaura’a ‘āmui no te parurura’a no te paruru i te mau mero ato’a no te mau ‘Āmuitahira’a ato’a a te piha a te hau. No te paturu i taua ‘ōpuara’a ra, ua ani mai te Fa’aterehau ti’a’au i te Feia ‘Āpi e no te mau Tū’aro, i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, ia horo’a i te hō’ē tauturu moni no taua faito ra, ‘ōia ho’i, te hō’ē paturura’a faufa’a moni i ni’a i te faito 100% no te anira’a o tei tu’uhia mai. I te mau matahiti ato’a, te tu’urima nei te TTPF (COPF), e te reira, mai te matahiti 2001 maira, i te hō’ē fa’aaura’a ‘āmui no te parurura’a o te pū’ohu i te ta’ato’ara’a no te mau tapura ‘ōhipa ato’a no te tū’aro porinetia no te pu’etau mai te 1 no tenuare e tae atu i te 31 no titema no te matahiti e ‘ōhipahia’tura, ‘ōia ho’i, tera mau ‘āmuitahira’a e 39 o tei ‘āmuihia i roto i te Tomite no te Tū’aro Nui no Porinetia farani. Taua fa’aaura’a ra o tei piihia « fa’aaura’a no te mau ‘ati rau » o te paruru i mua i te mau huru tino ato’a (‘ati tino tata’itahi) e te mau aveave no te hopoi’a tivira a te feia paruruhia. Te ‘āmui nei te Tomite Tū’aro Nui no Porinetia farani i te mau ‘āmuitahira’a ato’a no Porinetia farani no roto i te mau tareni fa’aeta’etara’a tino e tū’aro, o tei tapa’ohia na roto i te fa’anahora’a no te ture no te 1 no tiurai 1901, e o te ti’a no te tū’aro porinetia no te mau huru tuha’a ato’a no te ro’o maita’i i mua i te mau mana hau e te mau pū mana, te Tomite ihoa no te mau Ha’utira’a no Patitifa, te ‘Āmuitahira’a no Patitifa, ta’a-è noa’tu te mau ‘āmuitahira’a no te ao e te mau pū natihia’tu i ni’a i te reira. Tō’na ana’e te mana no te arai vavaora’a’tu ia tātou i ni’a i te Tomite Haunui Tū’aro Nui e tū’aro no Farani. I roto i ta’na ‘apo’ora’a no te 26 no tiurai 2016 iho nei, ua horo’a ato’a mai te Tomite Hi’opo’a i te ‘Āfata terera’a faufa’a e Faufa’a moni a te ‘Āpo’ora’arahi i tō’na mana’o farii, ma te rahira’a reo o te ta’ato’ara’a o te mau mero o tei tae atu, na roto i te anira’a a te Fa’aterera’ahau no te horo’a i taua tauturu moni ra. Terera’a pere’o’o na ni’a i te poromu : e fa’atupu te mau Muto’i farani i te hi’opo’ara’a no te nehenehera’a e fa’ahoro i te pere’o’o na roto i te mau motu I roto i ta’na putuputura’a i te 31 no ‘ātete 2016, ua rave te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē fa’aotira’a mana no te ani i te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani ia ha’amana mai i te ‘ōpuara’a fa’aotira’a mana no ni’a i te ha’amanara’a i te ‘ōpuara’a no te fa’aaura’a no ni’a i te horo’ara’a i te mana i te ‘Āua Muto’i farani. Te fā no taua fa’aaura’a ra o te fa’aotira’a ia i te mau titaura’a na roto i te reira te ‘Āua Muto’i Farani e fa’a’ōhipa atu ai na ni’a i te i’oa o te Haufenua, i te tareni no te ta’ata hi’opo’a no te nehenehera’a e fa’ahoro i te pere’o’o i roto i te mau pū hi’opo’ara’a no te mau Ta’amotu no Matuita ma, no Tuha’apae, no Tuamotu e no Ma’areva. E farii mai te mau Muto’i farani no te ‘Āua Muto’i Farani Haunui, i raro a’e i te mana fa’atere o tō’na Tomana, i te mau anira’a no te tapa’o i te i’oa, e na rātou e ha’amau atu i te mau parau tumu no te mau hi’opo’ara’a e no te fa’ahorora’a no taua fa’anahora’a fa’ahorora’a fa’a’ohie ra, na roto i te reira e nehenehe ato’a ai i te mau huira’atira o te mau motu e fa’ahoro ti’ama i to rātou mau faura’o. E mata hi’opo’a maita’i te Fa’aterera’a no te mau utara’a na ni’a i te fenua, ia fa’a’ōhipa maita’ihia te mau fa’aturera’a e ia ha’apapu maita’ihia te mau ti’ara’a ia manuia mai i te hi’opo’ara’a. Teie fa’aaura’a o tei fa’a’apihia mai a toru taime i teie nei, te fa’a’ite maira ia i te rotahi maura’a i rotopu i te Haufenua e te Haunui i roto i te mau tareni a te hau. Ha’amaura’a i te tapura no te mau hotu e te mau tavinira’a e fa’aho’ihia te pau Te fa’ata’a maira te ‘irava LP 30 no te Ture ‘Āi’a n° 2013-1 no te 14 no tenuare 2013 e na te ‘Āpo’ora’ahau e fa’aoti mana i te tapura no te mau hotu e te mau tavinira’a e fa’aho’i monihia. E fa’a’āpihia ‘ōia i te mau matahiti ato’a. No te reira, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē fa’a’āpira’a i te tapura no te mau hotu e no te mau tavinira’a e fa’aho’i monihia. Ua nehenehe ‘ōia e ravehia, ‘au a’e te tuatapapara’a o tei ravehia mai e te Fa’aterera’a no te ‘Ea, ma te autaipera’a a te mau Piha a te ‘Āfata Turu Uta’a e o te tapa’ohia i roto i te fa’anahora’a no te ‘epitetore fa’anahora’a no ni’a i te mau fa’a’ōhipara’a o te ‘Āfata terera’a faufa’a 2016 a te ATU (CPS).. Ua fariihia mai ‘ōia e te mau Tomite Fa’atere no na ‘Āfata e 3 no te parurura’a totiare. Te mau fa’atauira’a, o tei tape’ahia mai ia au i to ratou faufa’ara’a no te ‘ea e no te taranira’a i te faufa’a moni a te ATU (CPS), no ni’a i te ‘āpapara’a i te mau rapa’aura’a, no te fa’atiani ia ‘aitarahuhia te mau ro’i rapa’aura’a ma’i no te mau Motu Ni’a Mata’i e no te mau Motu Raro Mata’i, e tae noa’tu i te hi’o fa’ahoura’a i te mau tarifa no te paremora’a i roto i te ta’oto e te mau natira’a ma’i ‘iri. Horo’ara’a i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na te ta’atira’a «Kamave» Ua ani mai te ta’atira’a « Kamave » i te hō’ē tauturu moni i te Haufenua no te hō’ē tere ha’a’ati ‘upa’upa a te pupu Takanini i Farani. E ti’a taua ta’atira’a ra no te pupu no ‘Enana « Takanini ». No te motu no Nuku-Hiva ‘oia, e fa’ahiti mai te mau pehe ato’a o te fa’a’otohia mai e taua pupu ra I te orara’a no te mahana tata’itahi o to Matuita ma, ma te nati maita’ihia i ni’a i te ta’ere matuita fa’aoraorahia na te ho’e pe’epe’era’a ‘upa’upa piri i te “reggae”. Ua roa’a mai i taua pupu ra te hō’ē pea na roto i to’na nehenehera’a e ‘apa no te taime matamua roa, na roto i tā’na himenera’a i fa’atupuhia na i te motu no Ua Pou i te matahiti 2010 ra e te hani ‘oa’oara’a te huira’atira i ta ratou huru fa’aotora’a pehe, o tei tura’i roa mai ia ratou e haruharu hō’ē ripene no te rahira’a pehe 11, o tei matara mai nei i te matahiti 2011 ra. Mai reira mai, ua rave mai te pupu « Takanini » i tō’na haere’a e ua fa’atupu i te mau himenera’a na Matuita, na Tahiti, na te mau Motu Raro Mata’i. I te ‘āva’e no mati i mā’iri a’e nei, ua tere atu na taua pupu ra na Farani no te roara’a 1 ‘āva’e ua ha’uti atu na ‘oia i Bordeaux, i te motu Croix, i te Fare Anavaharau no te uahu no Branly i Paris, i muri mai i te pae Apato’a no Farani, i Toulon e i Argelès-sur-mer. Ua iti mai tō’na mau ta’ata ha’uti no teie tere i ni’a e 8 feia ha’uti e fa’aoto ‘upa’upa, o tei anihia mai ia tae atu i roto i te Ta’urua Nui no te Hoho’a e no te Ritera « fa’anahora’a ta’a-è no Matuita » i Rochefort, e i muri mai i roto i te Ta’urua Nui no te Ao no te Hoho’a o Groix. No te paturu i taua tere ‘upa’upa ra, e te huru fa’a’otora’a ‘upa’upa porinetia, ua ani mai te Tomite Horo’a i te Tauturu Moni e ia horo’ahia te hō’ē tauturu moni i ni’a i te faito e 440 194 toata farane na te ta’atira’a « Kamave ». Gala de boxe, samedi à Papenoo 31/08/2016
L'As Papenoo Boxing Club organise, sous l'égide de la Fédération Polynésienne de boxe, son gala de boxe le samedi 3 septembre 2016 à la salle PITO HITI de Papenoo, à partir de 19 heures.
De la boxe éducative et de la boxe amateur sont programmées durant cette soirée. L’entrée est à 500 Fcfp pour les spectateurs âgés de 12 ans et plus, et gratuite pour les autres. Le public de Papenoo pourra voir ses protégés et natifs de la commine à savoir Teahu Faufau (Central Olympic) qui sera opposé à Iafeta Teinaore (Avia Club) ou encore Heiki Marotau (Ah-Min BC) qui sera opposé à Heiki Faatau (Papenoo BC) La pesée se fera à la salle Faataua, le mercredi 31 août à partir de 16 heures. Le ministre du Tourisme s’entretient avec John Kidd, président de HNA Hospitality Group 26/08/2016
Le ministre en charge du Tourisme, Jean-Christophe Bouissou, accompagné de Paul Sloan, directeur Général de Tahiti Tourisme, a rencontré, vendredi, John Kidd, le nouveau représentant régional de la société chinoise Hainan.
Lors de cet entretien, divers sujets touristiques ont été partagés tels que les chiffres de fréquentation touristique de notre destination, en hausse constante depuis 2014. Cet entretien a également porté sur les projets touristiques concernant tant les activités hôtelières que le transport aérien, les activités golfiques et le développement des archipels, de nature à augmenter de manière significative la fréquentation touristique et donc générer de nouveaux emplois directs et indirects. En conclusion, cet entretien s’est révélé très positif, puisque la destination Tahiti Et Ses Îles répond aux exigences de la société HNA et que, dans le même temps, ces opportunités d’investissement se révèlent être en adéquation avec la stratégie de développement touristique de la Polynésie française. Compte rendu du Conseil des ministres du 24 août 2016 24/08/2016Aides du Pays en faveur des municipalités : 148 millions Fcfp attribués à 10 communes Le Conseil des ministres a accordé l’attribution de subventions à hauteur de 148,3 millions Fcfp à 10 communes répartis sur quatre archipels. Elles ont présenté 13 projets d’investissement, dont trois relèvent du Contrat de projets et dix de la DDC (Délégation pour le développement des communes). Le montant cumulé des investissements s’élève à 305 millions Fcfp. Les communes concernées sont deux communes de Tahiti, Papara et Taiarapu Ouest, deux communes des îles Sous-le-Vent, Tumaraa et Taputapuatea, cinq communes des Tuamotu, Reao, Manihi, Pukapuka, Arutua et Fakarava, et une commune des Marquises, Fatu Hiva. Fusion du service d’accueil et de sécurité et du service du protocole Dans un souci de rationalisation et de simplification de l’organisation de l’administration, le Conseil des ministres a approuvé la création du « service d’accueil et de sécurité » (SAS), par fusion du service d’assistance et de sécurité et du service du protocole. Le service d’assistance et de sécurité a été créé en 1988 avec pour principales missions « d’apporter aux personnes, usagers d’un service public, l’accueil et l’orientation qui leur est nécessaire » et « d’établir une surveillance des locaux dont ils ont la charge ». Créé en 1999, le service du protocole est chargé pour sa part « des questions d’étiquette et de préséance à l’occasion des cérémonies officielles et réceptions organisées par la présidence », « de l’organisation, de l’accueil et du séjour des personnalités, hôtes de la Polynésie française » et de « veiller au déroulement des interventions publiques du président et des membres du gouvernement ». Dans les faits, ces deux services œuvrent de concert. La surveillance des bâtiments et de certains sites reste de la seule compétence du service d’assistance et de sécurité, mais les autres missions d’accueil et d’orientation des personnes, d’organisation logistique des cérémonies officielles et de séjour des hôtes de la Polynésie française sont traitées conjointement par ces deux services. Ainsi, la fusion de ces deux services va permettre une meilleure mobilisation des personnels et des moyens logistiques en fonction des besoins. Par la même occasion, les missions des anciens services ont été toilettées et le nouveau service reçoit pour attributions de : - réaliser la surveillance, la sécurité et le gardiennage des ensembles immobiliers relevant du domaine du Pays affectés à l’usage du Président de la Polynésie française, du vice-président, des autres membres du gouvernement et de ceux du Conseil économique, social et culturel, l’Assemblée de la Polynésie française disposant de son propre service ; - réaliser, de manière permanente ou temporaire, la surveillance, la sécurité et le gardiennage des ensembles immobiliers et des propriétés foncières relevant du domaine du Pays, notamment ceux affectés à l’usage des services administratifs, dont la liste est fixée par arrêté du Président de la Polynésie française ; - réaliser l’accueil et l’orientation des usagers souhaitant accéder aux entités siégeant dans les ensembles immobiliers définis aux alinéas précédents ; - assurer, au bénéfice du Président de la Polynésie française, du vice-président et des autres membres du gouvernement, le service d’honneur en cas de manifestations officielles ou d’accueil de personnalités officielles ; - préparer, coordonner, assurer ou suivre les opérations de protocole à l’occasion ou en dehors des manifestations officielles de la Polynésie française, incluant l’organisation et la mise en œuvre de l’accueil et du séjour des personnalités hôtes de la Polynésie française ; - participer à l’encadrement, à l’organisation et au déroulement des manifestations publiques d’intérêt territorial et général, après accord du Président de la Polynésie française ; - assurer la logistique du centre de coordination des opérations de secours mis en place sur décision du Président de la Polynésie française en cas de survenance d’évènements dommageables majeurs ou de catastrophes naturelles ; - assurer le pavoisement des édifices publics. Ces transformations se font à postes budgétaires constants. A moyenne échéance une réduction progressive des effectifs est envisageable par une simplification des mesures de pur protocole et une externalisation de certaines activités de surveillance. Location de lots du lotissement agricole Opoa à Raiatea Après avis de la commission d’attribution des lots agricoles, le gouvernement a autorisé la location, au profit de professionnels du secteur, de plusieurs lots du lotissement agricole Opoa, au sein de la commune de Taputapatea à Raiatea. Cette location est assujettie au respect des clauses du cahier des charges du lotissement agricole moyennant un loyer annuel de 5 000 Fcfp par hectare. Elle est établie pour une durée de neuf ans à compter de la signature du bail. Les lots seront exploités principalement à des fins d’horticulture et de cultures vivriéres et fruitières. Protection de l’entrepreneur individuel et du conjoint Par loi du Pays du 15 juillet 2016, la Polynésie française a pris des dispositions permettant de garantir aux entrepreneurs individuels polynésiens une protection de leurs biens fonciers personnels en cas de défaillance professionnelle. Elles sont dorénavant inscrites au livre V de la partie législative du code de commerce sous l’intitulé « De la protection de l’entrepreneur individuel et du conjoint ». Le Conseil des ministres a validé les modifications apportées aux textes d’application existants rendus nécessaires par l’entrée en vigueur de la loi de Pays, et notamment : - la réglementation du registre du commerce et des sociétés, en ce qu’il précise notamment les informations qu’il convient obligatoirement de renseigner aux fins d’immatriculation ou d’inscription modificative ou complémentaire des personnes physiques au regard des nouvelles dispositions ; - certaines formalités déclaratives auxquelles sont tenues les entreprises, en ce qu’il complète certains des formulaires que les entreprises doivent renseigner pour leur inscription au registre du commerce et des sociétés ; - la liste des pièces à joindre pour toute déclaration au registre du commerce et des sociétés en listant les documents à joindre en cas de déclaration d’insaisissabilité ou de renonciation ; - le tarif des notaires afin de fixer le montant de leurs émoluments pour la rédaction des actes de déclaration d’insaisissabilité, de renonciation à l’insaisissabilité ou à la déclaration d’insaisissabilité et de révocation de la renonciation. Maintien du prix des hydrocarbures au 1er septembre Les cours internationaux ont enregistré des baisses lors du chargement des différents hydrocarbures à l’exception du fuel EDT. L’appréciation de la devise américaine (+ 2 %) à la date de chargement des hydrocarbures a ainsi modéré les baisses des prix des hydrocarbures arrivés quai Papeete. Les baisses s’échelonnent entre 3 % pour le pétrole, le gazole, à 9 % pour l’essence sans plomb. Les prix du fuel EDT et du gaz butane ont, en revanche, augmenté respectivement de 9 % et 2 % Le Conseil des ministres a décidé de maintenir les prix des hydrocarbures pour le mois de septembre. Prise en charge par le Pays du fret de produits transformés En 2009 la Polynésie française a instauré un dispositif de prise en charge du fret des produits transformés dans les îles vers Tahiti. L’arrêté d’application du 17 novembre 2009 en précise les modalités (produits, conditions d’éligibilité, etc.) et la liste des bénéficiaires. Le Conseil des ministres a ainsi validé l’inscription de la SCNI TIREO sur la liste des bénéficiaires de la prise en charge du fret pour son huile de coco vierge fabriquée à Niau, commune associée de Fakarava. Cette prise en charge sera effective dès la parution au JOPF. Au travers de la prise en charge du fret des produits transformés, le Pays participe au soutien de la croissance économique agricole dans les îles éloignées en lui permettant d’élargir ses débouchés sur l’île de Tahiti. Modifications du cahier des charges de la société Pacific Mobile Telecom Conformément à l’article A.212-10-6 du Code des postes et télécommunications, dans la mesure où des nouveaux engagements sont pris par un opérateur, le cahier des charges de l’opérateur doit être modifié en conséquence. Aussi, le Conseil des Ministres a choisi de donner une suite favorable aux modifications du cahier des charges de la société Pacific Mobile Telecom (PMT) en sa qualité d’opérateur de télécommunication mobile, validant le nouveau calendrier de déploiement des équipements visant à introduire la technologie LTE (4G). Modification de l’arrêté fixant les règles de variation des prix des marchés publics Le service de l’Equipement est confronté à des marchés publics concernant des véhicules légers et des véhicules de chantier, marchés établis pour des durées supérieures à un an. Ces marchés sont indexés sur les index BTP et présentent des variations déconnectées de leur activité. L’Institut de la statistique (ISPF) peut calculer des index hybrides qui utilisent les index officiels. Aussi, afin que ces index hybrides soient rendus officiels, il convient de modifier l’arrêté du 30 décembre 2010 fixant les règles de variations des prix des marchés publics. Les index hybrides concernent les secteurs suivants : l’index du gardiennage, l’index de la sûreté, l’index des véhicules légers et l’index des véhicules lourds. Au mois de juillet, les index hybrides ont pris les valeurs suivantes : Index Valeur Variation mensuelle Index du Gardiennage 111,85 0,3 Index de la Sûreté 108,83 0,1 Index des Véhicules Légers 107,42 - Index des Véhicules de Chantier 104,68 - Exploitation aquacole à Hao : concessions maritimes accordées à Tahiti Nui Ocean Foods Après avoir obtenu des autorisations du Pays pour l’occupation de divers emplacements du domaine public maritime à Hao, pour la phase chantier, la société TNOF a sollicité une emprise du domaine public océanique pour une superficie de 400 mètres carrés sur une longueur de 400 mètres pour le rejet, par un émissaire, des eaux usées de la station d’épuration et de la saumure issues de la station d’osmoseurs. La nouvelle autorisation porte sur le rejet, dans cet émissaire, des eaux issues de l’écloserie et des bassins extérieurs d’élevage, ainsi que le rejet des eaux issues de l’usine de fabrication d’aliments, de l’usine de conditionnement du poisson, du centre de recherche et des autres bâtiments techniques présents sur le site, qui doivent être traitées préalablement dans la station d’épuration. Parallèlement à cette autorisation du Conseil des ministres, le ministre en charge de l’Economie bleue va accorder également une concession maritime de 840 m² pour le captage d’eau de mer pour les besoins de l’exploitation aquacole de TNOF. Une zone de sécurité sera envisagée autour des émissaires de rejet et de captage d’eau de mer, en concertation entre les services compétents, la population et la commune, afin de prévenir tout risque d’accident. Une campagne d’information sur la réglementation applicable dans cette zone, complétée par des panneaux de signalisation implantés à terre, proches des émissaires, sera également mise en place. Subventions pour les enseignements catholique, protestant et adventiste, au titre de l’année 2016 Le Conseil des ministres a approuvé l’attribution d’une subvention d’exploitation au titre de l’année 2016 en faveur des Directions des enseignements Catholique, Protestant et Adventiste. Dans le cadre de l’avenant à la convention du 4 avril 2007 conclue entre l’Etat et la Polynésie française relative à l’Education, l’Etat a annoncé sa participation financière aux dépenses de fonctionnement de la Polynésie française pour les Directions des enseignements privés pour un montant de 1 000 000 d’euros, soit 119 331 742 Fcfp. Par ailleurs, la Polynésie française prévoit l’attribution d’une subvention complémentaire de 9 188 544 Fcfp en faveur de l’Association de Formation de l’Enseignement Privé de Polynésie française (AFEP) pour financer la formation continue des enseignants. L’arrêté examiné en Conseil des ministres a donc porté sur l’attribution d’une subvention d’exploitation pour l’exercice 2016 pour un montant global de 128 520 286 Fcfp. Institut Louis Malardé : dispositif de départs volontaires à la retraite Le Conseil des ministres a approuvé l’attribution d’une subvention exceptionnelle en faveur de l’Institut Louis Malardé d’un montant de 53 millions Fcfp pour le financement d’un dispositif de départs volontaires anticipés à la retraite. Engagé depuis 2009 dans une politique de maîtrise des dépenses, l’Institut Louis Malardé a mis en œuvre diverses mesures de nature à maîtriser ses charges de personnel. On retiendra notamment une baisse de l’effectif permanent de 24% depuis 2009 (de 99 à 75 agents), le passage aux 35 heures de 2012 à 2014, le gel des bonifications d’avancement, la suspension des congés administratifs ou encore la suppression des primes d’encadrement et d’ordonnancement. L’économie engendrée par la mise en œuvre de ce nouveau dispositif devrait s’élever en 2017 à 24 millions Fcfp. Convention avec l’Autorité de sûreté nucléaire La radioprotection des patients, du public et des travailleurs dans les domaines de la santé, de l’industrie et de la recherche fait l’objet d’un partenariat entre l’Autorité de sûreté nucléaire (ASN) et la Polynésie française. L’Autorité de sûreté nucléaire est une autorité administrative indépendante mise en place par la loi du 13 juin 2006 relative à la transparence et à la sécurité en matière nucléaire. Elle assure, au nom de l’Etat, le contrôle de la sûreté nucléaire et la radioprotection pour protéger les travailleurs, les patients, le public et l’environnement des risques liés aux activités nucléaires. Elle contribue par ailleurs à l’information des citoyens. Elle est compétente en matière de réglementation, d’autorisation, de contrôle et d’information. Afin de s’adjoindre les compétences et l’expertise de l’ASN, la Polynésie française a souhaité formaliser ce partenariat en concluant une première convention cadre de coopération le 8 juillet 2009, renouvelée par convention du 28 décembre 2012 pour une durée initiale de 2 ans. Cette dernière étant reconduite tacitement par période de 3 ans. Les domaines de coopération de la convention visent notamment à l’appui, à la prise de décision ainsi que la collaboration documentaire et technique pour le contrôle du fonctionnement des installations qui émettent des rayonnements ionisants. Son champ d’application vise l’ensemble des équipements sanitaires publics et privés de Polynésie française dans le domaine des radiations ionisantes utilisées à des fins médicales. La convention cadre de coopération prévoit, dans son article 4, la formalisation de ce partenariat au travers d’une convention particulière annuelle. Un projet de convention particulière de coopération pour l’année 2016, entre l’Autorité de sûreté nucléaire et la Polynésie française, a donc été élaboré en tenant compte notamment du bilan d’activité 2015. Une mission de deux experts de l’ASN est prévue en octobre 2016. Les objectifs de cette mission sont principalement la visite de contrôle de la mise en œuvre de médecine nucléaire et des autres équipements sanitaires du CHPF (Centre hospitalier de Polynésie française) afin de vérifier la mise en application des normes de références en la matière. Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 24 no ‘atete 2016 24/08/2016
Mau tauturu na te Haufenua na te mau ‘Ōire : 148 mirioni toata farane horo’ahia na e to’o’ahuru mau ‘Ōire
Ua horo’a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te mau tauturu moni i ni’a i te faito 148,3 mirioni toata farane na e to’o’ahuru mau ‘Ōire no roto i e to’omaha mau ta’amotu. Ua vauvau mai ratou 13 mau ‘ōpuara’a fa’ahotura’a, e toru no roto i te Fa’aaura’a no te mau ‘Ōpuara’a e 10 na te DDC (Tomite no te Fa’ahotu i te mau ‘Ōire). Te faito rahira’a ‘āmuihia no te mau fa’ahotura’a tei ni’a ia i te 305 mirioni toata farane. Te mau ‘Ōire o tei fana’o, e piti no Tahiti, o Papara e o Tai’arapu To ‘O’a o te Rā, e piti ‘Ōire no te mau Motu Raro Mata’i, o Tumara’a e o Taputapuatea, e 5 mau ‘Ōire no Tuamotu ma, o Reao, o Manihi, o Pukapuka, o Arutua e o Fakarava e hō’ē Ōire no Matuita ma, o Fatu Hiva. ‘Āmuira’a i te piha fariira’a e no te parurura’a e no te fa’aineinera’a i te mau ‘ōro’a No te taranira’a e no te fa’a’ohiera’a i te terera’a ‘ōhipa a te hau, ua fa’ati’a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’amau i te « piha no te fariira’a e no te parurura’a » (PFP=SAS), na roto i te ‘āmuira’a i te piha fariira’a e no te parurura’a e no te fa’aineinera’a i te mau ‘ōro’a. Ua fa’atupuhia na te piha turu e no te parurura’a i te matahiti 1988 ra no teie mau tareni rarahi roa « te horo’ara’a i te mau ta’ata ato’a, i te mau rave ‘ōhipa a te piha a te hau, te hō’ē fariira’a e te ‘avei’a o ta rātou e hina’aro ra » e « te ravera’a i te hi’opo’ara’a i te mau fare ato’a o tei fa’ata’ahia’tu na rātou e hi’opo’a ». Fa’atupuhia i te matahiti 1999, te tareni a te piha fa’aineine i te mau ‘ōro’a o te mau « parau ti’ara’a ia e te mau fa’aineinera’a i te mau fa’anahora’a no te mau ‘ōro’a hanahana e te mau fariira’a e fa’atupuihia e te Peretitenira’a », « te fa’anahonahora’a, te fariira’a e te nohora’a o te mau ti’a mana, te mau manihini hanahana a Porinetia farani » e te « mataarara’a ia tupu maita’i te mau parauparaura’a huira’atira a te Peretiteni e a te mau mero no te ‘Āpo’ora’ahau ». I roto i te terera’a ‘ōhipa, e rave teie na pu e piti i te ‘ōhipa ma te rotahi. Te hi’opo’ara’a i te mau fare e te tahi mau tuha’a faufa’a e toe i roto i te mana ‘ōtahi o te piha tauturu e no te parurura’a, ‘āre’a te tahi è atu mau tareni no te fariira’a e no te fa’a’itera’a i te haere’a o te mau ta’ata, te fa’anahora’a i te mau materia no te mau ‘ōro’a mana hanahana e no te mau nohora’a o te mau manihini hanahana a Porinetia farani na teie ia na piha e piti e fa’anaho ‘āpipiti. No reira, na roto i te ‘āmuira’a i teie na piha e piti, e maita’i hau è fa’ahou atu ai te fa’a’ōhipara’a i te mau rave ‘ōhipa e te mau rave’a mauha’a ia au i te mau hia’aira’a. Na roto noa ato’a a i te reira, ua fa’anaho fa’ahouhia te mau tareni a te mau piha tahito e teie atura ia te mau tareni a teie piha ‘api : - Te ha’ara’a no te tia’i hi’opo’a, no te parurura’a e te aupurura’a i te ta’ato’ara’a o te mau tauiha’a no roto i te faufa’a a te Haufenua o tei fa’ata’ahia no te fa’a’ōhipara’a a te Peretiteni no Porinetia farani, a te Mono-Peretiteni, a te tahi è atu mau Mero no te ‘Āpo’ora’ahau e a te mau Mero no te ‘Āpo’ora’a Matutu Ti’arau Matau’i, ‘are’a te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani, te vaira ihoa tā’na iho piha fa’anahora’a ; - - Te ha’ara’a, ma te tu’utu’u ‘ore no te pu’etau roa e no te pu’etau poto, i te tia’i hi’opo’ara’a, te parurura’a e te ha’apa’o miti’a’irira’a i te mau tauiha’a ato’a e te mau faufa’a fenua ato’a no te faufa’a a te Haufenua, tera ihoa ra e fa’ata’ahia no te mau fa’a’ōhipara’a a te mau piha a te hau, to rātou mau tapura na te hō’ē ia fa’aotira’a mana a te Peretiteni no Porinetia farani e fa’aoti mana mai ; - - Te ha’ara’a no te fariira’a e no te arata’ira’a i te mau ta’ata ato’a o te hina’aro e farerei i te mau ti’amana e ‘ōhipa ra i roto i te mau pū fare ‘ōhipara’a ato’a o te fa’ata’ahia ra i roto i te mau ‘irava i ni’a atu nei ; - - Te ha’ara’a, no te ro’o maita’i o te Peretiteni no Porinetia farani, no te Mono-Peretiteni e no te tahi è atu mau Mero no te ‘Āpo’ora’ahau, i te tareni hanahana ia tupu te mau ‘ōro’a mana hanahana e aore ia no te fariira’a atu i te mau ti’a mana hanahana ; - - Te fa’aineinera’a, te araira’a, te fa’atere papura’a e te pe’era’a i te mau tapura ‘ōhipa no te fa’anahora’a i roto e aore ra i rapae’au i te mau ‘ōro’a hanahana no Porinetia farani, tae nao’tu i te fa’atupura’a e te ravera’a i te tarenio no te fariira’a e no te nohora’a o te mau ti’a mana manihini a Porinetia farani ; - - Te rave ‘āmuira’a i roto i te fa’aterera’a, te fa’anahora’a e te fa’atere’aura’a i te mau ta’urua rarahi a te hau no te maita’i o te Fenua e no te ta’ato’ara’a, i muri a’e i te fariira’a a te Peretiteni no Porinetia farani ; - - Te mataarara’a ia nahonaho noa te mau mauha’a a te pū no te araira’a i te mau tapura ‘ōhipa no te tauturura’a o tei ha’amauhia na roto i te fa’aotira’a a te Peretiteni no Porinetia farani na roto i te tupura’a mai te mau tapura ‘ōhipa vavahi e aore ra te mau ‘ati natura ; - Te mataarara’a ia fa’anehenehe-noa-hia e ia vai mā noa te mau fare a te hau. - E amohia teie mau fa’atauira’a na roto i te mau ti’ara’a ‘āfata terera’a faufa’a tamau. I roto i te pu’etau tamau, e nehenehe e fa’aitihia te rahira’a o te feia rave ‘ōhipa na roto i te fa’a’ōhiera’a i te mau titaura’a no te fa’aineinera’a i te mau ‘ōro’a e te horo’ara’a i te tahi mau tapura ‘ōhipa no te tia’i hi’opo’ara’a na to rapae’au. Horo’a tarahura’a i te mau tapu fenua no te fenua fa’a’apura’a no Opoa i Raiatea I muri a’e i te horo’ara’a mana’o o te tomite horo’a i te mau tapu fenua fa’a’apura’a, ua farii te ‘Āpo’ora’ahau e horo’a tarahu, i te mau ti’a toro’a no te reira tuha’a, e rave rahi mau tapu fenua no te fenua fa’a’apura’a no Opoa, i roto i te ‘Ōire no Taputapuatea i Raiatea. E fa’anaho maita’ihia te reira horo’a tarahura’a ia au i te mau titaura’a no te puta o te mau uta’a no te fenua fa’a’apura’a, ‘ōia ho’i, te hō’ē moni ‘afa ropu tamatahiti i ni’a i te 5 000 toata farane i te ta. E ha’amanahia ‘ōia no te roara’a e 9 matahiti, mai te tu’urimara’ahia taua fa’aaura’a horo’a tarahu ra. E fa’a’apuhia i ni’a i te reira mau tapu fenua, e mau tiare e te mau fa’a’apu ma’a tiare e ma’a hotu. Parurura’a i te fatu taiete ‘ohipa ‘otahi e to’na hoa Na roto i te Ture ‘Āi’a no e 15 no tiurai 2016, ua rave o Porinetia farani i te mau fa’aturera’a no te paruru i te mau fatu taiete ‘ōhipa ‘ōtahi porinetia, te hō’ē parurura’a i to rātou iho mau faufa’a fenua, ia topatari noa’tu ta rātou terera’a ‘ōhipa. Ua papa’i roahia te reira i roto i te Puta V no te pae o te ture no te ture tapiho’ora’a i raro a’e i teie upo’oparau « No te paruru i te fatu taiete ‘ōhipa ‘ōtahi e tō’na hoa ». Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te mau fa’atauiuira’a o tei tu’uhia ni’a iho i te mau ture no te fa’a’ōhipara’a e vai nei, o tei riro mai ei mea hina’arohia na roto i te manara’a mai te Ture ‘Āi’a, e teie ihoa ra : - te fa’aturera’a no te puta tamau no te tapiho’ora’a e no te mau totaiete, o tā’na ihoa e ha’apapu maira i te mau ha’amaramaramara’a o te titauhia ia’na ia ha’amaramarama no te tanumerara’a e aore ia no te tapa’ora’a fa’atauihia e aore ia hau no te mau ta’ata ora i mua i te mau fa’aturera’a ‘āpi ; - te tahi mau fa’aturera’a fa’a’itera’a e titauhia i te mau taiete ia fa’atura, i te mea, na rātou e fa’ahope mai i te tahi mau titaura’a, o ta te mau taiete ‘ōhipa e horo’a atu i te ha’amaramaramara’a no te tapa’ora’a ia rātou i roto i te puta no te tapiho’ora’a e no te mau taiete ‘ōhipa ; - te tapura no te mau ‘apiparau e titauhia e ‘āmui atu i te mau huru fa’a’itera’a ato’a i roto i te puta no te tapiho’ora’a e no te mau taiete ‘ōhipa, ma te tapura atu i te mau pu’eparau e ‘aneti atu ia tupu noa’tu te fa’a’itera’a ‘ēita roa’tu e nehenehe e haru e aore ra ia fa’aho’i i te ti’ara’a fatu ; - te tarifa a te mau notera a nehenehe atu ai e ha’amau i te faito no ta rātou mau moni no te papa’ira’a i te mau parau mana no te fa’a’itera’a ‘ēita e nehenehe e haru, no te pato’ira’a i te fa’a’orera’a i te ti’ara’a. Tape’ara’a ‘eiaha ia mara’a te moniho’o o te mau mori e tae noa’tu i te 1 no tetepa Ua haruharu mai te mau moniho’o no te ao i te mau topara’a o te moniho’o i roto i te fa’atomora’a no te mau mori rau, ‘ēiaha ra te mori hinu EDT. Te faito maita’i no te moniho’o marite (+2%) i te tai’o mahana no te fa’atomora’a i te mau mori na te reira i fa’aautanotano noa i te mau topara’a no te mau moniho’o o te mau mori o tei tae i ni’a i te uahu no Papeete. Te vaira te mau topara’a moniho’o mai teie, e 3% no te mori ‘arahu, te mori hinu, e 9% no te mori tapau ‘ore. Te mau moniho’o no te mori hinu EDT e no te mahu auahi, i to ra’ua pae, ua mara’a ia i ni’a e 9% no te tahi e e 2% no te tahi. Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e tape’a noa i te mau moniho’o o te mau mori e tae roa’tu i te 1 no te ‘āva’e no tetepa. Āmora’a na te Haufenua i te fereti no te mau hotu hamanihia I 2009 ra, ua ha’amau mai na o Porinetia farani i te hō’ē fa’anahora’a no te ‘āmora’a i te fereti no te mau hotu hamanihia no te mau motu e utahia mai i Tahiti. Te ha’apapu maira te fa’aotira’a mana no te fa’a’ōhipara’a no te 17 no novema 2009 i te mau fa’aturera’a (mau hotu, te mau titaura’a e fariihia ai te amora’a i te fereti, etv) e te tapura no te feia i fana’o. No reira, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te tapa’ora’a i’oa o te SCNI TIREO i ni’a i te tapura no te feia i fana’o i te amora’a fereti no ta’na hinu ha’ari ‘ano’i ‘ore hamanihia i Niau, ‘tuha’a ‘ōire no Fakarava. E ha’amatahia te reira ‘āmora’a fereti i te taime e matara mai ai ‘ōia na roto i te Ve’a a te Hau no Porinetia farani (VHPF=JOPF). Na roto i te āmora’a i te fereti o te mau hotu hamanihia, te ‘āmui atura ia te Haufenua i roto i te paturura’a i te hotura’a o te fa’arava’ira’a faufa’a fa’a’apu i roto i te mau motu atea na roto i te fa’a’a’anora’a i ta rātou mau tapiho’ora’a i Tahiti. Fa’atauira’a i te puta no te mau uta’a a te totaiete « Pacific Mobile Telecom » Ia au i te ‘irava A.212-10-6 no te ture a te mau farerata e no te mau taniuniura’a, i te taime e rave fa’ahouhia te tahi mau fa’aotira’a e te hō’ē fa’atere matini ‘ōhipa, e mea titauhia ia fa’atauihia te puta no te mau uta’a a te fa’atere matini ‘ōhipa. No reira, ua mā’iti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e fa’ati’a i te mau fa’atauiuira’a no te puta no te mau uta’a a te totaiete « Pacific Mobile Telecom » (PMT) na ni’a i tō’na ti’ara’a ei fa’atere matini ‘ōhipa no te taniuniura’a ‘āfa’ifa’i, o te ha’amana i te tarena ‘āpi no te fa’arava’ira’a i tā’na mau mauha’a no te titau i te ‘ihi rave’a ‘aravihi LTE (4G). Fa’atuira’a i te fa’aotira’a mana o te fa’ata’a ra i te mau fa’aturera’a no te fa’araura’a i te mau moniho’o o te mau matete a te hau Te tito nei te piha no te Patura’a rarahi i ni’a i te mau matete a te hau no ni’a i te mau pere’o’o na’ina’i e te mau pere’o’o teimaha no te tahua ravera’a ‘ōhipa, mau matete o tei fa’auhia no te mau pu’etau i ni’a atu i te 1 matahiti. Ua fa’aauhia te reira mau matete i ni’a i te faito moniho’o o te BTP e o te fa’a’ite maira i to rātou nati ’orera’ahia i ni’a i ta rātou tapura ‘ōhipa. E nehenehe ta te Pū Matutura’a no Porineti farani (PMPF ISPF) e matutu i te mau faito moniho’o hiperite o te fa’a’ōhipa ra i te mau faito moniho’o a te hau. No reira, ei rave’a e ha’amanahia ai te reira mau faito moniho’o hiperite, e mea ti’a ia fa’atauihia te fa’aotira’a mana no te 30 no titema 2010 no te ha’amaura’a i te mau fa’aturera’a no te mau tauiuira’a o te mau moniho’o a e mau matete a te hau. Te mau faito moniho’o hiperite no teie ia mau tuha’a i muri nei : te faito moniho’o no te ha’apa’ora’a, no te parurura’a, no te mau pere’o’o na’ina’i e no te mau pere’o’o teimaha. I te ‘āva’e tiurai ra, ua haru mai te mau faito moniho’o hiperite i teie mau faito i muri nei : Faito moniho’o Faufa’ara’a Tauira’a ta’ava’e Faito moniho’o ha’apa’ora’a 111,85 0,3 Faito moniho’o parurura’a 108,83 0,1 Faito moniho’o pere’o’o na’ina’i 107,42 - Faito moniho’o pere’o’o teimaha 104,68 - Te fa’a’ōhipara’a i te fa’a’amura’a i’a no Hao : fā’ira’a tuha’a moana fariihia na Tahiti Nui Hotu Moana (TNHM=TNOF) I muri a’e i te roa’ara’a’tu ia’na te mau parau fa’ati’a a te Haufenua no te fa’a’ōhipara’a e rave rahi mau tuha’a no te tuha’a moana o te hau i Hao, no te tuha’a tahua ‘ōhipara’a, ua ani fa’ahou mai te totaiete Tahiti Nui Hotu Moana te hō’ē tuha’a moana o te hau no te rahira’a e 400 metera tuea i ni’a i te hō’ē roara’a e 400 metera no te fa’aru’era’a, na roto i te tahi ‘ēmitara, i te mau pape viivii no roto mai i te titi’ara’a pape viivii e no te paru no roto mai i te pu no te mau titi’ara’a pape miti rapa’au. Teie parau fa’ati’a ‘āpi no ni’a ia i te fa’aru’era’a, i roto i te reira ‘ēmitara, i te mau pape no roto mai i te ha’apatara’a e te mau ‘āpo’o rapae’au no taua fa’a’amura’a ra, e tae noa’tu i te fa’aru’era’a i te mau pape no roto mai i te pū hamanira’a ma’a, te pū fa’ahaumarura’a i te i’a, e pū no te ‘ihi mā’imira’a e no te tahi è atu mau fare ‘ihi rave’a ‘aravihi e vai i ni’a i taua tahua ra, o te titauhia ia fa’ahaere pauroa i roto i te pū titi’ara’a. I te tahi atu pae i taua parau fa’ati’a ra a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, e horo’a ato’a atu te Fa’aterehau tī’ā’au i te Fa’arava’ira’a faufa’a ninamu, i te hō’ē tuha’a moana no te rahira’a e 840 metera tuea no te haruharura’a mai i te pape miti no te mau hia’aira’a o te fa’a’amura’a i’a a Tahiti Nui Hotu Moana. E fa’ata’a ato’ahia te hō’ē tuha’a na te hiti i te mau ‘ēmitara no te fa’aru’era’a e no te haruharura’a pape miti, ma te fāfā i te mana’o o te mau mana no te reira, te huira’atira e te ‘Ōire, no te arai i te mau huru fifi ato’a. E fa’atere ato’ahia te ha’amaramaramara’a no ni’a i te fa’aturera’a e fa’a’ōhipahia i roto i taua tuha’a ra, o te paturuhia e te mau papa’i fa’aarara’a e patiahia i ni’a i te fenua, tapiri noa i te mau ‘ēmitara. Mau tauturu moni na te mau fare ha’apiira’a tatorita, porotetani e ‘atevenite, no te matahiti 2016 Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a i te tauturu moni fa’aterera’a ‘ōhipa no teie matahiti 2016 na te mau Fa’aterera’a o te mau Fare Ha’apiira’a Tatorita, Porotetani e ‘Atevenite. Na roto i te faufa’a tauturu i te fa’aaura’a no te 4 no ‘ēperera 2007 ha’amanahia i rotopu i te Haunui e te Haufenua no te pae no te Ha’apiira’a, ua fa’a’ite mai te Haunui i tā’na tuha’a faufa’a moni e horo’a mai no te mau ha’amau’ara’a no te terera’a ‘ōhipa a Porinetia farani na te mau Fa’aterera’a o te mau Pū Fare Ha’apiira’a Unuma no te hō’ē faito 1 000 000 tara ‘euro, ‘ōia ho’i, 119 331 742 toata farane. Hau atu i te reira, ua fa’anaho ato’a o Porinetia farani e horo’a i te hō’ē tauturu moni hau i ni’a i te faito e 9 188 544 toata farane na te Ta’atira’a no te Fa’aineine i te mau Ha’apiira’a Unuma no Porinetia farani (TFHU=AFEP) no te paturu faufa’a monira’a i te fa’aineinera’a i te mau ‘orometua ha’apii. Ua mara’a ia te fa’aotira’a mana i hi’opo’ahia e te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i ni’a i te horo’ara’a i te tauturu moni ta’ato’a no te fa’aterera’a ‘ōhipa no teie matahiti 2016 i ni’a i te 128 520 286 toata farane. Pū ‘Ihi Mā’imira’a Louis Malardé : fa’anahora’a no te mau haerera’a i roto i te fa’atuha’ara’a hina’arohia Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a hō’ē tauturu moni ta’a-è na te Pū ‘Ihi Mā’imira’a Louis Malardé no te hō’ē faito e 53 mirioni toata farane no te paturu faufa’a monira’a i te fa’anahora’a no te mau haerera’a e rave i te fa’atuha’ara’a hou te tau mau ra ma te hina’arohia. Fa’ata’ahia mai te 2009 maira i roto i te hō’ē porotita no te fa’atere’aura’a i te mau ha’amau’ara’a, ua fa’a’ōhipa mai te Pū ‘Ihi Mā’imira’a Louis Malardé e rave rahi mau fa’anahora’a no te fa’atere’au i tā’na mau ha’amau’ara’a no tā’na feia rave ‘ōhipa. E tape’a mai tātou i te topara’a no tā’na feia rave ‘ōhipa tamau i ni’a i te 24% mai te 2009 maira, (e 99 topa mai i ni’a i te 75 rave ‘ōhipa), te fa’atopara’a i ni’a i te 35 hora ‘ōhipara’a mai te 2012 e tae mai i te 2014, te fa’a’orera’a i te mau moni ta’a-è, te fa’a’orera’a i te mau tau fa’aeara’a ‘ōhipa a te hau e aore a ia, te fa’a’orera’a i te mau moni fa’atahinu no te fa’aterera’a e no te tonora’a. Na roto i te reira mau fa’anahora’a tarani, ua toe mai te faufa’a i te matahiti 2017 ra i ni’a i te 24 mirioni toata farane. Fa’aaura’a e te Mana Paruru ‘atomi Te parurura’a i te feia ma’i ‘atomi, te huira’atira e te feia rave ‘ōhipa no roto i te mau tuha’a no te ‘ea, no te mau pū ‘ōhipa hamanira’a e no te ‘ihi mā’imira’a, o tei riro roa mai ia ei tumu no te autaipera’a i rotopu i te Mana no te Parurura’a i te ‘Atomi (MPA=ASN) e o Porinetia farani. Te Mana no te Parurura’a i te ‘ati ‘Atomi, o te hō’ē ia Mana ti’ama na te Hau o tei ha’amauhia mai e te ture no te 13 no tiunu 2006 ra no ni’a i te vai maramaramara’a e no te parurura’a i te pae no te ‘atomi. E ha’a ‘ōia, na ni’a i te i’oa o te Haunui, i te hi’opo’ara’a i te parurura’a ‘ati ‘atomi e te parurura’a i mua i te mau ‘ati ‘atomi i te feia rave ‘ōhipa e te feia ma’i, te huira’atira e te ‘arutaimareva i te mau ‘ati no roto mai i te mau tamatamatara’a ‘atomi. E ha’a ato’a ‘oia no te ha’amaramaramara’a i te nuna’a huira’atira. E mea ‘aravihi ‘oia i te pae no te fa’aturera’a, no te fa’ati’ara’a, no te hi’opo’ara’a e no te ha’amaramaramara’a. No te ‘āpiti i te mau ‘aravihi e te mau hi’opo’ara’a a te MPA (ASN), ua hina’aro o Porinetia farani e fa’atumu roa i taua autaipera’a na roto i te fa’aoti manara’a i te hō’ē fa’aaura’a arata’i matamua i te 8 ra no tiurai 2009, fa’a’apihia e te fa’aaura’a no te 28 no titema 2012 no te hō’ē roara’a e 2 matahiti. Ua fa’a’ōhipa noahia mai teie fa’aaura’a hō’ē ma te fa’a’āpira’a pu’etau 3 matahiti. Ua fa’atanohia te mau tuha’a autaipera’a i ni’a i te paturura’a, i te ravera’a i te fa’aotiraa e tae noa’tu i te ‘aitauturu putara’a ’ihi rave’a no te hi’opo’a i te terera’a ‘ōhipa o te mau pū o te puhi ra i te mau au ‘atomi. E hi’opo’a ‘ōia i te ta’ato’ara’a no te mauha’a ‘ea a te hau e a te unuma no Porinetia farani i roto i te tuha’a no te mau mahu ‘atomi e fa’a’ōhipahia no te rapa’aura’a ma’i. Te fa’ata’a ra te fa’aaura’a autaipe, i roto i tō’na ‘irava 4, i te ha’apapura’a i taua autaipera’a ra na roto i te hō’ē fa’aaura’a ta’a-è tamatahiti. Hō’ē fa’aaura’a autaipera’a ta’a-è no te matahiti 2016, i rotopu i te Mana Parurura’a i te ‘ati ‘Atomi e o Porinetia farani, o tei ha’amauhia mai ma te fa’atura i te parau ha’apapa tapura ‘ōhipa no 2015. Ua fa’aauhia hō’ē tere no e to’opiti tau ‘aivana’a no te MPA (ASN) i te ‘āva’e ‘ātopa 2016. Te mau fā no taua tere ra, o te hi’opo’ara’a ia i te fa’a’ōhipara’a i te ‘ihi rapa’aura’a ma’i ta’ero ‘atomi e te mau mauha’a tauiha’a a te Pū Utuutura’a Ma’i (PUPF=CHPF) no Porinetia farani no te hi’opo’ara’a i te fa’a’ōhipara’a i te mau fa’aturera’a no te mau hi’ora’a. Obsèques d'Axel Frogier ce week-end 24/08/2016
Suite au décès d'Axel Frogier, ce lundi matin dans sa soixante-douzième année, son corps sera exposé au domicile du PK 18,800 c/mont à Paea, samedi 27 août à partir de 17 heures. Une messe y sera célébré à 19 heures le soir même.
Dimanche, la fermeture du cercueil est programmée à 13 h 15 avant qu'une messe ne soit dite, sur place, en hommage au défunt à 13 h 30. Le retrait du corps aura lieu à 14 heures pour le temple protestant de Paea. A 14 h 30 une grande messe sera célébrée au temple. L'enterrement aura lieu à 16 heures au cimetière d'Ofai Taoto à tiapa (Paea). Lire aussi : Axel Frogier est décédé dans sa 72e année Faa'a : coupures d'eau à Puurai, mardi 23/08/2016
La municipalité de Faa'a informe les administrés, route de Puurai, que les agents du service Eau et assainissement effectueront des travaux sur le réseau d’alimentation en eau, mardi 23 août à partir de 7 h 30. En conséquence, une coupure d’eau affectera les quartiers Avivi, Verotia, Kendal, Disfruits, Tuuhia, Rima Here et Ruahe. La distribution en eau sera rétablie dès la fin des travaux.
Pour tous renseignements, merci de contacter le service Eau et Assainissement au 40.83.35.33. Le président Fritch rencontre le P-dg de Carnival 20/08/2016
Arnold W. Donald, P-dg de la société Carnival Corporation et sa famille, ont été reçus, vendredi, par le président Edouard Fritch à la présidence de la Polynésie française. Le responsable de Carnival Corporation a effectué une escale de 24 heures à Tahiti avant de s’envoler vers la Nouvelle-Zélande. Carnival Corporation possède au total 102 navires répartis sur 10 marques de croisières dont Carnival Cruises, Princess Cuises, Cunard, Costa, P&O, ou encore Seabourn. Carnival Corporation emploie 120 000 personnes à travers le monde et a 11 millions de clients annuellement. C’est la première entreprise mondiale de croisières. Pour la Polynésie française, en une année, près de 80 navires gérés par Carnival font escale dans nos îles.
Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 17 ‘atete 2016 17/08/2016Tuatapapara’a e au ia ravehia no te hamanira’a i te Fa’aaura’a no te Tahua no Hao Ua fa’a’itehia mai te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau no ni’a i te ha’amatara’a te tuatapapara’a e au ia ravehia no te hamanira’a i te Fa’aaura’a no te Tahua no Hao, no ni’a i te tahua ‘ōhipara’a no te tama fa’ahoura’a i te motu aruaru no Hao. Ua horo’ahia te matete no te rave hopehuara’a mai i te tuatapapara’a e au ia ravehia no te hamanira’a mai i te Fa’aaura’a no te Tahua ‘ōhipara’a i ni’a i te motu aruaru no Hao i te 1 ra no tiunu 2016 na te totaiete no te mau tuatapapara’a no te ‘arutaimareva Pae Tai Pae Uta (SARL PTPU) o tei porohia i te 14 no tiunu i ma’iri a’e nei. Te fa’ata’a ra te fa’anahora’a no te tuatapapara’a e 2 tuha’a : 1) hō’ē tere ‘ōhipa i ni’a i te motu aruaru mai te 31 no tiurai e tae atu i te 14 no ‘atete 2016 pū’oihia mai e te hō’ē ‘āpo’ora’a ‘imi mana’o i Papeete hou a’e e papa’ihia ai te hō’ē parau ha’apapa fa’atu’atira’a o te tia’ihia ia oti mai i te tetepa 2016 ; 2) te fa’atupura’a i te piti no te ‘āpo’ora’a ‘imira’a mana’o i te ‘atopa 2016 no te fa’anahora’a i te mau pu’eparau tapura ‘ōhipa e te tohura’a i te mau rave’a faufa’a moni e rava’i no te hamanira’a i te Fa’aaura’a no te Tahua. E titauhia te hō’ē pupu ‘ōhipa, a te mau ti’a no te mau piha toro’a a te Haunui, a te Haufenua e a te ‘Ōire, ia ‘āmui i roto i te mau tau’aparaura’a i roto i te mau ‘āpo’ora’a ‘imi mana’o. Te mau ti’a tamau o te Haufenua i roto i taua pupu ‘ōhipa ra, o te ‘Āmuira’a motu ia no Tuamotu e Ma’areva (ATM=CTG) e te Tomite no te Fa’ahotu i te mau ‘Ōire (TFO=DDC). E ti’aihia te fa’aotira’a a te tuatapapara’a no te ‘āva’e titema 2016, hou a’e a tupu ai te hō’ē ‘āpo’ora’a na te Tomite Pairati, o tei tapa’ohia no te mahana toru 14 no titema 2016. Fa’aotira’a mana no ni’a i te mau tapura ‘ōhipa no te hurira’a mai i uta i te mau tauiha’a utahia mai na ni’a i te pahi e i te manureva Na roto i te hō’ē fa’aotira’a mana no te 23 no tiunu i ma’iri, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani i te hō’ē fa’aturera’a no te fariira’a e nehenehe te mau rave ‘ōhipa o te uahu ia haere mai ma to rātou iho hina’aro i roto i te mau tapura ‘ōhipa no te hurira’a i uta i te mau tauiha’a. Te hurira’a i uta o te hurira’a mai ia i te hō’ē tauiha’a i uta o tei utahia mai no te tahi fenua è atu e ‘ēre no roto i te tuha’a fenua ‘oti’a fenua porinetia, no te tu’u atu i ni’a i te tahi è atu faura’o utara’a o te fa’areva atura na fenua i te tahi è atu fenua e ‘ere ato’a no roto i te tuha’a fenua no te ‘oti’a fenua porinetia. Na roto i te fa’aotira’a a te fa’atere o te mau muto’i ‘oti’a fenua, te mau fa’atere ‘ōhipa no te reira tuha’a, ‘ēita atura ia rātou e fa’ahepo fa’ahouhia ia ti’ai mai ia tae atu ihoa te mau muto’i ‘oti’a fenua. ‘Ēita ato’a atura ia te mau fa’atere ‘ōhipa e titau fa’ahouhia ia ‘aufau i te mau uta’a no te mau hora hau a te mau muto’i ‘oti’a fenua i rapae’au atu i ta rātou mau hora ‘ōhipa mau (RTSA). Te fā no teie fa’aotira’a mana no te fa’a’ōhipara’a o te ha’apapu noara’a ia i te mau fa’anahora’a e te mau fa’aturera’a no te fa’aotira’a na roto i te reira to te fa’atere o te mau muto’i ‘oti’a fenua ‘orera’a e fa’ahepo ia tae atu ihoa te mau muto’i ‘oti’a fenua i te mau taime hurira’a tauiha’a. Te ‘initi o te mau moniho’o : topara’a e 6 % i ni’ a 12 ‘ava’e I te tiurai 2016, ua mara’a te ‘initi o te mau moniho’o o te ‘aimamaura’a i ni’a i te 0,7 % e ua vai noa i ni’a i te 108,16, no te mara’ara’a pu’etau i ni’a i te 21,8 % no te mau tarifa o te mau utara’a na ni’a i te manureva. I ni’a 12 ‘ava’e, ua ‘otohe te ‘iti rahi i ni’a i te 0,6 %. Na te mara’ara’a o te mau moniho’o o te mau hotu ma’a tama’a no te matahiti i ma’iri, i fa’atitoro i te topara’a no te mau moniho’o i roto i te mau tuha’a no te mau utara’a e no te nohora’a, no te pape, no te mahu auahi, no te uira e no te tahi è atu a mau tao’a ura. Ua vai ha’uti ‘ore noa te ‘initi ravera’a ‘ōhipa i te tiurai 2016. Ua ‘otohe ‘ōia i te faito 0,4 % i ni’a 12 ‘ava’e. Ta’a’e noa’tu te utara’a manureva na te ara, ua ‘otohe te ‘initi rahi 0,3 % i te tiurai 2016. Ua topa ‘oia 0,5 % i ni’a 12 ‘ava’e. Ua vai mau noa te faito nu’unu’u o te BTP i te tiurai ra I te tiurai 2016 ra, ua vai mau noa te faito nu’unu’u o te Patura’a fare rarahi e o te mau Patura’a a te Hau (PPH=BTP) ia natihia’tu i ni’a i te vai maunoara’a o te faito nu’unu’u rahi o te Patura’a fare rarahi e te mara’a riira’a mai te mau Patura’a a te Hau (+0,1 %). Ia hi’o ‘amui ana’ehia, e fa’aho’i riihia te mara’ara’a o te mau tarifa o te mau tavinira’a e te topara’a o temau moniho’o o te mau materia no te patura’a. I roto i te patura’a fare rarahi, te faito nu’unu’u o te Pae Rahi o te ‘Ōhipa, ua vai mau noa ia e to te Piti o te ‘Ōhipa ua mara’a ia 0,1 %. I roto i te mau Patura’a a te Hau, te faito nu’unu’u o te ‘Ōhipa Tivira e o te mau Tapura ‘Ōhipa Toro’a ‘aravihi, ua mara’a ia i ni’a i te 0,1 %. I ni’a 12 ‘ava’e, te faito nu’unu’u rahi a te PPH (BTP), ua ‘otohe ia e 2 ,8 % (-6,2 % no te faito nu’unu’u a te mau Patura’a a te Hu e ua vai mau noa to te Patura’a fare rarahi.) Horo’a ‘aitarahura’a no te Tauturu i te Fa’atupura’a i te Taiete ‘Ōhpa (HTFT=PACE) Te Totaiete Fa’arava’ira’a faufa’a Mita (TFM=SEM) SOFIDEP, totaiete no te paturu faufa’a monira’a i te fa’ahotura’a a Porinetia farani, ta’na fa o te fa’a’ohiera’a ia, na roto i te mau rave’a faufa’a moni ato’a, i te fa’atupura’a, te fa’aterera’a e te fa’ahotura’a i te mau taiete rii na’ina’i roa e te mau taiete ‘afa rarahi, e tei Porinetia farani nei ta ratou Pu totiare. Te mau ‘aitarahura’a e horo’ahia e te SOFIDEP, na te mau taiete na’ina’i ia e na te mau taiete na’ina’i roa o te fa’aineinehia ra e ha’amau no te ha’amaita’i i te mau fa’anahora’a no te paturu faufa’a monira’a e te mape’era’a i ta rātou mau ‘ōpuara’a. Tei roto i te faito 1 e e 5 mirioni toata farane te faito ‘aitarahura’a e horo’ahia, ia au i te mau hia’aira’a no te faufa’a moni o te fa’ahotura’a. I te 6 ‘āva’e matamua no 2016, e 23 rahira’a taiete ‘ōhipa o tei fana’o na i te tauturu a te HTFT (PACE) no te hō’ē rahira’a faufa’a moni e70 mirioni toata farane, ‘ōia ho’i, te hō’ē faito ropu e 3 mirioni toata farane na ni’a i te ‘ōpuara’a tata’itahi. I mua i teie parau ha’apapa maita’i, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e fa’a’āpi fa’ahou i te fa’aaura’a e te SEM SOFIDEP (TFM SOFIDEP) no tā’na mau tapura ‘ōhipa horo’ara’a ‘aitarahura’a no te tauturu e no te fa’atupu i te Taiete ‘ōhipa – HTFT (PACE), no te matahiti 2016 e no te mau matahiti i mua atu, no te ho’e faito tino moni e 400 000 000 toata farane. Ha’amanara’a e 3 mau fa’aotira’a mana a te Tomite no te Ti’a’au i te RSPF no te 29 no tiurai Ua vauvau mai te Fa’aterehau no te ‘Ōhipa i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e 3 mau ‘ōpuara’a fa’aotira’a mana no ni’a i te ha’amanara’a e 3 mau fa’aotira’a mana a te C.G. / R.S.P.F. (‘Āfata no te Autahira’a a Porinetia farani = AAPF) no te 29 ra no tiurai 2016, no ni’a i te hamanira’a i te hō’ē fa’aaura’a-hi’ora’a paturura’a faufa’a moni i te mau ta’atira’a e aore ia te mau pu ti’a’au i te mau pu totiare e ‘ihirapa’aura’a ma’i-totiare, e no te ha’amaura’a i te mau fa’anahora’a ‘api a te ‘Āfata Tapura ‘ohipa Totiare (ATT=FAS) no te matahiti 2016-2017. I- Ha’amanara’a i te fa’aotira’a mana n° 10-2016/CG.RSPF no te 29 no tiurai 2016 no ni’a i te fa’aaura’a-hi’ora’a no te paturu faufa’a monira’a i te mau ta’atira’a e aore ia te mau pu ti’a’au i te mau pu no te tuha’a totiare-ha’apiira’a e ‘ihirapa’aura’a ma’i-ha’apiira’a. Te fa’ahepora’a i te hō’ē ti’a fa’ature fa’aauhia ua fa’ata’ahia ia i roto i te ‘irava 23 no te fa’aotira’a mana n°104 CM no te 24 no tenuare 1997 o te fa’ata’a maira i te mau ture tia’ira’a ’āfata moni e ‘āfata terera’a faufa’a e tae noa’tu i te mau fa’aturera’a no te paturu faufa’a monira’a e te hi’opo’ara’a i te mau pū o tei tauturuhia e te ‘Āfata no te Autahira’a a te Fenua no te amora’a i te fifi no te mau huma ‘ihirapa’aura’a ma’i-totiare. Ua tu’uhia’tu na te hō’ē ‘ōpuara’a no te fa’aaura’a-hi’ora’a no te horo’ara’a mai i te mana’o – i muri a’e i te ha’amanara’a a te Tomite Rahi no te ‘Āfata no te Autahira’a no Porinetia farani (TR AAPF=CG RSPF) i te 24 no tiunu 2016 - i mua i te mau ti’a no te tahi mau pū no te hi’o papura’a e ua farii maoti mauhia anei tō’na rotora’a e te ta’ato’ara’a no te mau ti’a tumu o tei tu’urima. Na teie fa’anahora’a piti e horo’a mai i te rave’a no te arai i te mau fifi pu’etaime o te mau pū no te tihepura’a mai i te mau rima ‘ōhipa o te fa’atiti’aifaro mai i te mau ti’ara’a e titauhia mai. I roto i te mau nu’ura’a, ua fa’ata’a tumuhia e te na te DAS (Fa’aterera’a no te mau ‘Ōhipa Totiare = FOT) e ha’apa’o i te mape’era’a e te turu ‘ihi rave’a ‘aravihira’a e hina’arohia no te fa’ahotu i te mau tapura ‘ōhipa i pupuhia’tu i roto i te mau pu tata’itahi. II- Ha’amanara’a i te mau fa’aotira’a mana n° 11 et 12-2016/CG.RSPF no te 29 no tiurai 2016 no ni’a i te ha’amaura’a i te mau fa’anahora’a ‘api no te ‘Āfata Tapura ‘Ōhipa Totiare (F.A.S/R.S.P.F.) no te ha’amata fa’ahoura’a 2016-2017. 1°) ha’amanara’a i te mau fa’anahora’a fa’aaura’a ravera’a ‘ōhipa o tei tu’uhia mai e te MAE no Porinetia no te amora’a i te parurura’a ha’apiira’a e i ‘o mai i te tau ha’apiira’a no te mau ti’a e fana’o i taua ti’ara’a mana ha’apiira’a ra no raro mai i te 12 matahiti Te fa’aotira’a mana n° 14-2015/C.G.R.S.P.F. no te 24 no novembre 2015 ua ha’amau fa’ahou mai ‘ōia i te « tauturu no te amora’a i te parurura’a tamarii haere ha’apiira’a e to ni’a mai » no te ta’ato’ara’a o te mau tamarii tapa’ohia i roto i te R.S.P.F. e tae roa’tu i te faito e 21 matahiti. Taua tauturu ra o te ‘aufau ti’ahia i roto i te MAE, ua tohuhia ia i ni’a i te faito rahira’a e j 39,368 mirioni toata farane, ‘oia ho’i, e 2000 toata farane na ni’a i te tamarii tata’itahi i ni’a i te hō’ē tahua e 20 000 rahira’a tamarii e fana’o. Ia oti i te ravehia te tahi fafara’a viri’o, te horo’a a te MAE – o te paruru vave ra i te mau tamarii haere ha’apiira’a a te RGS – ua fa’a’ite mai ia e te reira ana’e te fa’anahora’a tano roa a’e i roto i te puta no te mau amora’a uta’a a te CPS (‘Afata Turuuta’a). Te reira tauturu ‘api, o te tatarahia mai na roto i te FAS a te RSPF, e haere mai ia ‘ōia e e tauturu ta’a-è mai i na tauturu e piti e vai ra (tauturu i te ho’ora’a mai i te mau tauiha’a ha’apiira’a e te mau uta’a ta’a-è no te haerera’a i te ha’apiira’a e te tauturura’a i te ho’ora’a mai i te ‘ahu). 2°) ha’amanara’a i te ha’amaura’a i te hō’ē fa’anahora’a ha’amaramaramara’a no te mau fa’anahora’a ‘api a te FAS o tei ha’amanahia no te ha’amatara’a ha’apiira’a 2016-2017 no te mau tamarii no roto i te ‘Āfata no te Autahira’a Mai te ha’amaura’ahia mai i te ‘āva’e tenuare 2016 ra te tauturu ta’a-è no te ‘aufau i te mau moni fare tama’ara’a a te fare ha’apiira’a na te mau tamarii haere ha’apiira’a no te RSPF, te fā no te fa’afana’o e 6 000 rahira’a tamarii, hō’ē noa tuha’a o tei mara’a mai . No reira, ua anihia’tu te CPS e te DAS ia fa’ahaere i te tahi mau ha’amaramaramara’a na te mau vahi ato’a no te ha’amaramarama hau atu a i te mau tino no roto i te RSPF e nehenehe ta ratou mau tamarii e fana’o i taua tauturu ra. Feia ‘āpi e Tū’aro : horo’ara’a i te mau tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na te mau ‘Amuitahira’a Te fa’a’ōhipara’a i te porotita tū’aro a Haufenua, e turu’i rahi ia, i ni’a i te huru ta’atira’a itoito, ‘āmuihia i roto i te ‘āmuitahira’a o te fatu ra i te tahi tomite piha ‘ōhipa a te hau e 3 tapura ‘ōhipa rarahi roa : - Te ha’amaita’ira’a i te tū’aro na te ta’ato’ara’a, e aore ia tū’aro ‘āmui, le - Te ha’amaita’ira’a i te tū’aro faito teitei, - E te hope’a, te fa’a’ōhipara’a i te mau fa’aineinera’a i te mau mero e feia fa’atere, e Ei ha’amaramaramara’a, tei te faito e 30 mau ‘āmuitahira’a, no te faito e 45 000 rahira’a mero tareta e ‘āmuitahihia i roto hō’ē Tomite ‘Orimpite no Porinetia farani - COPF- o te fana’o i teie mahana i te tahi tomite a te hau. No te tauturu i te reira mau ‘āmuitahira’a no te fa’atere maita’ira’a i ta rātou mau tapura ‘ōhipa, ua horo’a te Haufenua e te Haunui, i te mau matahiti ato’a i te mau tauturu moni terera’a ‘ōhipa roto. Na te pu CNDS, tei roto te mau ti’a no te Haufenua e no te Haunui e no te ‘āmuira’a tū’aro e horo’a mai i te mana’o, ia au i te mau fā, no te mau anira’a tauturu moni. Na te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau ra e horo’a i te fa’aotira’a hope’a roa, i muri a’e i te horo’ara’a mana’o o te Tomite Hi’opo’a Faufa’a moni e ‘Āfata Terera’a Faufa’a. Te mau tuha’a tutaura’a poti i Hiva Oa Tau matahiti i teie nei, ua ‘ite o Porinetia farani, e te rahi noa’tura te mau poti oriori haere o te fano maira i roto i te mau ta’amotu no Matuita ma. No te paruru ‘ēiaha te mau pahi tapiho’o ia tafifi i te mau taime e tapiri atu ai rātou e i te mau taime e fa’atea ai rātou i te uahu no Tahauku i Hiva Oa, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’amana i te fa’aotira’a mana no ni’a i te ha’amaura’a i te tahi poro e ‘ōpanihia ia tutau tamau e i te tahi poro e ‘ōpanihia ia tutau pu’etau poto. Te reira mau poro tei te area tomora’a e tei te area ‘apera’a no te mau pahi no te tapiho’ora’a. Na te reira fa’aturera’a e e fa’atere’au maita’i i te ti’a’aura’a i te mau area fanora’a pahi no te maita’i o te ta’ato’ara’a. Tu’urimara’a i te hō’ē fa’aaura’a i te fa’aterera’a ‘ōhipa o tei pupuhia’tu no te Pū Ta’ere a Porinetia farani e patuhia i mua nei Te patura’a i te ho’e Pu Ta’ere na Porinetia farani o tei fa’aotihia e te ‘Āpo’ora’ahau no Porinetia farani e paturuhia e te Peretitteni no te Repupirita farani, i roto i tō’na tere i Porinetia i te 22 no fepuare i ma’iri, e mea titau fa’ahepohia ia, ia tapura maita’ihia te mau ‘ihi rave’a ‘aravihi hou a’e a ha’amatahia ai te horo’ara’a matete hamanira’a hoho’a no te hamani i taua mau tapura ‘ōhipa ra. Te parau no te ma’itira’a i te fa’anahora’a no taua pū ra ia au e piti poro « te ha’utira’a teata ta’ata ora » i ni’a i te tahua no te Fare Tauhiti Nui i te hiti tahatai, e te poro no te « Fare Putura’a Puta, no te Tapura ‘Ōhipa Ta’ere e no te Fa’a’ite’itera’a rahu’a » i ni’a i te tahua no Vaiami – Motu Paofa’i, na te reira i fa’a’ohie i te parau no te mau fenua e fa’ata’ahia no te reira mau ‘ōpuara’a. I te mea e tapura ‘ōhipa rarahi te reira o te titau mai i te ho’e terera’a ‘ōhipa rava’i, ua vauvauhia’tu i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau te hō’ē fa’aaura’a fa’aterera’a ‘ōhipa o tei pupuhia’tu na i roto i te pu Tahiti Nui Terera’a ‘Ōhipa e Fa’ahotura’a. ‘Ōia mau, te fatu ra taua pu ra, i te ‘ite ‘aravihi e i te mau punavai rima rave ‘ohipa e ‘ihi rave’a ‘aravihi no te pairati i taua tapura ‘ōhipa ra i roto i tō’na mau titaura’a ‘ihi rave’a ‘aravihi, terera’a ‘ōhipa a te hau, ‘iritira’a ture e ha’apa’ora’a ‘afata moni, o te nehenehe e pahono mai i te titaura’a a te ‘irava 3 no te ture o te mau matete a te hau fa’aturehia fa’a’ōhipahia i Porinetia farani nei, e nehenehe ai ia’na ia horo’ahia’tu te fa’aterera’a i taua tapura ‘ōhipa rahi ra. Compte rendu du Conseil des ministres du 17 août 2016 17/08/2016Etude préalable à l’élaboration d’un Contrat de site à Hao Le Conseil des ministres a été informé du démarrage d’une étude préalable à l’élaboration d’un Contrat de site à Hao, dans le cadre du chantier de réhabilitation de l’atoll. Le marché pour la réalisation de l’étude préalable à la réalisation du Contrat de site sur l’atoll de Hao a été attribué le 1er juin 2016 à la société d’études environnementales Pae Tai Pae Uta (SARL PTPU) et notifié le 14 juin dernier. Le planning de l’étude prévoit 2 phases : 1) une mission sur l'atoll du 31 juillet au 14 août 2016 suivi d’un premier séminaire diagnostic à Papeete avant la rédaction d'un rapport intermédiaire attendu pour septembre 2016 ; 2) la tenue d'un second séminaire en octobre 2016 en vue d'élaborer des fiches d’actions et d'estimer les moyens financiers nécessaires à la réalisation du Contrat de site. Un groupe de travail, composé de représentants des services de l’Etat, du Pays et de la commune, sera chargé de participer aux débats lors des séminaires. La Circonscription des îles Tuamotu et Gambier (CTG) et la Délégation au développement des communes (DDC) seront les représentants permanents du Pays dans ce groupe. Elles pourront solliciter, en tant que besoin, des personnes ressources des secteurs de la mer, de l’agriculture, du commerce et du social, issues des ministères, services ou établissements publics, pour réfléchir de manière concerté sur des propositions concrètes tendant à assurer la reconversion économique et la redynamisation sociale de l’atoll de Hao. La synthèse de l’étude est attendue pour décembre 2016, avant la tenue d’une réunion du comité de pilotage, prévue mi-décembre 2016. Arrêté relatif aux opérations de transbordement des marchandises acheminées par voie maritime et aérienne Par une délibération 23 juin dernier, l’Assemblée de la Polynésie française a adopté une mesure tendant à rendre facultative la présence systématique des douaniers lors des opérations de transbordement de marchandises. Le transbordement consiste à décharger une marchandise en provenance d’un pays n’appartenant pas au territoire douanier polynésien, pour la placer sur un autre moyen de transport en partance vers un pays n’appartenant pas non plus au territoire douanier polynésien. Sur décision du directeur des douanes, les opérateurs concernés par ce type d’opération peuvent donc être dispensés de la présence des douaniers. Cette mesure dispensera les opérateurs des coûts qu’ils supportent actuellement à raison du paiement des heures supplémentaires des douaniers lorsqu’ils sont mobilisés en dehors des heures légales d’ouverture des bureaux (RTSA). L’arrêté d’application a simplement pour objet de préciser les conditions et modalités de la décision par laquelle le directeur des douanes dispense de la présence des douaniers aux opérations de transbordement. Indice des prix : baisse de 0,6% sur 12 mois En juillet 2016, l'indice des prix à la consommation augmente de 0,7 % et s'établit à 108,16 essentiellement en raison de la hausse saisonnière de 21,8 % des tarifs des transports aériens. Sur douze mois, l'indice général est en repli de 0,6 %. La hausse des prix des produits alimentaires sur la dernière année a atténué la baisse des prix dans les divisions transports et logement, eau, gaz électricité et autres combustibles. L'indice ouvrier est stable en juillet 2016. Il est en repli de 0,4 % sur douze mois. Hors transport aérien international, l'indice général est en repli de 0,3 % en juillet 2016. Il baisse de 0,5 % sur douze mois. Stabilité de l’index du BTP en juillet En juillet 2016, l'index du Bâtiment et des Travaux Publics (BTP) est stable en lien avec la stabilité de l'index général du Bâtiment et la légère hausse de celui des Travaux Publics (+ 0,1 %). Globalement, la hausse des tarifs des services est presque compensée par la baisse des prix des matériaux de construction. Dans le Bâtiment, l'index du Gros Œuvre est stable et celui du Second Œuvre croît de 0,1 %. Dans les Travaux Publics, l'index du Génie Civil et celui des Travaux Spécialisés progressent de 0,1 %. Sur douze mois, l'index général du BTP est en repli de 2,8 % (-6,2 % pour l'index des Travaux Publics et stabilité pour celui du Bâtiment). Prêt participatif d’aide à la création d’entreprise (PACE) La SEM (société d’économie mixte) SOFIDEP, société de financement du développement de la Polynésie française, a pour objet de faciliter, par tout moyen financier, la création, la transmission et le développement des très petites, petites et moyennes entreprises, dont le siège social est en Polynésie française. Les prêts consentis par la Sofidep s’adressent aux petites et très petites entreprises en phase de création afin d’améliorer les conditions de financement et d’accompagnement de leurs projets. Le montant du prêt accordé varie de 1 à 5 millions Fcfp, selon les besoins de financement de l’investissement. Au premier semestre 2016, 23 entreprises ont pu bénéficier de l’aide du PACE pour un montant total de près de 70 millions Fcfp, soit un montant moyen de 3 millions Fcfp par opération. Devant ce bilan positif, le Conseil des ministres a décidé de renouveler la convention avec la SEM SOFIDEP au titre de ses opérations de prêt d’aide et à la création d’entreprise – PACE, pour l’année 2016 et les années suivantes, pour un montant total de 400 000 000 Fcfp. Approbation de 3 délibérations du comité de gestion du RSPF du 29 juillet La ministre du Travail a présenté en Conseil des ministres 3 projets d’arrêtés portant approbation de 3 délibérations du C.G./R.S.P.F. (Régime de solidarité de la Polynésie française) du 29 juillet 2016 respectivement relatives à l’établissement d’une convention type de financement des associations ou organismes gestionnaires des établissements sociaux et médico-sociaux, et à la mise en place des nouveaux dispositifs du fonds d’action sociale (F.A.S) pour la rentrée 2016-2017. I- Approbation de la délibération n° 10-2016/CG.RSPF du 29 juillet 2016 relative à la convention-type de financement des associations ou organismes gestionnaires des établissements du secteur socio-éducatif et médico-éducatif. L’exigence d’un cadre conventionnel est prévue à l’article 23 de l’arrêté n° 104 CM du 24 janvier 1997 fixant les règles comptables et budgétaires ainsi que les modalités de financement et de contrôle des organismes subventionnés par le régime de solidarité territorial pour la couverture du risque lié aux handicaps médico-sociaux. Un premier projet de convention type a été soumis pour avis - après approbation par le CG du R.S.P.F le 24 juin 2016 - aux représentants de certaines structures afin de s’assurer que son contenu emportait l’assentiment des principaux signataires. Cette seconde mouture permet de surmonter les difficultés chroniques des organismes à recruter des personnels justifiant des qualifications requises. Parmi les avancées, il est expressément prévu que la DAS (Direction des Affaires sociales) assure un accompagnement et un soutien technique nécessaires au développement des missions confiées à chacun des organismes. II- Approbation des délibérations n° 11 et 12-2016/CG.RSPF du 29 juillet 2016 relatives à la mise en place des nouveaux dispositifs du fonds d’action sociale (F.A.S/R.S.P.F.) pour la rentrée 2016-2017. 1°) approbation des conditions contractuelles proposées par la MAE de Polynésie pour la couverture en assurance scolaire et extrascolaire des ayants-droit scolarisés de moins de 12 ans La délibération n° 14-2015/C.G.R.S.P.F. du 24 novembre 2015 a instauré « l’aide à la prise en charge de l’assurance scolaire et extrascolaire » pour l’ensemble des enfants affiliés au R.S.P.F. jusqu’à l’âge de 21 ans. Cette aide, versée directement à la MAE, est estimée à 39,368 millions Fcfp, soit 2000 Fcfp par enfant sur une base de 20 000 bénéficiaires. A l’issue d’une consultation restreinte, l’offre de la MAE – qui assure déjà la couverture des enfants scolarisés du RGS - s’est avéré la seule conforme au cahier des charges de la CPS. Cette nouvelle aide, imputée sur le FAS du RSPF, vient en complément des deux aides existantes (aide à l’achat de fournitures scolaires et divers frais de scolarité et aide à l’achat du trousseau vestimentaire). 2°) approbation de la mise en place d’une campagne d’information sur les nouveaux dispositifs du FAS institués pour la rentrée scolaire 2016-2017 au profit des enfants scolarisés relevant du régime de solidarité Depuis la mise en place en janvier 2016 de l’aide exceptionnelle au paiement des frais de cantine scolaire des enfants scolarisés du R.S.P.F., l’objectif de 6 000 enfants bénéficiaires n’a été que partiellement atteint. La CPS a donc été sollicitée par la DAS pour mener une campagne d’information de grande envergure afin d’informer plus largement les ressortissants du RSPF que leurs enfants peuvent bénéficier de cette aide. Jeunesse et sport : attribution de subventions de fonctionnement aux fédérations délégataires de service public La mise en œuvre de la politique sportive du Pays s’appuie, essentiellement, sur un tissu associatif dynamique, regroupé en fédérations qui disposent d’une délégation de service public avec 3 missions principales : - le développement du sport pour tous, ou sport de masse, - le développement du sport de haut niveau, - et, enfin, la mise en œuvre de formations des membres et cadres techniques. A titre d’information, une trentaine de fédérations, comptant plus de 45 000 licenciés et regroupées au sein du Comité olympique de Polynésie française – ou COPF – bénéficient aujourd’hui d’une délégation de service public. Afin d’aider ces fédérations sportives à mener à bien leurs missions de service public, le Pays et l’Etat leur allouent, notamment, chaque année, des aides financières, sous forme de subventions de fonctionnement. Une commission du Centre national de développement du sport de Polynésie française, ou CNDS, constituée de représentants du Pays, de l’Etat et du mouvement sportif, est chargé d’émettre un avis, en fonction de critères objectifs, sur les demandes de subventions des fédérations. La décision finale d’octroi des subventions relève, in fine, du Conseil des ministres, après avis de la Commission de contrôle financier et budgétaire. Zones de mouillage à Hiva Oa La Polynésie française connaît depuis certaines années un accroissement du trafic maritime de navires de plaisance dans l’archipel des Marquises. Afin de garantir la sécurité des navires de commerce lors de leurs manœuvres d’accostage et d’appareillage du quai de Tahauku à Hiva Oa, le Conseil des ministres a décidé d’adopter un arrêté portant création d’une zone d’interdiction de mouillage permanente et d’une zone d’interdiction de mouillage temporaire. Ces zones correspondent respectivement à un chenal d’accès et une zone d’évitage pour les navires de commerce. Cette règlementation permettra d’optimiser la gestion des espaces maritimes dans l’intérêt de tous les usagers de la mer. Signature d’une convention de maîtrise d’ouvrage déléguée pour le futur Centre culturel de la Polynésie française La création d’un centre culturel de la Polynésie française décidé par le gouvernement de la Polynésie française et soutenue par le Président de la République française lors de sa visite en Polynésie le 22 février dernier, doit faire l’objet d’une programmation technique détaillée avant de lancer un concours d’architecture pour la conception des ouvrages. Le choix de l’aménagement du centre selon deux pôles, le pôle « spectacle vivant » sur le site de la Maison de la Culture en front de mer, et le pôle « Médiathèque, Activité culturelle et Exposition artistique » sur le site de Vaiami – Ilot Paofai, a permis d’assurer les emprises foncières allouées à ce projets. S’agissant d’un projet d’envergure et nécessitant une conduite d’opération complexe, un mandat de maitrise d’ouvrage déléguée avec l’établissement Tahiti Nui Aménagement et Développement a été présenté au Conseil des ministres. Cet établissement dispose, en effet, du savoir-faire et des ressources humaines et techniques pour piloter une telle opération dans ses contraintes techniques, administratives, juridiques et comptables, et remplit l’ensemble des critères fixés à l’article 3 du code des marchés publics applicable en Polynésie française permettant de se voir confier un mandat de maîtrise d’ouvrage déléguée n’entrant pas dans le champ d’application des marchés publics. Le président s’entretient avec le nouveau commandant supérieur des forces armées 16/08/2016
Le président s’entretient avec le nouveau commandant supérieur des forces armées Le Contre-amiral Denis Bertrand, commandant supérieur des forces armées de la Polynésie française depuis sa prise de fonction le 8 août dernier, a rendu une visite de courtoisie, mardi, au Président de la Polynésie française, Edouard Fritch.
Après avoir évoqué l’attachement du Contre-amiral pour notre Pays où il a séjourné une première fois dans son enfance puis au début de sa carrière, le Contre-amiral et le Président ont passé en revue les sujets d’actualité intéressant la défense. Le Président a ainsi évoqué la problématique du nucléaire qui fait désormais l’objet d’une reconnaissance formelle de l’Etat mais qui doit encore se traduire de façon concrète dans le domaine de l’indemnisation des victimes et dans la poursuite des travaux de dépollution de l’atoll de Hao. Les deux hommes ont également débattu de la surveillance de la zone économique et des moyens maritimes nouveaux qui seront déployés en décembre en Polynésie française (Bâtiment multimissions B2M Le Bougainville). Enfin, ils ont échangé sur les relations internationales au sein de la zone Pacifique dans les domaines de la défense, des actions humanitaires, du climat et de la place de la Polynésie française au sein du forum des îles du Pacifique. Le marché de Papeete fermé le lundi 15 août 12/08/2016
Le marché de Papeete sera fermé le lundi 15 août, qui est un jour férié.
Réouverture prévue le mardi 16 août aux heures habituelles. Travaux nocturnes d'entretien sur la RDO, du 8 au 11 août 05/08/2016
Deux voies de la route de déviation Ouest (RDO) seront fermées de part et d’autre du terre-plein central de 20 heures à 2 heures du matin, du lundi 8 au jeudi 11 août afin de permettre au Service des Parcs et Jardins et de la Propreté d’entretenir les plantations du terre-plein central.
Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 3 no ‘ātete 2016 03/08/2016
Fa’a’ōhipara’a i te ‘Āfata terera’a faufa’a metua a Porinetia farani
Ua vauvau mai te Mono-Peretiteni ti’a’au i te ‘Āfata terera’a faufa’a e no te mau faufa’a moni i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te mau numera no te fa’a’ōhipara’a i te ‘Āfata terera’a faufa’a metua a Porinetia farani i te 31 no me 2016. E au ra e te ha’apapu maira te reira mau numera i te mau tohura’a o tei fa’aarahia na i te taime a nene’ihia ai te mau numera fa’arava’ira’a faufa’a vitiviti a Porinetia farani no te matahiti 2015. ‘Ōia mau, i roto i te mau ‘āva’e matamua no 2016 te tupu maira te parau no te ha’apa’arira’a i te fa’arava’ira’a faufa’a porinetia na roto i te hō’ē mara’ara’a rahi no te mau moni ō mai no te mau tute i ni’a i te faito 1,531 miria toata farane ( o te mara’a i ni’a i te 37,147 miria toata farane are’a to 2015 tei ni’a ia i te 35,617 miria toata farane i te 31 no me 2015, ‘ōia ho’i, e + 4,30 %), tamau no te hō’ē mara’ara’a no te mau moni ō mai no roto mai i te mau fa’atutera’a ti’a mai te reira ato’a to te tute ‘itea’orehia’tu. Tei ni’a te hotu no te tute ‘itea ‘orehia i te ‘ohura’a i te faito 26,883 miria toata farane ‘āre’a to 2015 tei ni’a ia i te 26,384 miria toata farane, ‘ōia ho’i te hō’ē numera mara’ara’a e 500 mirioni toata farane (+1,89 %) no roto mai ihoa ra i te mara’ara’a te hotu no te TVA no ni’a i te mau tapiho’ora’a mai na te ara i te fenua nei (+202 mirioni toata farane) e na roto i te mau tute no te fa’atomora’a mai e no te mau haruharura’a (+386 mirioni toata farane). Te hotu no te tute ti’a ua mara’a ia ini’a i te 1,031 miria toata farane (+11,17 %), o tei horo’a mai hō’ē faito hotura’a i ni’a i te 10,264 miria toata farane i te ‘āva’e mē ra 2016, ‘are’a to 2015 ra, tei ni’a ia i te 9,233 miria toata farane i te ‘āva’e mē ra 2015. Taua mara’ara’a ra ‘āua’e ia te mau tute e te mau fa’atutera’a i ni’a i te mau moni o mai ō tei horo’a mai i te hō’ē moni ō o tei mara’a, i ni’a i te 987 mirioni toata farane (+ 12,73 %) mai teie : • 587 mirioni no te tute i ni’a i te mau totaiete (TT=IS) : ua haruharuhia mai na reira i te ‘āpi no te fa’anahora’a i ravehia na no 2013 ra no te topara’a te patia no te tahua o te tute i ni’a i te mau totaiete (tei topa mai te 30%-40% i raro i te 25%-35%) e te mahuta fa’ahoura’a mai te faarava’ira’a faufa’a ; • 272 mirioni na roto i te Tuha’a ‘aufauhau no te tute i ni’a i te mau totaiete (TATT=CSIS), • 81 mirioni na roto i te tute i ni’a i te mau moni o mai no te mau faufa’a moni papa o te mau faufa’a (TMMF=IRCM) ; • 137 mirioni na roto i te moni tape’a i te puna no te mau ta’ata e ‘ēre i to te fenua nei ; Tera ra, ua ‘itea ato’ahia te hō’ē topara’a no te faito 102 mirioni toata farane no te tute no ni’a i te mau tapiha’ara’a (-11%). E ‘āmui ato’ahia mai te mara’ara’a no te hotu o te mau fa’autera’a ti’ara’a mana no roto no te ‘aimamaura’a o te mau pere’o’o uira (+ 63 mirioni toata farane) e te mau numera no te mau titaura’a no te fa’atianira’a i te fariira’a ratere (+ 53 mirioni toata farane). Te mau tohura’a no te ta’ato’ara’a no te matahiti 2016 o te mau hotu fa’atutera’a tei ni’a roa ia i te mau tohura’a ‘afata terera’a faufa’a i te faito 1,744 miria toata farane (+2 %). Te mau tohura’a no te mau moni o mai e ‘ēre no roto i te mau fa’atutera’a, ua hau roa ia i ni’a i te 677 mirioni toata farane i te mau tohura’a ‘Āfata terera’a faufa’a e 477 ia mirioni toata farane no te popo’ira’a mai i te Tauturu ‘Amui no te ‘Ōtonomi (TAO=DGA) ia au i te mau fafaura’a a te Fa’aterehaunui Matamua o Manuel Valls. No reira, te mau tohura’a no te mau moni o mai no terera’a ‘ōhipa roto no te matahiti 2016, o tei tohuhia na i ni’a i te faito 110,832 miria toata farane, te fa’a’ite maira ia hō’ē hotura’a hau atu i te 2,421 miria toata farane (+2,23 %) ia fa’aauhia i ni’a i te mau tohura’a ‘Āfata terera’a faufa’a. No ni’a i te mau ha’amau’ara’a no te terera’a ‘ōhipa roto, te tupu autano maite noa nei te mau fa’a’ōhipara’a. Ei fa’ahopera’a, no ni’a i te fa’ahotura’a, te ravehia nei te mau ‘aitarahura’a ia au i te mau hia’aira’a (1,895 miria toata farane no te ‘aitarahura’a o tei ravehia na i te 2015 ra, mai teie, 1 miria toata farane i roto i te Socredo e 895 mirioni toata farane i roto i te Faremoni Farani no te Fa’ahotura’a (FFF=AFD) e te ha’a nei te mau autaipe ia au i te huru faito matauhia. I te 31 no me 2016, te faito no te mau ‘aitarahura’a no te ‘aufau tapa’ohia i roto i te ‘Āfata faufa’a fa’ata’ahia no te mau tapura ‘ōhipa mau no te fa’ahoturta’a a te ‘Āfata terera’a faufa’a metua a Porinetia farani, tei ni’a ia i te faito e 37,068 miria toata farane, mai teie te fa’anahora’a, e 20,246 miria toata farane no te mau ‘aitarahura’a no te mau ‘aufaura’a ‘āpi e e 16,822 miria toata farane no te mau ‘aitarahura’a ‘aufau fa’ataimehia. Te faito no te mau ‘aitarahura’a e ‘aufau tuhahia na ni’a i te mau tapura ‘ōhipa mau no te fa’ahotura’a tei ni’a ia i te 36,567 miria toata farane. Te mau numera no te ‘aimamaura’a no te mau faufa’a i te hopera’a te ‘āva’e mē 2016, te ha’apapu fa’ahou maira ia i te mahutara’a te matete a te hau i teie matahiti. Te mau ‘aitarahura’a e pe’e tei ni’a roa ia i te tahi faito teitei piri i te 1,125 miria toa farane i to 2014 ra e i te 1,186 miria toata farane i to te matahiti i muri atu. Te faito ropu no te mau pe’era’a ‘aitarahura’a i te ‘āva’e, i te hopera’a na ‘āva’e matamua e 5 no te matahiti 2016, tei ni’a ia i te 1,4 miria toata farane, ‘āre’a i te matahiti 2014 e 2015 ra, tei ni’a ia i te 1,2 miria toata farane, e i raro atu i te 1 miria toata farane i roto i na matahiti e piti 2012 e 2013. Te ‘Āfata fa’arava’i o tei ma’itihia e te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani i te 14 no tiunu i ma’iri ua fa’aō mai hau atu i te 6 miria toata farane faufa’a moni no te mau ‘aufaura’a ‘āpi e ua fa’atupu mai e 80 mau tapura ‘ōhipa fa’ahotura’a ‘āpi o te nehenehe e horo’a mai i te mau numera maitata’i e tia’ihia nei no mua nei. Te mau numera maitata’i no te ‘aufaura’a ti’apitihia ia au i te mau tauto’ora’a no teie nei mahana, e fa’atupu maite mau mai ia te reira i te nehenehera’a e tape’a i te tohura’a ‘aimamaura’a 2016 ia au i te fā i fa’aarahia na no te faito e 25 miria toata farane (+/-10 %) e te ‘Āpo’ora’ahau. E numera hau roa a’e ia teie i te fa’ahiahia i to tera e 6 matahiti i mahemo. Fa’atauira’a i te fa’aturera’a ‘Āfata terera’a faufa’a Ua vauvau mai te Mono-Peretiteni tī’ā’au i te ‘Āfata terera’a faufa’a e no te mau faufa’a moni i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē ‘ōpuara’a « Ture ‘Āi’a » o te fa’ataui, i ni’a e rave rahi mau tuha’a, i te mau fa’aturera’a no te fa’aotira’a mana no te 23 no novema 1995 no ni’a i te fa’aturera’a ‘Āfata terera’a faufa’a, tia’ira’a ‘Āfata faufa’a e faufa’a moni a Porinetia farani e a tā’na mau pū rarahi. I te mea e nehenehe teie ‘ōpuara’a e fa’atupu mai i te fa’a’āpira’a e i te fa’aura’a i ni’a i teie tau e rave rahi mau fa’anahora’a no te fa’aturera’a ‘Āfata terera’a faufa’a, tai’ora’a faufa’a e faufa’a moni, tā’na fā rahi roa o te ha’amaura’a mai ia i te fa’anahora’a tai’ora’a i te mau « ha’amau’ara’a tapura ‘orehia » fa’ata’ahia no te fa’a’ōhie i te ‘īritira’a e te tuhara’a i te mau faufa’a moni ia tupu noa mai te mau ‘ati natura i Porinetia farani nei e aore ra i rapae’au atu i tō’na fenua. E fa’atupura’a teie fa’aturera’a i te fa’aarara’a a te Peretiteni no Porinetia farani i roto i te tomite no te mau faufa’a moni o te fenua nei i te ‘āva’e mati ra 2016, no te fa’a’ore i te numera moni ta’a-è piihia « ‘Āfata Tauturu i te Feia ‘ati no te mau ‘Ati natura (ATFN=CAVC). No reira, e horo’a teie ‘ōpuara’a Ture ‘Āi’a i te mana i te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani no te ma’iti i te hō’ē ‘Āfata faufa’a no te mau « Ha’amau’ara’a tapura ‘orehia » o te nehenehe e fa’a’ōhipa no teie na tumu maita’i e piti : • ia tupu te ‘ati natura i Porinetia farani, o te fa’aotihia e te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e aore ra • no te haere e tauturu i te mau huira’atira o tei ro’ohia e te hō’ē ‘ati natura i rapae’au i tō’na fenua ia Porinetia farani. Teie ‘Āfata, o te riro mai te hō’ē ‘Āfata ha’aputu ta’a-è, o te horo’a i roto i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, ia tupu noa mai te ‘ati natura, no te rave vitivitirta’a i te mau horo’ara’a faufa’a moni ma te ‘ore e tia’i i te ‘Āfata ta’a-è o te titau mai i te tahi fa’anahora’a maoro, o te ‘ore ato’a e pahono i te mau hia’aira’a rū o te hia’aihia i roto i taua mau taime pe’ape’a rū roa. Mau numera fa’arava’ira’a faufa’a a Porinetia farani no 2015 Te CEROM, pu ha’amauhia e te Pu Nene’ira’a Moni no te Aramoana (PNMA=IEOM), a te Faremoni Farani no te Fa’ahotura’a (FFF=AFD) e a te Pu Matutura’a no Porinetia farani (PMPF=ISPF) ua ha’amau mai ia e ua poro i te mau numera vitiviti no te fa’arava’ira’a faufa’a no Porinetia farani no te matahiti 2015. Te mau numera o te fa’a’itehia’tu i muri nei e fa’a’ite mai ia i te maita’ira’a tamau no te fa’arava’ira’a faufa’a a Porinetia farani. 1- Te anira’a roto unuma, matini no te hotura’a I 2015 te mau fa’ahoura’a maii te tapura ‘ohipa, o tei hi’opo’ahia mai 2014 maira, te papu maira ia : ua mara’a te PIB (Hotu Roto Pu’eu’eu i ni’a 1,1 % na ni’a i te faito. Te fa’ahotura’a o te matini rahi roa a’e ia no te hotura’a (+ 5,1% i te rahira’a), e paturu ato’ahia ‘oia e te fa’atere’au maita’ira’a i te ‘aimamaura’a a te mau ‘utuafare fetii (+ 1 % te rahira’a). Te moni o mai no te ravera’a ‘ohipa, te mara’a rii maru noa ra ia na rotoi te maita’ira’a mai te matete no te ‘ohipa. No reira, te ‘amuira’a moni rave ‘ohipa mai te moni o mai e vai pu’eu’eu noa ra a te mau ‘utuafare fetii ua mara’a ato’a ia (mai teie tata’itahi 1,3 % et 0,9 %). Taua mara’ara’a ra no te mau moni o mai ‘amuihia i ni’’a i te topara’a te mau moniho’o o te ‘aimamaura’a te ha’amaita’i ra ia i te mau ‘utuafare fetii, o tei roa’a roahia ia ratou te mana no te ho’o mai i ni’a i te 1,3 %. Ua mara’a te ‘aimamaura’a a te mau ‘utuafare fetii i ni’a i te 1 % i te rahira’a, i muri a’e 0,3 % i 2014 ra. 2- Te anira’a roto puai atu o te ha’amahuta i te hotu o te PIB Te Hotu Roto Pu’eu’eu (HRP=PIB) a Porinetia farani, ua mara’a 1,1 % na ni’a i te rahira’a i 2015 ra i muri a’e e + 0,9 % i 2014 ra. No te pitira’a o te matahiti mutu ‘ore, ua mara’a noa te fa’arava’ira’a faufa’a porinetia i ni’a i e ho’e faito ‘aita a i ‘itehia’tura mai te ‘omuara’a ma te tamumura’a no 2009 ra. Taua fa’anehenehera’a ra, ‘eita ia e rava’i no te fa’atupu ia tera e 1300 rahira’a ti’ara’a ‘ohipa matahiti e hina’arohia no te tape’a i te mara’ara’a te faito o te mau ta’ata e fa’aea ‘ohipa ‘ore noa nei. Te mau matini rarahi roa no te hotura’a o te fa’ahotura’a ia été ‘aimamaura’a hope’a a te mau ‘utuafare fetii. E horo’a mai ra’ua 1 tai’o e e 0,7 tai’o no te hotura’a o te HRP (PIB). E tauturu ato’a mai te tapiho’ora’a na te ara terara ‘eiaha i te faito maita’i (- 0,6 point) au PIB. La hausse des importations (+ 1,8 % no te rahira’a) o te fa’atupu mai i te fa’a’ohipa fa’ahoura’a i te anira’a roto ‘are’a te mau tapiho’ora’a na te ara te vai papu noa ra ia (+ 0,6 % na ni’a i te rahira’a). 3- Te fa’ahaere fa’ahoura’a i te fa’ahotura’a no te paturu ite hotura’a I 2015, no te torura’a o te matahiti mutu ‘ore, ua mara’a te fa’ahotura’a i roto i te fa’arava’ira’a faufa’a a Porinetia farani. Ua paturuhia mai taua mara’ara’a ra e te tuha’a no te unuma (mau taiete ‘ohipa e mau ‘utuafare fetii) o te pu’ohu maira e 3 tuha’a ini’a i te 4 no te fa’ahotura’a ta’ato’a. ‘Iteahia na roto i te mau tapiho’ora’a mai i te fenua nei i te mau tauiha’a, te mau ha’amau’ara’a no te mau fa’ahotura’a a te mau taiete, ua mara’a ia i ni’a i te 8 % na roto i te rahira’a, amohia mai i ni’a e te ma fa’a’apira’a i te mau rave’a no te utara’a (manureva e pahi). Ua fa’atanohia te mau mara’a ra’a o te mau ha’amau’ara’a no te fa’ahotura’a a te mau ‘utuafare fetii (+ 1,6% na ni’a i te rahira’a) e a te hau (+ 8,1 % en volume) i ni’a i te mau ha’amau’ara’a no te patura’a. Tera ra, te fa’ahotura’a rahi te vai rii ‘oparuparu noa a ra ia, tei raro mai to’na faito i te 23 miria toata farane na ni’a i te faufa’ara’a i to te matahiti 2008 ra. Te fa’ahotura’a unuma (mau taiete ‘ mau ‘utuafarefetii) te paturu mai ra ia i ni’a te 0,6 tai’o no te hotu o te HRP (PIB) i 2015 ra. Te mara’a tamau noa nei ‘oia mai 2012 maira, mai te fa’a’itehia maira e te mara’ara’a te mau anira’a ‘aitarahu no te patura’a (+ 2,7%) e no te mau faufa’a no te nohora’a (+ 3,7%). Ua mara’a te reira mau fa’ahotura’a i ni’a i te 84 miria toata farane i te 2015 ra (+ 4,1% na ni’a i te rahira’a), ‘oia hoi e 57 miria toata farane na te mau taiete ‘ohipa (+ 6,7% na ni’a i te rahira’a) e e 27 miria toata farane no te mau ‘utuafare fetii. Ua mara’a te fa’ahotura’a a te hau i ni’a i te 8 % na ni’a i te rahira’a i 2015 ra. Te mau tapura ‘ohipa no te poromu na raro i te fenua no Punaauia, te fare tape’ara’a no Papeari e te fa’aineinera’a i te tahua no Tahiti Mahana Beach, i ni’a i te reira e ‘amui ato’ahia’tu te mau tapura ‘ohipa i ni’a i te mau poromu, e te mau fa’ahotura’a a te mau ‘Oire o tei riro ei paturu rahi i e tapura ‘ohipa no te fa’arava’ira’a faufa’a porinetia. Te tino moni ta’ato’a o tei fa’ahotuhia e te mau pu fa’aterera’a a te hau (Haunui, Haufenua, mau ‘Oire) ua hau ia i te 30 miria toata farane. 4- Te ‘aimamaura’a a te mau ‘utuafare fetii o tei fana’o i te topara’a o temau moniho’o Te ‘aimamaura’a, tuha’a faufa’a rahi roa no te fa’arava’ira’a faufa’a porinetia, ua fa’atanohia ia i te 2015 ra. E horo’a mai ‘oia e 0,6 tai’o no te hotura’a o te HRP (PIB). Noa’tu a te faito maita’i, e ta’a-è to’a mara’ara’a ia au i te mau tuha’a fa’arava’ira’a faufa’a. No reira, te ‘aimamaura’a hope’a a te mau ‘utuafare fetii ua mara’a ia (+ 1% nani’a i terahira’a, i muri a’e + 0,3% i 2014 ra) ‘are’a te ‘aimamaura’a a te hau te ‘ome’e ra ia (- 0,4%en volume, après - 1,8% i 2014 ra). Taua hotura’a ra no te ‘aimamaura’a hope’a a te mau ‘utuafare fetii, e horo’a mai ia 0,7 tai’o no te hotura’a o te HRP (PIB). Te ara’ara’a rahi roa a’e no te ‘aimamaura’a a te mau ‘utuafare fetii o tei ‘iteahia mai 2007 maira, e maramaramahia ia na roto i te terera’a papu o te mau moniho’o (- 0,3% no te mau moniho’o o te ‘aimamaura’a hope’a a te mau ‘utuafare fetii), taipehia’tu i ni’a i te mara’ara’a tamau no e mau moni ‘ohipa no 2015. Teie ra, e mea paruru roa a te ti’aturira’a o te mau ‘utuafare fetii m ata te topara’a no te mau faufa’a ‘aimamaura’a e fa’a’ite maira (- 6,5% i 2015 ra). Ei fa’aho’ira’a ra, ua itite ‘aimamaura’a a te hau no te 8ra’a o te matahiti mutu ‘ore, - 0,4 % na ni’a i te rahira’a, i muri a’e i te ho’e topara’a 1,8% i 2014 ra. ‘Eita ‘oia e paturu ‘eta’eta mai i te hotura’a (- 0,1 tai’o) no te hotura’a. Noa’tu e ‘ere te ta’a-è-ra’a o te mau ha’amau’ara’a no te terera’a ‘ohipa roto i te mea ara’ara’a maita’i i teie matahiti, ua iti maira te ‘aimamaura’a a te hau i te faito 19 miria toata farane ia fa’ahi’ohia’tu i ni’a ia 2008. 5- No te aha te fa’a’orura’a o te HRP (PIB) i teitei a’e ai i to te ‘aimamaura’a a te mau ‘utuafare fetii ? I 2015, te hotura’a o te fa’arava’ira’a faufa’a matutuhia na ni’a i te mara’ara’a o te HRP (PIB) na ni’a i te rahira’a (‘oia ho’i, mau moniho’o tamau) tei ni’a ia i te 1,1%, tera ra, i te reira noa ato’ara’a ra taime, te mara’ara’a o te HRP (PIB) na roto i te faufa’a (‘oia ho’i, moniho’o tamau e nominara) tei ni’a i te 1,7%. No te ta’ara’a i taua ta’a-è-ra’a ra, o te tu’ati i ni’a i te moni ho’o tu’iri tata’itahi o te HRP (PIB), e mea ti’a ia tatarahia e aha te HRP (PIB) e te HRP (PIB) na ni’a i te rahira’a. I 2015, te areara’a no te hotura’a mau i rotopu i te faufa’ara’a mau o te HRP (PIB) e matara ‘oa na roto i e fa’a’orura’a o te HRP (PIB) tei ni’a i te 0,6 %. Te ta’a-è-ra’a no taua fa’a’orura’a ra, i teie matahiti, e mea maita’i roa ia ‘are’a te mau moniho’o no te ‘aimamaura’a (MHA=IPC) ua topa ia 0,4 %. E maramaramahia te reira ta’a-è-ra’a na roto i te topa rahira’a te mau moniho’o o te mau tapiho’ora’a no te ara i te fenua nei, (- 1,4 %) i tei matutuhia na i ni’a i te MHA(IPC), ‘amuiha i ni’a i te mau moniho’o o te fa’ahotura’a e te mau tapiho’ora’a na te ara o tei mara’a. Na ni’a i te rahira’a, te mara’ara’a o te mau tapiho’ora’a no te ara e fa’ahaere mai i te fenua nei, ( o tei riro ei mea ’ino roa no te hotura’a), tei ni’a atu i te mara’ara’a o te tahi è atu mau hotu no te anira’a (‘aimamaura’a, fa’ahotura’a e tapiho’ora’a na te ara ), te faufa’a o te HRP (PIB) no 2015 ra i ni’a i te moniho’o no 2014 ra, tei raro mai a ia i to te HRP(PIB) no 2015 ra na rotoi te faufa’a, o te fa’a’ite maira e te vaira te fa’a’orura’a. 6- Te papu maira te mara’ara’a o te ti’ara’a ‘ohipa N te taime matamua roa mai 2009 maira, ua mara’a te ti’ara’a ‘ohipa ‘aufauhia (+ 0,4 %), e tae noa’tu i te moni ‘ohipa ‘amui (+1,3 %). Taua mara’ara’a no te numera ti’ara’a ‘ohipa e no te mni rave ‘ohipa ropu (+1,6%), i roto i te taime topara’a te mau moniho’o, e horo’a ia na te feia rave ‘ohipa i te mau ‘api no te mana ho’ora’a mai i ni’a i te 1,9 %. 7- Tai’o i ni’a i te mau ‘aitauira’a tapiho’ora’a Noa’tu te mau numera no te tapiho’ora’a na te ara i te mau maita’i e te mau tavinira’a, i te pae ihoa no te fariira’a ratere, mea mait’i roa (+ 0,6 % na ni’a i te rahira’a), te horo’a a te tapiho’ora’a no rapae no te hotu o te HRP (PIB) e ‘ere ia i te mea ‘api (- 0,6 tai’o) no te mara’ara’a te moniho’o o te mau tauiha’a no rapae’au mai e te mau tavinira’a. Ua tu’ati taua mara’ara’a ra no te mau tauiha’a no rapae’au mai, i ni’a i te mara’ara’a no e anira’a roto (‘aimamaura’a, e fa’ahotura’a), o tei fa’atupu mai i te puai maita’i no tetapura ‘ohipa. Ta’a-è atu i te reira, ua ‘apitihia mai te ‘apo’ora’a tapiho’ora’a a Porinetia farani e te topara’a no te parau ‘aufaura’a itouira o tei topa 19 % no te faufa’a i ni’a i to 2014. Te hotura’a o te mau tapiho’ora’a na te ara no ni’a ia i te mau tarei no te fariira’a ratere (hotera, utara’a). Na’na e tamaru i te topara’a o te mau tapho’ora’a na te ara i te mau hotu no te fenua nei, o tei ‘omaumau na rot i te mau tapiho’ora’a na te ara i te mau poe (- 14 % na ni’a i te faufa’a). Te tahi è atu mau tapiho’ora’a (i’a, vanira, puha…) uamara’a ia 14 %, tera ra e ‘ere i te mea teimaha i ni’a i te faito tapiho’ora’a a te Fenua. Teie ra, te mara’ara’a te ti’ara’a ‘ohipa (270 ti’ara’a ‘oipa hau i 2015 ra) e ‘ere a i temea rava’i no te fa’atopa i te faito rahira’a o te mau ta’ata e fa’aea ‘ohipa ‘ore noa nei. Te tai’ohia nei i Porinetia farani nei, 1 300 feia rave ‘ohipa ‘api o te o mai nei i roto i te matete no te ‘ohipa i te matahiti tata’itahi. Te faito o te feia ‘aita e ‘ohipa, o tei vai na i ni’a i te 21,8 % (24 900 rahira’a ta’ata) i roto i te tai’ora’a huira’atira no 2012, e nehenehe e tai’ohia i teie nei e 24 % i te 2015 ra, te vai ‘aifaito noa ra i te tahi è atu pae. Te mau tuha’a terera’a ‘ohipa tei reira te mara’a rahia’a te moni ‘ohipa o te fa’a’apura’a ia (+7,0%) , te patura’a fare (+ 2,0) ‘aua’e te mau ‘opuara’a rau mai te fare tape’ara’a no Papeari e te mau hamanira’a e tata’ira’a poromu, te tapiho’ora’a (+ 2,7%), o te fa’afana’o i te ‘aimamaura’a a te mau ‘utuafare fetii, te utara’a (+ 3,5 %) e te hotera fare tama’ara’a (+ 5,0 %), o tei fana’o i te mara’ara’a no te rahira’a o te mau ratere e haere maira (+1,8 % ia fa’aauhia’tu i to 2014). Tauturu no te ha’amau i te rave’a na roto i te hoho’a e te rorouira Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e fa’ati’a i na anira’a matamua roa e piti no te tauturu i te ha’amaura’a i te rave’a na roto i te hoho’a e te rorouira (THHR=SCAN) o tei tu’uhia mai na e rave rahi mau totaiete no te fenua nei e o tei hi’opo’ahia e te Tomite hi’opo’a no te SCAN (THHR) i te 20 no tiunu i mā’iri a’e nei. Ua horo’a taua Tomite ra 16 mau parau fa’ati’a o ni’a e rave rahi mau ‘ōpuara’a no te mau hoho’a fa’ati’a parau tuatapapara’a, mau hoho’a ferurihia na roto i te ‘āfata teata, mau hoho’a peni fa’aha’uti’uti, mau hoho’a poto fa’atiani pehe e tahua rorouira. E piti tau anira’a o tei ‘ore te tahua no te mau anira’a tauturu i hau atu i te 1,5 mirioni toata farane o tei tu’uhia mai i roto i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau. E hi’opo’ahia te tahi atu mau ‘ōpuara’a e te tomite no te hi’opo’ara’a ‘afata terera’a faufa’a e faufa’a moni THAF (CCBF). Te ‘ōpuara’a matamua e tauturuhia, no te hō’ē faito e 300 000 toata farane, no te hamanira’a mai ia i te tahi hoho’a fa’atiani pehe poto no te roara’a e 5 minuti, piihia « E Noho nei », o tei tu’uhia mai e te taite « SARL Te mau Pū Haruharura’a Hashtag ». Te piti o te ‘ōpuara’a, o tei tauturuhia’tu i ni’a i te faito e 950 000 toata farane, no te hamanira’a mai ia hō’ē hoho’a fa’ati’a parau no te roara’a e 52 minuti, piihia « Taputapuatea, mafatu no te nuna’a Ma’ohi », o tei tu’uhia mai e te taiete « SARL Tairoto Ninamu Haruharura’a ». Mape’era’a na te Haufenua i te mau tapura ‘ōhipa no te fa’atiani i te mau poe fa’a’apuhia no Tahiti arata’ihia e te mau ti’atoro’a no te reira tuha’a Te « Ta’atira’a Poe Tahiti no Porinetia farani » (Tahitian Pearl Association of French Polynesia : TPTPF=TPAPF), fa’atupuhia i te 2014 ra, o tei ha’amauhia mai na e rave rahi mau pū rarahi no te mau ti’atoro’a no te tuha’a fa’a’apura’a poeparau. Ua tu’u mai ‘ōia i te mana’o no te fa’ahaere tamau noara’a’tu a i te tapura no te mau ‘ōhipa no te fa’atianira’a i te poe fa’a’apuhia i Tahiti, o tā’na i arata’i noa mai na a piti matahiti i teie nei, i ni’a i te mau matete no Taina (Hong Kong), no Tapone e i ni’a i te matete no te fenua nei. Ua fa’a’ite ato’a mai ‘ōia i tā’na ‘ōpuara’a no teie matahiti 2016, no te fa’a’a’ano fa’ahoura’a’tu a i ta’na tapura ‘ōhipa i ni’a i te matete no Marite Apato’erau. No te reira tumu, e fa’ahaere te TPTPF (TPAFP) i te mau tapura ‘ōhipa, ma te ‘āpitihia mai e te mau pū ho’o faito rahi no Taina (TPAHK) e no Tapone (TPJ), e i roto ihoa ra i te mau taupe’e no te mau ti’atoro’a no te ao nei i Hong Kong, taua ‘ōire ra o tei riro ei matete rahi no te mau ho’ora’a poe fa’a’apuhia i Tahiti nei. Ua fa’anaho ato’ahia te tahi atu a mau tapura ‘ōhipa e te Pū Ha’apiira’a toro’a no te Hamanira’a poe « Revere San Francisco » i Marite ma no te fa’atupura’a i te hō’ē tata’ura’a no te mau tauiha’a fa’anehenehe niuhia i ni’a i te mau poe fa’a’apuhia i Tahiti nei e te taera’a mai i te ‘āva’e ‘ātopa i mua nei, te hō’ē ‘aivana’a no te mau poe no te fa’atupu i te tahi ha’apiira’a fa’ata’ahia na te mau ti’atoro’a o te reira tuha’a. Te hi’o ‘oramara’a i te mau mauha’a no te fa’atianira’a, na ni’a i te tahua Facebook, i te tahi tahua natirara e na roto i te mau puta iti fa’atianira’a, na te reira ia e horo’a i roto i te TPTPF (TPAFP) i te ‘ite ara’ara’a maita’ira’a i te mau hotu poe. Te mana’o ato’a nei te ta’atira’a e fa’aineine no te fa’atupu i te « Hepetoma no te Poe Tahiti » (Tahiti Pearl Week), mana’ohia no 2017, fa’anahora’a o te fa’ata’iruru mai, i te hō’ē vahi e no te tahi mau mahana te roara’a, i te mau ‘aito ato’a no taua tuha’a ra i raro a’e i te mau fare fa’a’ite’itera’a na roto i te mau rautira’a rau e te mau ha’apiipiira’a fa’ahiahia. Ua riro te poe fa’a’apuhia i Tahiti ei punavai matamua roa no te tapiho’ora’a na rapae’au a Porinetia farani. Ua riro ia te fa’atianira’a ei tuha’a rahi faufa’a roa no te fa’afa’aite fa’ahou atu a i te te mau porinetia, i ni’a i te matete no te fenua nei e no te ara, e na reira atu ai i te ha’apuai fa’ahoura’a atu a i te fa’arahira’a i te fa’a’apu e i te tapiho’ora’a. Mau tauturu moni na te ta’atira’a no te mau tuha’a totiare e ‘ihirapa’aura’a ma’i e ha’apiira’a Ua vauvau ai te Fa’aterehau vahine no te ‘Ohipa i mua i te ‘Apo’ora’a a te mau Fa’aterehau ho’e’opuara’a no te ha’amana i te fa’aotira’a mana o tei ha’amanahia na e te Tomite no te Ti’a’au i te RSPF, i te 24 ra no tiunu i ma’iri a’e nei no ni’ai te horo’ara’a i te tauturu moni hau na e 3 mau ta’atira’a no te tuha’a totiare-ha’apiira’a e ‘ihirapa’aura’a ma’i-ha’apiira’a no teie matahiti 2016. Te pu’ohura’a i te fifi natihia i ni’a i te mau huma totiare e ‘ihirapa’aura’a ma’i o te mau ta’ata tumu porinetia te ha’apa’ohia nei ia e te mau tauturu moni e horo’ahia nei na te mau pu o te ha’a nei no te mau tuha’a ‘ihirapa’aura’a-totiare e totiare ha’apiira’a. Na te ‘Afata no te Autahira’a na roto i te “’Ama’a huma” e amo ra i te reira mau hopoi’a i te mau matahiti tata’itahi. No teie matahiti 2016, ua fa’ata’ahia ho’e tino moni tauturu na te reira mau pu i ni’a i te faito 1,522 miria toata farane, ua arata’i fa’ahouhia mai ia te faito no te matahiti i mahemo. Ua ha’amana te tomite no te ti’a’aura’a i te RSPF i te mau tu’ura’a mana’o o te tomite ‘ihi rave’a, no te pahono i te mau anira’a a taua mau ta’atira’a e 3. Ei fa’ahotura’a, e 52 mirioni toata farane o teihoro’ahia’tu na taua mau ta’atira’a e 3 ra. Ha’amanara’a na te ‘Apo’ora’a a te mau Fa’aterehau e 2 fa’aotira’a mana a te tomite ti’a’au i te RSPF no te 24 no Tiunu 2016 Ua vauvau atu te Fa’aterehau vahine no te ‘Ohipa i mua i te ‘Apo’ora’a a te mau Fa’aterehau e 2 tau ‘opuara’a fa’aotira’a mana no te ha’amana e 2 fa’aotira’a mana na te tomite ti’a’au i te RSPF no te 24 no tiunu i ma’iri a’e nei no ni’a i te faufa’a no te fa’aaura’a i rotopu i te CPS e e 2 pu hoterano Niu Teranii Auckland e te fa’aaura’a i rotopu i te CP e te taiete Air Archipels no te mau utara’a ma’i ru. E titau mai te mau hia’aira’a ‘ea o te feia ma’i porinetia ia fa’anahohia te mau rave’a utara’a ma’i tapura maita’ihia, no te mau ma’i rū, ia nehenehe ia uta ti’ahia te mau ma’i i ni’a i te mau tahua ‘ihi rave’a o te mau fare utuutura’a ma’i nahonaho e rava’i roa a’e (Fare Utuutura’a ma’i no Ta’aone, mau rave’a no Niu Terani). E titau mai taua maua fa’anahora’a ra e ia fa’aau ato’ahia te mau ti’a tapatana no te fa’ahaerera’a mai i te feia ma’i (na ni’a i te manureva) i te Fare utuutura’a ma’i e aore ra no te pahono no to ratou nohora’a. I – Te mau tarifa no te nohora’a no te mau ma’i e fa’arevahia i Niu Terani: E piti tau ti’a fatu hotera tapatanahia e vaira i Auckland o tei ani mai ia ha’amaita’ihia te tahi no ta rā’ua mau tarifa o tei ‘ore i fa’atauihia mai, mai te matahiti 2013 maira, i ni’a i te faito e 250 000 toata farane i te matahiti ‘ī. II– Ha’amaura’a i te fa’aaura’a ‘api no te mau utara’a ma’i ru i rotopu i te CPS e te taiete Air Archipels Ua horo’a atu te CPS na te taiete « Air Archipels », te utara’a i te feia ma’i no roto i te ‘Āfata no te parurura’a totiare e titauhia no to rātou faito ‘ea ia uta rūhia mai na ni’a i te manureva ta’a-è mai te mau motu mai i Tahiti nei e aore ra na roto i te mau motu Raro Mata’i ma. No te fa’atano aumaite maita’ira’a i te mau tarifa, tera ra, i te mau huru ato’a no te utara’a mai e te mau tavinira’a e titauhia, ua mana’ohia e fa’a’āpi fa’ahou i te mau fa’aaura’a na roto i te hō’ē fa’aaura’a ‘āpi no te roara’a e 5 matahiti. No te fa’atere’aura’a i te mara’a rahi noara’a’tu a o te mau fa’arevara’a ma’i rū o te ravehia mai nei e te mau manureva o te mau nu’u fa’ehau, ua ani mai o « Air Archipels » e ia ha’amara’ahia tā’na mau manu hō’ē a’e rima ‘ōhipa hau. E fa’atupu mai te reira hō’ē taranira’a i ni’a i te faito 10 mirioni toata farane i te matahiti hō’ē, ‘inaha, tei raro roa mai te ho’o o te mau utara’a ma’i a « Air Archipels » i ta te Nu’u fa’ehau. Tauturu moni no te fa’ahotura’a i te OPH no te mau tapura ‘ōhipa i ni’a i te pū nohora’a totiare « Motio » Na roto i te horo’ara’ahia te pū nohora’a totiare « Motio » i roto i te toru ‘āva’e hope’a no 2015, e rave fa’ahou te OPH i te mau fa’arava’ira’a hau atu no te paruru maita’ira’a i taua pū nohora’a ra. No te fa’atupura’a i te reira, ma te ‘ite papu i te mau fifi e nehenehe e farereihia e te mau ‘utuafare e noho ra i reira, e te mau tamarii ihoa ra a taua mau ‘utuafare ra no taua pū nohora’a totiare ra, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a hō’ē tauturu moni na te OPH i ni’a i teie faito 14 399 000 toata farane no te fa’aoti i teie mau tapura ‘ōhipa i muri nei e : - te patura’a i te hō’ē paruru ‘aua - te horo’ara’a e te tu’ura’a i te mau ‘auri varavara no te tapo’i na ni’a i te mau tahera’a pape ua - te horo’ara’a e te tu’ura’a i te mau mori fa’aarara’a i te mau tahua ha’utira’a a te mau tamarii Te mau tapura ‘ōhipa, o te amohia te mau ha’amau’ara’a 100 % e te Haufenua, e ravehia ia ia oti i roto e 3 ‘ava’e. I te tahi atu pae i te reira mau tapura ‘ōhipa, ua fa’aoti a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a fa’ahou i te piti no te tauturu moni i ni’a i te faito 14 875 000 toata farane na te OPH no te patu mai hō’ē patu paruru ‘āua. E fa’ata’a ato’ahia mai na roto i te reira tapura ‘ōhipa te hō’ē no te mau poromu tomora’a i roto i te pū nohora’a totiare « Motio » o tei parari na te tahi tuha’a na roto i te mau ua ‘ū’ana no te hope’ara’a no 2015 ra. Te reira tapura ‘ōhipa, e amohia ia 100 % e te Haufenua, o tei oti mai i roto e 3 ato’a ‘āva’e. Faufa’a no te fa’aaura’a i rotopu i te Haunui e o Porinetia farani no ni’a i te Ha’apiira’a Te fa’ata’a ra te’irava 21 no te fa’aaura’a fa’atauihia no te 4 no ‘ēperera 2007 e amo o Porinetia farani i te mau ha’amau’ara’a no te terera’a ‘ōhipa roto, no te horo’ara’a tauiha’a, no te patura’a, no te ti’a’aura’a, no te parurura’a ‘ēiaha ia ro’ohia e te ‘ati, no te patu fa’a’āpi fa’ahoura’a i te mau pū fare ha’apiira’a no te tuarua. E farii ‘ōia i te mau matahiti ato’a no roto mai i te Haunui, i te tahi tauturu faufa’a moni no te mau ha’amau’ara’a o tā’na e amo. Ei pū’ohura’a i te tau’aparaura’a no te ti’a’aura’a no te ‘āva’e novema ra 2015, i roto i te reira te vauvaura’ahia’tu te mau ha’amaramaramara’a no ni’a i te porotita no te ha’apiira’a a te Fa’aterera’ahau no te Ha’apiira’a no Porinetia farani i mua i te Fa’aterera’ahaunui, e i mua ato’a ho’i i te Fa’aterera’ahaunui no te Ha’apiira’a, no te Ha’apiira’a Teitei e no te ‘Ihi ma’imira’a, e piti tau faufa’a moni matamua roa no taua fa’aaura’a ra o tei tapa’ohia mai i roto i te ture no te mau faufa’a moni a te Haunui no teie matahiti 2016. I te mea, ‘āita a te mau faufa’a totiare i pau atura i roto i to rātou ta’ato’ara’a (toe’a no te mau matahiti 2011 e tae mai i te 2013), ua anihia’tu i te Haunui, te nehenehera’a e fa’a’ōhipa hō’ē vehi i ni’a i te faito piri i te 38 mirioni toata farane no te mau ‘Āfata totiare no te ‘aufau i te mau moni ‘ōhipa a te mau rave ‘ōhipa e ‘ēre i te mea tamau o tei tihepuhia mai e Porinetia farani no te amo i te mau ti’ara’a ei mau tauturu no te ha’apiira’a i roto i te mau fare ha’apiira’a pirituarua e tuarua a te mau fare ha’apiira’a a te hau. Ua fariihia mai te reira anira’a e te Fa’aterera’ahaunui no te Ha’apiira’a, te tumu ia no teie faufa’a hau no te fa’aaura’a no te 4 no ‘ēperera 2007 no ni’a i te ha’apiira’a. Te ‘ōperepere aumaitera’a o tei mana’ohia ua niuhia ia i ni’a e 3 tumu rarahi : te fa’arava’ira’a i te mau pupu o te ‘ore ra e rava’i i te rima rave ‘ōhipa, te fa’arava’ira’a i te mau pū fare ha’apiira’a o te ‘iriti ra i ta rātou mau pū nohora’a tamarii i te hope’a hepetoma e te ha’amaura’a i te mau tuha’a monora’a i Tahiti e i Moorea. Te mau fa’aturera’a no te mau tutaura’a pahi i roto i te ‘ō’o’a no Taiohae A tau matahiti i teie nei, te ‘ite nei o Porinetia farani, te mara’a noa’tura te rahi pahi e fano maira i roto i te ta’amotu no Matuita ma. No teie hi’o ateara’a no te fa’atano e no te paruru ‘ēiaha ia fifi te mau tipaera’a pahi, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’amana i te hō’ē fa’aotira’a mana no te ha’amaui te tahi tuha’a ‘ēita e fa’ati’ahia i te mau pahi ia tutau i roto i te ‘ō’o’a no Taiohae e no te ‘ōpani ato’a ‘ēiaha ia tapiri atu i ni’a i te uahu no « Fort Collet » (uahu na’ina’i) i Nuku Hiva. Teie fa’aturera’a, o tei fafa ato’ahia’tu te mana’o no te Farehau no Nuku Hiva, e nehenehe atura ia, ia hi’opo’a maita’ihia te tī’ā’aura’a i te tahora moana no te maita’i o te ta’ato’ara’a e fano ra na ni’a i te moana. Ha’amaura’a i te hō’ē tomite tuatapapa i te ‘ōpuara’a no te hō’ē Pū Ta’ere no Porinetia farani Ua tapura te ‘Āpo’ora’ahau no Porinetia farani i roto i tā’na mau ‘ōpuara’a patura’a i tā’na mau pū rarahi ia ha’amauhia hō’ē Pū Ta’ere na Porinetia farani. Mai te ‘ōmuara’a mai no te mau matahiti 1990, ua riro na teie ‘ōpuara’a ei tumu no te mau tuatapapara’a e rave rahi, te mau hi’opo’ara’a, te mau matutura’a, te mau tuha’a tapura ‘ōhipara’a e no te otira’a. Te mau tauiuira’a no te mau ‘āvei’a ‘ihi rave’a rau e te mau raranira’a tapura ‘ōhipa tauiui noa, na te reira i vaiiho noa i teie ‘ōpuara’a i roto i te tia’ira’a, noa’tu a ia te mau tia’ira’a rū a te tuha’a no te ta’ere. E hamanihia taua pū ra mai te huru no te tahi tahua no te fa’atianira’a i te rauhu’ara’a e no te ha’apurorora’a i te ta’ere porinetia mataraurau no tahito ra. Ua tapa’ohia ‘oia i roto i te hina’aro papu o te ‘Āpo’ora’ahau no Porinetia farani, no te fa’ahotu i te mau faufa’a no te ta’ere, no te fa’araura’a ihoa i tā’na mau fa’atianira’a no te fariira’a ratere. Hau atu i te reira, e tareni faufa’a rahi ato’a ta te reira, i te pae no te ha’apiira’a, e no te fa’atomora’a i roto i te orara’a totiare, na roto i te ha’amaita’ira’a i te tai’ora’a a te ta’ato’ara’a e te mau faufa’a no te ta’ere ‘iriti matarahiano te ta’ato’ara’a. Te ‘ōpuara’a o tei vauvauhia mai i mua i te ‘Āpo’ora’ahau no Porinetia farani, e te mau ti’a ‘aivana’a no te reira tuha’a no te ta’ere, o te tu’u maira ia i te mana’o no te tuha i te reira tapura ‘ohipa i roto e piti tuha’a, te fa’a’anora’a e te feruri aumaitera’a i te vahi ti’ara’a « Ei Teatara’a ta’ata Ora » i ni’a i te tahua no te Fare Tauhiti Nui i te hiti tahatai, e te hamanira’a i te tahi poro « Putura’a Puta, Tapura ‘ohipa ta’ere e mau Fa’a’ite’itera’a Rahu’ara’a» i ni’a i te tahua no Vaiami – motu iti no Paofai. E riro te reira mau patura’a ei fa’arava’ira’a i e mau pū rarahi e vai nei o te turu’i i ni’a i te mau papa feruri maita’ihia. Mai te hamanira’ahia mai taua tapura ‘ōhipa ra, e 3 pupu ‘ōpuara’a o tei ha’amauhia mai no te fa’aineine i te rotorotora’a, i te maupapa niu, e te huru terera’a fare manaha. Ho’e fare putura’a puta ‘a’ai tei ni’a a’e na i te eni (www.mediatheque-polynesie.org) o te horo’a mai hau atu i te rahira’a e 400 mau fa’atumura’a o tei mau a’e na mai. E ha’afaufa’ahia’tu a taua tahua ra e te ho’e puna ha’amaramaramara’a, o te taroruirahia nei e te Piha no te faufa’a tupuna ha’aputura’a e no te rave’a hoho’a, piri i te 200 rahira’a puta. No te fa’aoti i te tarena iho hohho’a fa’ahu’ahu’a maita’ihia, e no te tu’ura’a i ni’a i te matete tata’ura’a no te ta’ata papa’i hamani hoho’a o te ‘iritihia i te hope’a no teie matahiti, uatapa’ohia te hō’ē tere no te tahi piha toro’a ‘aravihi no Farani o te tae mai i te ropura’a no ‘atete nei, e ma’itihia mai i roto e 3 mau piha ‘aravvihi roa a’e, o tei ha’apa’ohia mai e te pupu ‘ōhipa fa’ata’ahia no te tuatapapara’a. No reira, e mea faufa’a, ia ha’amatahia taua tapura ‘ōhipa ra, ia ha’amaramaramahia e ia fa’ato’a’ati maita’ihia te mau autaipe ‘ihirave’a ‘aravihi e no te mau pumana i roto i te mau ferurira’a mana’o o te fa’aterehia nei. No reira, ua ani atu te Fa’aterehau no te Ta’ere i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau ia ha’amauhia te hō’ē tomite no te tuatapapa i taua ‘ōpuara’a ra no te hō’ē Pū Ta’ere, o te fa’a’āmui i te mau Fa’aterera’ahau no te Ta’ere, no te Patura’a e no te Fariira’a ratere e tae noa’tu i te Tomiterara’a Teitei, te ‘Ōire no Papeete e te mau Piha ‘ōhipa ato’a e te mau pū rarahi ato’a no te ta’ere o te ō i roto i taua fa’anahora’a i taua ‘ōpuara’a ra. E tupu te putuputura’a matamua roa a taua tomite ra hou e tae mai ai te piha ‘ōhipa no Farani o te tape’ahia mai. Compte rendu du Conseil des ministres du 3 août 2016 03/08/2016
Exécution du budget général de la Polynésie française
Le Vice-Président en charge du budget et des finances a présenté en Conseil des ministres les résultats de l’exécution du budget général de la Polynésie française au 31 mai 2016. Ceux-ci semblent notamment confirmer la tendance annoncée lors de la publication des comptes économiques rapides de la Polynésie française pour l’exercice 2015. En effet, sur les premiers mois de 2016, la consolidation de l’économie polynésienne se concrétise par une progression importante des recettes fiscales de 1,531 milliard Fcfp (qui s’élèvent à 37,147 milliards Fcfp contre 35,617 milliards Fcfp au 31 mai 2015, soit +4,30 %), consécutive à une augmentation des recettes issues de la fiscalité directe comme de la fiscalité indirecte. Le produit de la fiscalité indirecte s’établit à 26,883 milliards Fcfp contre 26,384 milliards Fcfp en 2015, soit un résultat en augmentation de 500 millions Fcfp (+1,89 %) correspondant principalement à l’augmentation du produit de la TVA à l’importation (+202 millions Fcfp) et aux droits de timbres et d’enregistrements (+386 millions Fcfp). Le produit de la fiscalité directe s’inscrit en hausse de 1,031 milliard Fcfp (+11,17 %), avec un rendement de 10,264 milliards Fcfp en mai 2016, contre 9,233 milliards Fcfp en mai 2015. Cette augmentation est principalement due aux impôts et taxes sur le revenu qui affichent une recette en augmentation, de 987 millions Fcfp (+ 12,73 %) dont : • 587 millions au titre de l’impôt sur les sociétés (IS) : on enregistre ainsi le bénéfice de la mesure prise en 2013 de baisse de la fourchette de taux d’impôt sur les sociétés (passée de 30%-40% à 25%-35%) et de la reprise économique ; • 272 millions au titre de la Contribution Supplémentaire à l’Impôt sur les Sociétés (CSIS), • 81 millions au titre de l’impôt sur le revenu des capitaux mobiliers (IRCM) ; • 137 millions au titre de la retenue à la source des non résidents ; On note toutefois une baisse de 102 millions Fcfp de l’impôt sur les transactions (-11%). S’y ajoutent l’augmentation du produit des droits intérieurs de consommation sur les véhicules (+ 63 millions Fcfp) et les résultats de la redevance de promotion touristique (+ 53 millions Fcfp). Les projections sur la totalité de l’exercice 2016 des rendements fiscaux sont supérieures aux prévisions budgétaires de 1,744 milliard Fcfp (+2 %). Les projections pour les recettes non fiscales dépassent de 677 millions Fcfp les prévisions budgétaires dont 477 millions Fcfp pour le rattrapage de la dotation globale d’autonomie (DGA) conformément aux engagements du premier ministre Manuel Valls. Ainsi, les projections des recettes de fonctionnement pour l’exercice 2016, estimées à 110,832 milliards Fcfp, prévoient un rendement supérieur de 2,421 milliards Fcfp (+2,23 %) en comparaison des prévisions budgétaires. S’agissant des dépenses de fonctionnement, les réalisations s’exécutent normalement. Enfin, pour ce qui concerne l’investissement, la mobilisation d’emprunt s’effectue selon les besoins (1,895 milliard Fcfp de mobilisation d’emprunt contracté en 2015 dont 1 milliard Fcfp auprès de la Socredo et 895 millions Fcfp auprès de l’Agence française de développement (AFD) et les partenariats financiers s’exécutent selon le rythme habituel. Au 31 mai 2016, le montant des crédits de paiement budgétés dédiés aux opérations réelles d'investissement du budget général de la Polynésie française s'élève à 37,068 milliards Fcfp, dont 20,246 milliards Fcfp de crédits de paiement nouveaux et 16,822 milliards Fcfp de crédits de paiement reportés. Le montant des crédits de paiement répartis sur les opérations réelles d’investissement s’élève à 36,567 milliards Fcfp. Les chiffres de consommation de crédits à l’issue du mois de mai 2016 confirment à nouveau la relance de la commande publique sur l’exercice. Les liquidations sont ainsi largement supérieures de près de 1,125 milliard Fcfp de celles de 2014 et de 1,186 milliard Fcfp aux résultats de l’année précédente. La moyenne des liquidations mensuelles à l’issue des 5 premiers mois de l’année 2016 s’établit à 1,4 milliard Fcfp contre près de 1,2 milliard en 2014 et 2015 et moins de 1 milliard durant les exercices 2012 et 2013. Le collectif budgétaire voté par l’Assemblée de la Polynésie française le 14 juin dernier injecte plus de 6 milliards Fcfp de crédits de paiement nouveaux et créent 80 nouvelles opérations d’investissements qui permettront d’optimiser encore les résultats attendus. Les bonnes perspectives de liquidation couplées au fort niveau d’engagement actuel permettent de maintenir une prévision de consommation 2016 conforme à l’objectif annoncé de 25 milliards Fcfp (+/-10 %) par le gouvernement. Ce résultat serait alors largement supérieur à ceux des six exercices précédents. Modification de la réglementation budgétaire Le Vice-Président en charge du budget et des finances a présenté en Conseil des ministres un projet de « loi du Pays » modifiant, en plusieurs points, les dispositions de la délibération du 23 novembre 1995 portant réglementation budgétaire, comptable et financière de la Polynésie française et de ses établissements publics. Si ce projet permet de procéder à un toilettage et à une modernisation de plusieurs dispositions de la règlementation budgétaire, comptable et financière, il a surtout pour principal objet d’instaurer la procédure du crédit pour « dépenses imprévues » destinée à faciliter le déblocage et la répartition de crédits en cas de calamité naturelle en Polynésie française ou hors de son territoire. Cette procédure fait suite à l’annonce du Président de la Polynésie française lors du comité des finances locales en mars 2016, de suppression du compte spécial dénommé Compte d’Aide aux Victimes des Calamités (CAVC). Ainsi, le projet de loi du Pays autorise l’Assemblée de la Polynésie française à voter un crédit pour « Dépenses imprévues » qui ne pourra être utilisés que dans deux cas clairement identifiés : • en cas de catastrophe naturelle en Polynésie française, constatée par le Conseil des ministres ou • pour venir en aide aux populations touchées par une catastrophe naturelle hors du territoire de la Polynésie française. Ce crédit, qui constitue en quelque sorte une réserve budgétaire, permet au Conseil des ministres, en cas de calamité naturelle, de procéder rapidement à des virements de crédits sans devoir attendre un collectif budgétaire qui nécessite une procédure assez longue, incompatible avec les besoins urgents ressentis dans ces cas extrêmes. Comptes économiques de la Polynésie française pour l’exercice 2015 Le CEROM, organisme constitué de l’Institut d’émission d’outre-mer (IEOM), de l’Agence française de développement (AFD) et de l’Institut de la statistique de Polynésie française (ISPF), a établi et publié les comptes rapides économiques de la Polynésie pour l’exercice 2015. Les résultats déclinés ci-après indiquent une amélioration continue de l’économie polynésienne. 1- La demande intérieure privée, moteur de la croissance En 2015 la reprise de l'activité, observée depuis 2014, se confirme : le PIB progresse de 1,1 % en volume. L’investissement est le principal moteur de la croissance (+ 5,1% en volume), elle est également soutenue par la bonne tenue de la consommation des ménages (+ 1 % en volume). Le revenu du travail augmente légèrement en lien avec l’amélioration du marché du travail. Ainsi, la masse salariale comme le revenu disponible brut des ménages progressent (respectivement 1,3 % et 0,9 %). Cette hausse des revenus conjuguée à la baisse des prix à la consommation profite aux ménages, dont les gains de pouvoir d'achat atteignent 1,3 %. La consommation des ménages progresse de 1 % en volume, après 0,3 % en 2014. 2- La demande intérieure plus dynamique stimule la croissance du PIB Le Produit Intérieur Brut (PIB) de la Polynésie française progresse de 1,1 % en volume en 2015 après + 0,9 % en 2014. Pour la deuxième année consécutive, l’économie polynésienne croît à un rythme qui n'avait plus été observé depuis le début de la crise en 2009. Cette embellie ne suffit cependant pas pour créer les 1 300 postes annuels nécessaires pour stopper la montée du chômage. Les principaux moteurs de la croissance sont l’investissement et la consommation finale des ménages. Ils contribuent respectivement pour 1 point et 0,7 point à la croissance du PIB. Le commerce extérieur contribue négativement (- 0,6 point) au PIB. La hausse des importations (+ 1,8 % en volume) traduit la reprise de la demande intérieure tandis que les exportations sont stables (+ 0,6 % en volume). 3- La reprise de l’investissement soutient la croissance En 2015, pour la troisième année consécutive, l’investissement dans l’économie polynésienne progresse. Cette progression est soutenue par le secteur privé (entreprises et ménages) qui représente trois quart de l’investissement total. Identifiées par les importations de biens d'équipements, les dépenses d’investissement des entreprises, progressent de 8% en valeur, portées par le renouvellement d’équipements de transport (avions et bateaux). Les hausses de dépenses d’investissement des ménages (+ 1,6% en volume) et du secteur public (+ 8,1 % en volume) sont principalement orientées vers les dépenses de construction. Toutefois l’investissement total demeure faible ; son niveau est inférieur de 23 milliards Fcfp en valeur à celui de 2008. L’investissement privé (entreprises et ménages) contribue pour 0,6 point à la croissance du PIB en 2015. Il progresse de manière continue depuis 2012, comme en témoigne l’évolution des encours de crédits à l’équipement (+ 2,7%) et des crédits à l’habitat (+ 3,7%). Ces investissements s’élèvent à 84 milliards de Fcfp en 2015 (+ 4,1% en volume), dont 57 milliards Fcfp pour les entreprises (+ 6,7% en volume) et 27 milliards pour les ménages. L’investissement public augmente de 8,1% en volume en 2015. Les travaux du tunnel de Punaauia, de la prison de Papeari et la préparation du site du Mahana Beach, auxquels s’ajoutent de nombreux travaux sur les réseaux routiers, et les investissements communaux constituent un apport majeur à l’activité économique polynésienne. Le montant total investi par les administrations publiques (État, Pays, communes) dépasse 30 milliards Fcfp. 4- La consommation des ménages profite de la baisse des prix La consommation, principale composante de l’économie polynésienne est favorablement orientée en 2015. Elle contribue pour 0,6 point à la croissance du PIB. Bien que positive, son évolution diffère selon les agents économiques. Ainsi, la consommation finale des ménages progresse (+ 1% en volume, après + 0,3% en 2014) alors que la consommation publique se contracte (- 0,4% en volume, après - 1,8% en 2014). Cette croissance de la consommation finale des ménages contribue pour 0,7 point à la croissance du PIB. La hausse de la consommation des ménages, la plus forte observée depuis 2007, s’explique surtout par un contexte favorable des prix (- 0,3% pour les prix de la dépense de consommation finale des ménages), associé à une progression soutenue de la masse salariale en 2015. Toutefois, la confiance des ménages est toujours fragile comme en témoigne la baisse de l’encours des crédits à la consommation (- 6,5%en 2015). En revanche, la consommation publique diminue pour la huitième année consécutive, à - 0,4 % en volume, après une baisse de 1,8% en 2014. Elle contribue négativement (- 0,1 point) à la croissance. Même si la contraction des dépenses de fonctionnement de l’administration est moins marquée cette année, la consommation publique a diminué de 19 milliards Fcfp par rapport à 2008. 5- Pourquoi le déflateur du PIB est supérieur à celui de la consommation des ménages ? En 2015, la croissance économique mesurée par l’augmentation du PIB en volume (c’est-à-dire à prix constants) a été de 1,1%, mais dans le même temps, l’augmentation du PIB en valeur (c’est-à-dire à prix courants ou nominal) a été de 1,7%. Pour comprendre cette différence, qui correspond aux prix de chaque agrégat du PIB, il faut définir ce qu’est le PIB réel ou PIB en volume. En 2015, l’écart de croissance entre la valeur réelle du PIB et celle en volume s’explique par un déflateur du PIB qui est de 0,6%. Ce déflateur a comme particularité, cette année, d’être positif alors que les prix à la consommation (IPC) sont en baisse de 0,4 %. Cette différence s’explique par une baisse plus forte du prix des importations (- 1,4 %) que celle mesurée sur l’IPC, conjuguée à des prix de l’’investissement et des exportations en hausse. En volume, la hausse des importations (qui est un contributeur négatif à la croissance), étant plus élevée que l’évolution des autres composantes de la demande (consommation, investissement et exportations), la valeur du PIB 2015 au prix de 2014, est donc plus faible que celle du PIB 2015 en valeur, impliquant donc, l’existante d’un déflateur positif. 6- La hausse de l’emploi se confirme Pour la première fois depuis 2009, l’emploi salarié augmente (+ 0,4 %), de même que la masse salariale totale (+1,3 %). Cette progression du nombre d’emplois et du salaire moyen (+1,6%), dans un contexte de baisse des prix, permet aux salariés des gains de pouvoir d’achat de 1,9 %. 7- Point sur les échanges commerciaux Malgré des résultats à l’exportation de biens et de services, essentiellement touristiques, positifs (+ 0,6 % en volume), la contribution du commerce extérieur à la croissance du PIB est négative (- 0,6 point) du fait d’une hausse des importations de biens et de services plus importante. Cette hausse des importations, qui comme dans toute économie insulaire, est liée à la hausse de la demande intérieure (consommation et investissement), traduit une dynamique positive de l’activité. Par ailleurs, le déficit commercial de la Polynésie française a été tempéré par la baisse de la facture énergétique qui diminue de 19% en valeur par rapport à 2014. La croissance des exportations concerne quasi exclusivement les exportations de services touristiques (hôtellerie, transport..). Elle compense la baisse des exportations de produits locaux, pénalisées par une forte contraction des ventes de perles à l’étranger (- 14 % en valeur). Les autres exportations (poissons, vanille, coprah…) ont progressé de 14 %, mais pèsent peu dans la balance commerciale du Pays. Cependant, l’augmentation de l’emploi (270 postes salariés supplémentaires en 2015) n’est pas suffisante pour diminuer le nombre de chômeurs. La Polynésie française compte, en moyenne, 1 300 nouveaux actifs entrant chaque année sur le marché du travail. Le taux de chômage, qui était de 21,8 % (24 900 personnes) au recensement de la population de 2012, peut être estimé à 24 % en 2015, toutes choses restant égales par ailleurs. Les secteurs d’activité dont la masse salariale a le plus augmenté sont l’agriculture (+7,0%), la construction (+ 2,0) grâce aux divers projets tels que la prison de Papeari et les travaux routiers, le commerce (+ 2,7%), qui profite de l’augmentation de la consommation des ménages, le transport (+ 3,5 %) et l’hôtellerie restauration (+ 5,0 %), qui bénéficient de l’augmentation de la fréquentation touristique (+1,8 % par rapport à 2014). Soutien à la création audiovisuelle et numérique Le Conseil des ministres a choisi de donner une suite favorable aux deux premières demandes de soutien à la création audiovisuelle et numérique (SCAN) déposées par plusieurs sociétés locales et examinées par la commission consultative SCAN du 20 juin dernier. Cette commission a rendu 16 avis favorables concernant plusieurs projets de documentaires, fictions de télévision, films d’animation, clips musicaux et plateformes numériques. Deux dossiers dont les montants des aides n’excèdent pas 1,5 million Fcfp ont été soumis à la décision du Conseil des ministres. Les autres projets seront étudiés ultérieurement notamment par la Commission de contrôle budgétaire et financier (CCBF). Le premier projet aidé, pour un montant de 300 000 Fcfp, est la production d’un clip musical de 5 minutes, intitulé « E Noho nei », portée par la SARL Les Studios Hashtag. Le second projet, aidé à hauteur de 950 000 Fcfp, est le développement d’un documentaire de 52 minutes, intitulé « Taputapuatea, cœur de la civilisation ma’ohi », porté par la SARL Bleu Lagon production. Accompagnement du Pays aux actions de promotion des perles de culture de Tahiti menées par les professionnels de la filière La Tahitian Pearl Association of French Polynesia (TPAFP), créée en 2014, est composée des principales organisations professionnelles de la filière perlicole. Elle propose de poursuivre le programme d’actions de promotion de la perle de culture de Tahiti, qu’elle mène depuis déjà deux ans, sur les marchés de la Chine (Hong Kong), du Japon et sur le marché local. Elle propose également, en 2016, d’élargir son champ d’action au marché nord-américain. A ce titre, TPAFP mènera des actions, en collaboration avec les organisations de grossistes de Chine (TPAHK) et du Japon (TPJ), et notamment lors des salons professionnels internationaux à Hong Kong, cette ville constituant une véritable plaque tournante des ventes de perles de culture de Tahiti. D’autres actions sont également prévus notamment avec l’Institut de formation en bijouterie « Revere San Francisco » aux Etats-Unis pour l’organisation d’un concours de bijoux à base de perles de culture de Tahiti et la venue en octobre prochain d’un spécialiste des perles pour un séminaire destiné aux professionnels du secteur. La conception d’outils de promotion, au travers de sa page Facebook, d’un site internet et de brochures, permettra à TPAFP d’assurer une meilleure visibilité des produits perliers. L’association prévoit également d’entamer les préparatifs pour organiser la « Tahiti Pearl Week » prévue en 2017, événement qui permettra de rassembler, en un même lieu et durant quelques jours, tous les acteurs de la filière sous stands avec des animations et des conférences. La perle de culture de Tahiti constitue la première ressource à l’export de la Polynésie française. La promotion est un vecteur essentiel pour faire connaître davantage la gemme polynésienne, tant sur le marché local qu’à l’international, et ainsi dynamiser la production et la commercialisation. Subventions pour des associations des secteurs socio et médico-éducatifs La ministre du Travail a présenté en Conseil des ministres un projet d’arrêté approuvant une délibération adoptée par le comité de gestion du RSPF le 24 juin dernier relative à l’attribution d’une subvention complémentaire en faveur de 3 associations du secteur socio-éducatif et médico-éducatif au titre de l’exercice 2016. La couverture du risque lié aux handicaps sociaux et médico-sociaux des ressortissants polynésiens est assurée notamment par des subventions aux organismes œuvrant dans les domaines médico-éducatifs et sociaux éducatifs. Ces charges annuelles sont supportées par le régime de solidarité sur la « branche handicap » du régime. Pour l’exercice 2016, l’enveloppe globale annuelle réservée à ces structures a été fixée à 1,522 milliard Fcfp, ce qui correspond à une reconduction de l’enveloppe 2015. Le comité de gestion du RSPF a validé les propositions de la commission technique, pour donner suite aux demandes de trois associations. En investissement, un reliquat de 52 millions Fcfp pouvait encore être consommé. Il a été octroyé à 3 associations. Evacuations sanitaires : conventions pour le transport et l’hébergement des patients La ministre du Travail a présenté en Conseil des ministres deux projets d’arrêtés approuvant 2 délibérations adoptées par le comité de gestion du RSPF le 24 juin dernier relatives aux avenants aux conventions entre la CPS et deux établissements hôteliers situés en Nouvelle-Zélande (Auckland) et à la convention entre la CPS et la compagnie Air Archipels sur les évacuations sanitaires urgentes. La couverture des besoins sanitaires des patients polynésiens requiert la mise en œuvre de procédures d’évacuations sanitaires programmées voire urgentes, pour permettre aux patients d’être dirigés vers les plateaux techniques hospitaliers les plus adaptés (Hôpital de Taaone, structures néo-zélandaises). Ces dispositifs opérationnels exigent que soient mobilisés des prestataires privés permettant d’acheminer les patients (moyens aériens) ou de subvenir à leur hébergement. La nature de ces prestations et leur tarification sont fixées par voie de conventions passées entre la Caisse de prévoyance sociale, pour le compte des trois régimes de protection sociale polynésiens, et les prestataires de service. I - Mise à jour des tarifs d’hébergement pour l’accueil des patients évacués sur la Nouvelle-Zélande : Deux prestataires hôteliers implantés à Auckland ont sollicité une revalorisation de certains de leurs tarifs inchangés depuis 2013. Ces progressions tarifaires restent sans conséquence majeure pour la branche assurance maladie du régime. II– Mise en place d’une nouvelle convention relative aux évacuations sanitaires urgentes entre la Caisse de prévoyance sociale et la compagnie aérienne « Air Archipels » La CPS confie à la compagnie Air Archipels le transport des ressortissants des régimes de protection sociale dont l'état de santé nécessite une évacuation sanitaire urgente par vol spécial des îles vers Tahiti et/ou intra îles Sous-le-Vent. Il a été proposé de formaliser les accords par une nouvelle convention quinquennale qui permet d’encadrer les prix mais aussi les conditions d'intervention et les prestations exigées. Les forces armées sont parfois amenées à intervenir quand Air Archipels a déjà des evasans en cours ou quand l’amplitude réglementaire des équipages d’Air Archipels est dépassée. La compagnie aérienne propose d'augmenter sa flotte d'un équipage supplémentaire. Ceci permettrait de réaliser une économie sur les coûts des évasans qui pourraient être réalisées par Air Archipels en lieu et place de l'Armée dans certains cas. Subventions d’investissement en faveur de l’OPH relative à des travaux sur la résidence sociale « Motio » Suite à la livraison de la résidence sociale « Motio » au cours du dernier trimestre 2015, l’Office polynésien de l’habitat (OPH) réalisera des équipements supplémentaires afin de mieux sécuriser le site. Pour ce faire, le Conseil des ministres, sensible aux risques que peuvent courir les locataires, et particulièrement les enfants des locataires des résidences sociales, a accordé une subvention d’un montant total de 14 399 000 Fcfp en faveur de l’OPH pour réaliser des travaux qui consisteront en : - L’édification d’un mur de clôture - La fourniture et la pose de grilles métalliques pour couvrir le caniveau des eaux pluviales - La fourniture et la pose de signalétique au niveau des aires de jeux pour enfants. Les travaux, financés à 100% par le Pays, se dérouleront sur 3 mois. Parallèlement à ces travaux, le Conseil des ministes a également validé une deuxième subvention d’un montant total de 14 875 000 Fcfp en faveur de l’OPH afin de réaliser un mur de soutènement. Cette opération permettra le rétablissement d’une des servitudes de passage de la résidence Motio qui s’est effondrée en partie suite aux pluies diluviennes de la fin d’année 2015. Cette opération, financée à 100% par le Pays, se déroulera sur 3 mois également. Avenant à la convention entre l’Etat et la Polynésie française relative à l’éducation L’article 21 de la convention modifiée du 4 avril 2007 dispose que la Polynésie française assure les dépenses de fonctionnement, d’équipement, de construction, de maintenance, de sécurité et de reconstruction des établissements scolaires du second degré public. Elle reçoit chaque année de l’Etat une participation financière aux dépenses qu’elle assume. En conclusion du dialogue de gestion du mois de novembre 2015, au cours duquel des éléments d’information au sujet de la politique éducative du ministère de l’Education de la Polynésie française ont été présentés à l’administration centrale, ainsi qu’à la ministre de l’Education nationale, de l’enseignement supérieur et de la recherche, deux premiers avenant de la convention ont repris les arbitrages inscrits dans la loi de finances de l’Etat pour l’année 2016. Les fonds sociaux n’ayant pas été consommés dans leur totalité (reliquat des années 2011 à 2013), il a été sollicité, auprès de l’Etat, le redéploiement d’une enveloppe d’environ 38 millions Fcfp des fonds sociaux vers les rémunérations des agents non titulaires recrutés par la Polynésie française pour assurer les fonctions d’assistants d’éducation dans les collèges et les lycées de l’enseignement public. Cette proposition a reçu un arbitrage favorable du ministère de l’Education nationale, objet de l’avenant à la convention du 4 avril 2007 relative à l’éducation. La redistribution proposée se fonde sur trois principes : renforcer les équipes en déficit d’effectif, renforcer les établissements scolaires de Tahiti qui ouvrent leur internat le week-end et instaurer des zones de remplacement sur Tahiti et Moorea. Règles de mouillage dans la baie de Taiohae La Polynésie française connaît depuis certaines années un accroissement du trafic maritime dans l’archipel des Marquises. Dans une optique de régulation et de sécurité des escales des navires, le Conseil des ministres a décidé d’adopter un arrêté portant création d’une zone d’interdiction de mouillage dans la baie de Taiohae et de stationnement au quai de Fort Collet (petit quai), à Nuku Hiva. Cette règlementation, réalisée après consultation de la mairie de Nuku Hiva, permettra d’optimiser la gestion des espaces maritimes dans l’intérêt de tous les usagers de la mer. Création d’un comité de suivi pour le projet de Centre culturel de la Polynésie française Le gouvernement de la Polynésie française a inscrit dans ses projets structurants la création d’un centre culturel de la Polynésie française. Depuis le début des années 1990, ce projet a fait l’objet de nombreuses pré-études, études, esquisses, phases de programmation et de définition. Les changements de caps stratégiques et les diverses réorientations avaient jusqu’à présent laissé ces travaux préparatoires sans suite, et ce malgré les attentes du secteur culturel. Cet équipement sera conçu comme un espace de promotion de la création artistique et de diffusion de la culture contemporaine polynésienne multiculturelle. Il s’inscrit dans la volonté du gouvernement de la Polynésie française de développer l’offre culturelle, notamment pour diversifier son offre touristique. Par ailleurs, cet outil a également un rôle majeur en termes d’éducation et d’intégration sociale, au travers du développement de la lecture publique et de l’offre culturelle accessible pour tous. Le projet présenté au gouvernement de la Polynésie française par les acteurs du secteur culturel propose de répartir l’offre culturelle en deux entités, d’étendre et de repenser le pôle « Spectacle vivant » sur le site de la Maison de la culture en front de mer, et de créer un pôle « Médiathèque, Activité culturelle et Exposition artistique » sur le site de Vaiami – Ilot Paofai. Ces équipements s’inscrivent en complémentarité des infrastructures existantes et s’appuient sur des moyens optimisés. Depuis la validation de ce programme, trois équipes projets se sont mises en place afin de préparer les contenus, les fonds, et le parcours muséographique. Une médiathèque historique en ligne (www.mediatheque-polynesie.org) proposant déjà plus de 400 références a été mise en place. Ce site sera enrichi par un fonds documentaire, en cours de numérisation par le Service du patrimoine archivistique et audiovisuel, d'environ 200 ouvrages. Afin de définir le programme architectural de façon détaillé, et dans la perspective du concours d’architecte qui doit être lancé avant la fin de l’année, une mission de programmation d’un cabinet métropolitain reconnu dans le domaine culturel est programmée pour la mi-août, et une présélection de 3 cabinets réputés, avec de très solides références, a été effectuée par le groupe de travail en charge du suivi du projet. L’importance d’un tel équipement nécessite une parfaite coordination des différents acteurs culturels et requiert une large concertation des acteurs institutionnels. Aussi il apparaît essentiel, dès le lancement de la programmation détaillée, d’informer et d’associer largement les partenaires techniques et institutionnels aux travaux de réflexions en cours. Aussi le ministre de la Culture a proposé au Conseil des ministres la création d’un comité de suivi du projet de centre culturel, regroupant les ministères en charge de la Culture, de l’Equipement et du Tourisme, ainsi que le Haut-commissariat, la commune de Papeete et les services et établissements culturels impliqués dans la programmation du projet. La première réunion de ce comité de suivi se tiendra avant l’arrivée du cabinet métropolitain qui sera retenu. Tipaerui : fermeture de la salle omnisport du 4 au 17 août 02/08/2016
La salle omnisport Maco Nena de Tipaerui sera fermée au public du jeudi 4 au mercredi 17 août en raison de travaux de peinture.
Sa réouverture est prévue le jeudi 18 août 2016, aux horaires habituels. Tamarii Vairao offrira un spectacle à ses matahiapo dimanche 29/07/2016
VAIRAO, le 29/07/2016 - Après ses nombreuses victoires au Heiva i Tahiti 2016, les groupes de chants et danses des Tamarii Vairao feront des prestations gratuites en faveur des matahiapo de sa commune.
Les habitants de Vairao pourront également assister à ce spectacle, l'entrée est fixée à 300 francs. La soirée se fera ce dimanche 31 juillet à la salle omnisports de Vairao, à partir de 18 heures. Teva i Uta : hommage aux diplômés de la commune dimanche 28/07/2016
TEVA I UTA, le 28/07/2016 - Depuis trois ans, la municipalité de Teva i Uta organise une réception pour féliciter les meilleurs élèves de sa commune. Cette fois-ci, le conseil municipal a choisi de féliciter tous les bacheliers de 2016 et ceux qui viennent de valider leur 3ème année de licence ou leur diplôme de master, par la remise d'un cadeau symbolique.
Par la même occasion, une opération cartable est organisée par l'Office municipal de la jeunesse et des sports pour les enfants provenant de familles modestes et effectuant leur rentrée en 6ème. Ainsi, en collaboration avec les écoles qui ont elles-mêmes proposées une liste d'élèves, l'OMJS offrira un bon d'achat de 4 000 Fcfp à 60 familles pour l'achat de fournitures scolaires. "Nous invitons donc tous les bacheliers de Teva i Uta (ayant obtenu leur BAC cette année), ainsi que les personnes ayant validé leur licence ou master à se joindre à l'événement qui aura lieu à 17h30, ce dimanche 31 juillet, sous le chapiteau de Tehoro." La cérémonie débutera à 18 heures. Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 27 no tiurai 2016 27/07/2016
Tomite porinetia no te tuatapapa i te mau fa’a’inora’a ‘atomi : nominora’a ia Bruno Barrillot
Ua nomino te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau ia Bruno Barrillot ei fa’atere i t Tomite tere porinetia no te tuatapapa i te mau fa’a’inora’a ‘atomi (DSCEN). Ua ha’amauhia na teie piha a te hau i te titema 2007 e i teie nei, tei raro a’e ‘ōia i te mana fa’atere o te Peretiteni no Porinetia farani no te ha’afaufa’a i te mau tareni o tei horo’ahia’tu nā’na. Teie te mau tareni rarahi roa a taua piha ‘ōhipa ra : Te āmora’a i te ti’ara’a Papa’iparau Rahi, ‘ihi rave’a e ‘ihima’imira’a a te Tomite arata’i i te tuatapapara’a i te mau fa’a’inora’a a te mau tamatamatara’a ‘atomi (COSCEN) ; Te arai vavaora’a i te tapura ‘ōhipa a te mau piha ‘ōhipa a te hau e a te mau pū fare ha’apiira’a a te hau ia ha’a ato’a mai ratou i roto i te tuatapapara’a i te mau fa’a’inora’a ‘atomi a te mau tamatamatara’a ; Te horo’ara’a mai i te mau mana’o tu’u e te mau fa’aarara’a i te pae no te ‘āua natura, no te ‘ea, no te totiare, no te fa’arava’ira’a faufa’a, no te fenua, no te mau fare e no te ta’ere, i roto i teie tuha’a no te mana ‘aravihi ; E ia riro ei ‘āfa’ifa’i parau no te Ti’a tono o te Haunui no te tuatapapara’a i teie pu’eparau e na reira ato’a no te Tomite no te tu’atira’a no te arai vavaora’a i te tuatapapara’a ‘ea o te mau tamatamatara’a ‘atomi a Farani (CSSEN). Ei ha’afaufa’ara’a i te mau tapura ‘ohipa no mua nei o te tia’ihia e te CSSEN e no te tuatapapara’a i te mau fa’atauiuira’a fa’aturera’a natihia i ni’a i te ture Morin, e i te tahi atu pae te mau tahua ‘ōhipara’a natihia i ni’a i te tamara’a i te mau poro tahua fifi, ua ‘itehia e mea faufa’a ia nomino i te hō’ē Ti’a Tono no te tuatapapa i te mau fa’a’inora’a a te mau tamatamatara’a ‘atomi. . E pahono o Barillot tane i te mau titaura’a no taua ti’ara’a ra ia au i tō’na haere’a toro’a ‘ōhipa e i tō’na mau ‘aravihi no taua tuha’a ra. ‘Aivana’a ‘ōtahi, ‘aivana’a no te mau mauha’a tama’i e no te mau mauha’a tama’i ‘atomi ihoa ra, ua riro ‘ōia ei ha’amau ‘apiti, i te matahti 1984 ra, no te Pū no te Putura’a puta ha’amaramaramara’a e no te ‘Ihi ma’imira’a no te parau o te Hau e no te mau Fe’i’ira’a, o tei riro roa mai mai reira mai ei Pū hi’opo’ara’a i te mau mauha’a tama’i. Ua mau mai na ‘oia i te mau ti’ara’a no te Ti’a tonohia i roto i te tuatapapara’a i te mau fa’a’inora’a o te mau tamatamatara’a ‘atomi i roto i te matahiti 2009 e 2013. Hamani fa’ahoura’a i te tataroto no te mau pū’ohura’a tauiha’a e no te mau tauiha’a o tei ineine no te haponohia na roto i te farerata a te OPT Ua hamani mai nei te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te tataroto no te mau pū’ohura’a tauiha’a e no te mau tauiha’a o tei ineine no te haponohia na roto i te Pū no te mau Farerata e no te mau Taniuniura’a (OPT). No te mana’ona’ora’a e ha’amaita’i i te mau tavinira’a e te mau hotu e horo’ahia no tā’na mau hoani, e ma te turu’i i ni’a i te mau fa’aotira’a a te hō’ē tuatapapara’a no te matete, e rave te OPT i teie mau tareni : • E fa’a’ohie i ta’na fa’anahora’a pū’ohura’a tauiha’a na roto i te fa’ahu’ara’a ia’na, ma te tamaru ato’a i tō’na mau huru hi’ora’a e ma te fa’a’āpi ato’a i tō’na mau nana’ora’a hoho’a. • Te fa’a’ohiera’a i tā’na pu’e’a no te mau tauiha’a o tei ineine no te hapono ma te fa’a’ore i te mau pu’e’a no te 10 e no te 100, e te tapiho’ora’a i te mau pū’ohu tauiha’a o tei ineine no te hapono na roto i te tu’ura’a’tu na ni’a i te parau fa’a’ite tapirihia i ni’a i te mau pū’ohu tauiha’a. • Te tapiho’ora’a i te hō’ē vihirata paruru maita’ihia no te hō’ē tino moni ha’amanahia na te mau hoani o te hina’aro ra e hapono i te mau tauiha’a e te mau pu’eparau faufa’a rahi, ma te hō’ē tapirira’a huti matara ‘ore faito teitei ta’a-è a te Farerata Porinetia. Na roto i teie mau fa’anahora’a ‘āpi no teie tau rave’a fa’ahiahia, e nehenehe atura ia ta te mau hoani a te OPT e ‘apihia i ni’a i te taime no te mau tapura ‘ōhipa no te ‘aufauraa e no te mau pū’ohura’a, e e manuia rahi ato’a mai i te pae no te parurura’a i ta rātou mau tauiha’a hapono. E mana mai teie fa’a’api fa’ahoura’a i te tataroto no te mau pū’ohura’a tauiha’a e no te mau tauiha’a o tei ineine no te hapono mai te 1 atu no ‘atete 2016. Parau ha’apapa no te rurura’a rahi a te piha ‘ōhipa a te hau Ua ‘ite atu te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te parau ha’apapa no te rurura’a rahi a te piha ‘ōhipa a te hau 2016 o tei tupu na i roto i te piha putuputura’a rahi a te Fare Ha’apiira’a Tuatoru no Porinetia farani i te pae po’ipo’i ra no te 7 no tiunu. Taua rurura’a rahi ra, fa’ata’ahia no te ta’ato’ara’a a te mau rima rave ‘ōhipa fa’atere no te piha terera’a ‘ōhipa a te Haufenua, ua niuhia ia i ni’a i teie fā no te ha’amaramaramara’a e no te titaura’a i te mau rima rave ‘ōhipa no ni’a i te tauira’a no te fa’anahora’a rorouira o tei hina’arohia mai e te ‘Āpo’ora’ahau no te terera’a ‘ōhipa a te hau. Te tahi ato’a titaura’a o te fa’a’itera’a ia i te faufa’a rahi no te ha’amaita’i i te mau rave’a no te ha’amaramaramara’a i te mau terera’a ‘ōhipa no te fatura’a i te mau mauha’a no te fa’a’tera’a tapura ‘ōhipa e no te mau matutura’a ‘ōhipa papu. Ua riro ato’a te reira fa’anahora’a ei rave’a no te fa’atere’au i te mahua maita’ira’a te fa’a’āpira’a o tei fa’aterehia mai. Ua riro taua rurura’a rahi ra ei rave’a no te ha’afaufa’a i te tapura ‘ōhipa a te mau rima rave ‘ōhipa e a te mau piha toro’a o tei nehenehe mai e fa’a’ōhipa i ta rātou fa’anahora’a rave’a ha’amaramaramara’a ( te fa’aterera’a no te mau ‘ōhipa fenua e te fa’aterera’a no te mau tutera’a e no te mau titaura’a tute). Ua riro ato’a mai te reira ei rave’a no te fa’aarara’a i te mau ferurira’a mana’o no ni’a i te arata’ira’a e te mau fa’aterera’a i roto i te mau piha ‘ōhipara’a rau e te mau pū ‘ōhipa rau a te hau. Ua matara mai, mai roto mai i taua parau ha’apapa ra, e ua mauruuruhia e mau mana’o tu’u ato’a e te ta’ato’ara’a no tei tae mai. Te hia’aira’a o tei matara mai, ia nehenehe ia roa’a fa’ahou mai te tahi atu a mau ha’amaramaramara’a hau atu a a nehenehe atu ai e ha’apapu i te faufa’a no te maura’a i te mau titeti, te mau fa’ahorora’a no te mau fa’a’ōhipara’a maitata’i e tae noa’tu i te mau fa’aarara’a i te mau fifi e ti’a ia araihia. Ua tu’u ato’ahia mai te tahi mau parau tumu no te rurura’a rahi no 2017. Ua mauruuruhia te reira e te ta’ato’ara’a o tei ta’iruru mai. Ua fa’a’ite mai te MEDEF e te ‘Āmuitahira’a o te mau taiete ‘ōhipa e te mau ti’atoro’a rau no te fa’arava’ira’a faufa’a rorouira – OPEN – na roto i te reo o to rātou mau peretiteni, i ta rātou mau na e tia’i rahi maira : « te fa’ahiahia, te maita’i hau è atu a, te tupu maite maita’ira’a, te maita’i hau è e te fa’a’ohiera’a ia fa’arirohia ei mau niu taviri no te patura’a i te tapura ‘ōhipa a te hau efficience, » e, to ratou ‘oa’oara’a i te mau fa’anahora’a terera’a ‘ohipa o tei fa’anahohia mai e te Haufenua i te pae no te ha’amaita’ira’a i te rorouira. E tu’uhia’tu ni’a i te tahua natirara te paraui ha’apapa no te rurura’a rahi no te terera’a ‘ohipa a te hau. Fa’atauira’a i te mau ha’aputura’a no te mau mori : hō’ē tahua ‘ōhipara’a no te rahira’a e 4 miria toata farane Ua vauvau mai te Mono-Peretiteni, Fa’aterehau ti’a’au i te mau itouira, i te huru no te nu’ura’a te patura’a i te mau ha’aputura’a i te mau mori no Fare-‘Ute. ‘Ōia mau, ua riro te parurura’a ‘ēiaha ia tupu te ‘ati i ni’a i te titora’a mai i te mori ei fā rahi roa no te mau tapura ‘ōhipa e rave rahi i roto i te Hoho’a no te fa’ahorora’a mori a Porinetia farani. E fa’anahora’a ta’a-è no te mai faito 4 ( mau ha’aputura’a ‘ihi rave’a ‘aravihi, fa’arava’ira’a i te mau motu) e 38 (hamanira’a i te mau tura ‘āpi i Motu-Uta). Ua fa’aha’amana’o mai ‘ōia i te faufa’a titauhia no te fa’ataui e no te patu i te mau ha’aputura’a e vai nei no te STTE (Total/PPS) e STDP (Total/Pétropol) i te paruru toro Hitia’a o te Ra no Motu-Uta, pu’eparau o tei fa’aotihia na i te matahiti 2008 ra. Taua titaura’a ra ua fa’ahepohia mai ia e te ‘itera’ahia te pera’a e te mau fifi tu’atihia i ni’a i te mau ha’amaura’a e vaira i teie nei, o te tumu ia i fa’aoti ai te Haufenua, na roto i te mana’o tu’u a te mau piha toro’a a te Haunui, e pato’i i te mau huru ha’aputura’a mori ato’a i Fare-‘Ute no te mau tumu niuhia i ni’a i te parurura’a i te mau maita’i e te mau ta’ata. Te tatarara’a fa’arava’ira’a faufa’a hō’ē roa e nehenehe e fa’atupu i roto i te hō’ē pu’etaime poto, o te fa’atauira’a ia i te mau tura mai Fare-‘Ute ‘āfa’iti’a atu i ni’a i te paruru toro no te Hitia’a o te Ra o Motu-Uta. E tapura ‘ōhipa hahano e te rahi, o tei tohuhia to’na ‘afata no te mau fa’ahotura’a i ni’a i te 4 miria toata farane. Ua tohuhia e oti mai i te fa’a’ōhipara’a i te reira pū ‘āpi i rotopu i te 2019 e aore ra 2020, mai te mea e ha’amatahia te mau tapura ‘ōhipa i fa’a’itehia i te tenuare 2018. Mai te ‘omuara’a mai no 2016, ua ha’amauhia te hō’ē fa’aterera’a ‘ohipa i te upo’o no te totaiete SPMU, e ta’na tareni rahi roa, o te fa’atupura’a ia i te mau ‘opuara’a no te patu i te ha’aputura’a SPMU e te fa’anaho fa’ahoura’a i te ha’aputura’a STDP Motu-Uta, tapiri noa mai i te ti’ara’a SPMU. Hau atu i te reira, ua ta’amu ato’a mai te totaiete i te mau piha ‘ohipa a te hō’ē taiete tapatana ‘aravihi no te mau ha’aputura’a, o te ha’a mai no te tauturu i te taiete rahi arata’i ‘ōhipa. Horo’ara’a i te paturura’a faufa’a moni na te Pū Farani no te Fa’ahotura’a (PFF= AFD) Ua fa’ati’ahia te Mono-Peretiteni, tī’ā’au i te ‘Āfata terera’a faufa’a e te mau Faufa’a moni ia fa’aoti i te hō’ē ‘aitarahura’a moni no te faito rahira’a e 2.983.293.556 toata farane (c/v 25.000.000 tara ‘euro), i roto i te Pu Farani no te Fa’ahotura’a (FFD=AFD) no te paturu faufa’a moni tuha’ara’a i te mau fa’ahotura’a o teitapurahia i roto i te ‘Afata terera’a faufa’a 2016. I roto i tā’na rurura’a no te 6 no tiurai, ua farii mai a te Tomite no te Aramoana a te FFD (AFD) i te anira’a ‘aitarahu a Porinetia farani. I teie matahiti, te tapura no te fa’ahotura’a o tei tape’ahia e te faremoni mai teie ia tō’na fa’anahora’a : - 50% no taua tino moni ra, no te paturu faufa’a moni i te tuha’a a te Haufenua, roto i te 3ra’a no te mauha’a faufa’a moni, fa’aaura’a autaipe o tei tu’urimahia e te Haunui e te Haufenua, no te mau tapura ‘ōhipa no te mau poromu e no te mau pu patura’a rarahi ; - 25% no taua tino moni ra, no te tapura ‘ōhipa matameha’i roa no te patura’a i te nohora’a turu’uta’a ‘aufau ti’apitihia e te Haunui na roto i te fa’anahora’a no te Fa’aaura’a no te mau ‘Ōpuara’a, e tae noa’tu i te tuha’a no te mau nohora’a ateatea, ‘amohia e te mau ‘afata iho a te Haufenua. Na te Piha Porinetia no te Nohora’a (OPH) e fa’a’ōhipa i te reira mau tapura ‘ōhipa. - ‘are’a te tuha’a tino moni e 25% e fa’ata’ahia’tu ia no te fa’atupura’a i te patura’a i te fare ha’apiira’a pirituarua no Teva I Uta. I te no ‘atete 2016, t faito ‘āmui o te ‘aitarahura’a e vai atu ia i ni’a i te faito e 89,696 miria toata farane, e 22,156 miria toata farane no te reira, e mea ‘aitarahuhia mai ia na roto i te FFD (AFD), ‘ōia ho’i, e 24,7 % no te ‘aitarahura’a porinetia. Te horo’a mai nei te FFD (AFD) i te mau fenua e mau ‘amuira’a o te hau (te ‘ai’a no Porinetia farani e tō’na mau aveave, te mau ‘ōire) i te mau punavai fa’ahotura’a faufa’a paturuhia e aore ra e te Haunui no te fa’atupu i ta rātou mau tapura ‘ōhipa fa’ahotura’a, ma te ha’afaufa’a atu i te mau fa’ahotura’a o te paturu i te fa’ahotura’a e ti’a i te vaira’a e o te ha’apuai atu i te hō’ēra’a totiare. Ha’amaura’a i te ho’e fa’anahora’a tauturu no te Ta’amu i ni’a i te Natirara i te mau Taiete ‘ōhipa Na roto i te fa’anahora’a terera’a ‘ōhipa a te ‘Āpo’ora’ahau, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’amau i te hō’ē fa’anahora’a tauturu no te Tā’a’mu i ni’a i te Natirara i te mau Taiete ‘ōhipa TNT=ACE) i Porinetia farani nei. Te fa no teie fa’anahora’a ‘āpi o te ha’afaufa’ara’a ia e te fa’aitoitora’a ia Ta’amuhia te mau Taiete ‘ōhipa porinetia i ni’a i te Natirara. ‘Oia mau, ‘ahiri te faito ta’amura’a i ni’a i te natirara o te mau taiete ‘ōhipa rarahi porinetia e tei ni’a i te 100 %, e roa’ahia mai ia i te mau taiete ‘ōhipa rii na’inai e fa’a’ohipa ra i raro mai i te rahira’a 10 rave ‘ōhipa ma te tutaperepere te faito 72 %. Hau atu i te reira, te vai ato’a ra te parau no te rahira’a no te ateateara’a iho hiro’a fenua e te ‘ite ato’ahia ra te reira i roto i te tahi mau terera’a tapura ‘ōhipa. E rave rahi ia mau tumu o te parau maira e mea maita’i ia ia ha’amaita’ihia te parau no te mape’era’a i te mau taiete ’ōhipa porinetia no te fa’ataui ia ratou ia ta’atmuhia i ni’a i te natirara. E vai teie tauturu i ni’a i te niu no te paturura’a faufa’a moni ti’apiti i te mau ha’amau’ara’a no ni’a i te mau tauiha’a e te mau tā’amura’a e hina’arohia i ni’a i te Natirara. Te aroaro no te faito no taua tauturu ra, ua niuhia ia i ni’a i te 100 000 toata farane e ‘ēita te reira e nehenehe ia hau atu i te 70 % no te mau ha’amau’ara’a o tei ravehia mai e te taiete ‘ōhipa. Te ti’a’aura’a i taua fa’anahora’a tauturu ra no te ta’amu i ni’a i te Natirara i te mau taiete ‘ōhipa (TNT=ACE) i Porinetia farani, e amohia mai ia e te Fa’aterera’a rahi no te fa’arava’ira’a faufa’a rorouira (FRFR=DGEN). Na’na e ha’apa’o mai i te hamanira’a i te anira’a e te tuatapapara’a i te mau pu’eparau anira’a no te ta’amu i ni’a i te Natirara i te mau taiete ‘ōhipa porinetia. Tauturu moni na te CIDFF Ua vauvau mai te Fa’aterehau vahine no te ‘Ōhipa, no te mau Autahira’a e no te Ti’ara’a o te Vahine i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te ‘ōpuara’a fa’aotira’a mana no te farii e horo’a i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto a te Pū Ha’amaramaramara’a no ni’a i te mau Ti’ara’a mana o te mau Vahine e o te mau ‘Utuafare fetii no Porinetia farani PHTVF=CIDFF). Ta’atira’a fa’ahotu faufa’a niuhia i te mau fa’anahora’a no te ture no te 1 no tiurai 1901, o tei ha’amauhia na i te ‘atopa 1990 ra, na roto i te hina’aro ti’atoru o Porinetia farani, te Haunui e te Tomite a te mau Vahine, te mau tareni rarahi a te PHTVF (CIDFF) o te haufaufa’a ra ia i te ora’a i roto i te ti’ara’amana o te huira’atira e o te mau vahine ihoa ra na roto i te fariira’a, te faa’aro’ora’a, te ha’amaramaramara’a, e te arata’ira’a na roto i te mau tuha’a ato’a e no te ha’afaufa’ara’a i te ‘aifaitora’a i rotopu i te mau vahine e te mau tane. No te matahiti 2016, ua ha’amau te PHTVF (CIDFF) ei tareni matameha’i roa nā’na : - te ha’amaura’a i te mau pū ‘iriti ture e no te « ‘ea-ora-aura’a » i te pū no Papeete ; - te ha’amaita’ira’a i te hō’ē piha no te ferurira’a i te mau pe’ape’a ‘utuafare fetii na roto i te fa’aro’ora’a e te tau’aparaura’a na roto i te ‘iriti tamaura’a i te hō’ē pū fa’ahaura’a parau ‘utuafare fetii ; - te fa’atupura’a i te mau putuputura’a ha’amaramaramara’a i roto i te pu fariira’a e te mau ‘utuafare no te tama i Fa’a’a, Puna’auia e Taravao na roto i te mau anira’a a te mau Fa’atere vahine ; - te fa’aterera’a i te mau ha’apiipiira’a no e to’o’ahuru mau ti’a tono ‘āpi no te mau ‘oire no Porinetia farani i te hope’a no ‘atopa ; - te fa’aotira’a mai i te hamani i te puta arata’i no te mau ti’ara’a mana o te mau vahine e o te ‘utuafare fetii, no te hope’ara’a no 2016. Ia au i te faito no te rahira’a tino e haere atura i roto i taua pū ra o te tamau noa nei i te mara’a (te numera rahira’a ta’ata ha’amaramaramahia e te PHTVF (CIDFF) i te 2014 ra, tei ni’a ia i te 5 632 ‘are’a i te 2015 ra e 5 905, ‘oia ho’i, te hō’ē mara’ara’a piri i te 5%), no te raura’a te mau tareni a PHTVF (CIDFF) i te pae no te mau tauturu hoho’ahia i te huira’atira, ua fa’a’āpi fa’ahou te Haufenua i tā’na mau fafaura’a na roto i te horo’ara’a atu i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto i ni’a i te faito 15 mirioni toata farane, ‘ōia ho’i e 45 % no tā’na ‘āfata terera’a faufa’a metua, no te matahiti 2016. Terera’a ha’api'ira’a i roto i te mau tuha’a 1, 2, e 3 Te ture ‘anetihia i ni’a i te Ture ‘Ai’a no te 29 no ‘atete 2011, no ni’a i te fariira’a a te Ture Arata’i no te Ha’apiira’a, ua fa’a’tauihia ia. Na te fa’aotira’a mana a te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani e fa’atere nei i teie mahana. I roto i te reira tuha’a, ia fa’aautanohia ia te mau reforomatiora’a no roto mai i te ture ‘avei’a e no te tapurara’a ‘ohipa no te fa’aniu fa’ahou i te Ha’apiira’a a te Repupirita no te 8 no tiurai 2013 no ni’a i te mau tuha’a faito huru terera’a ha’apiira’a i roto i te fare ha’apiira’a tuatahi e i roto i te piri tuarua, e i te fa’aotira’a mana no te 21 no mati 2015 no ni’a i te niu ho’e no te mau ‘ite maramarama, no te mau ‘aravihi e no te ta’ere. Mai te ha’amatara’a atu o te ha’apiira’a no 2016, e fa’aterehia te mau ha’apiira’a na roto e 4 tuha’a faito, i te tuatahi e i te piri tuarua. I Te mau tapura ‘ohipa ‘api Te mau tapura ‘ohipa ‘api no te Tuha’a faito 1, Tuha’a fito 2 e Tuha’a faito 3, e mea tupu mai ia na roto i te reforomatiora’a o te tuatahi e o te piri tuarua. E mea ‘ohie a’e e e mea maramarama a’e ia ta’io, te fa e titauhia na roto i te reira, ia manui rahi te ta’ato’ara’a o te mau piahi e ia maita’i a’e te huru no te horo’ara’a ha’apiira’a. E fa’a’ohu tapiihia i ni’a i te niu no te mau ‘ite maramarama, no te ‘aravihi e no te ta’ere. Taua niu ra o tei fa’aiho fa’ahouhia mai, ua riro ia ei hoho’a mau no ta te mau piahi e hina’aro mau ra e ‘ite e e ha’apii ia hope ta rātou tau ha’apiira’a fa’ahepohia. E mea papu e na roto i teie mau tapura ‘ōhipa e roa’a mai ihoa te mau ‘ite maramarama e te mau ‘aravihi tumu. E fa’aoha mai rātou e e ha’apapu mai i te mau fā o tei fa’ata’ahia mai e teie niu ‘āmui ‘āpi o te tapii ra i ni’a e 5 tuha’a : · te mau reo no te feruri e no te tau’aparau, · te mau fa’anahora’a e te mau rave’a no te ha’apiira’a mai, · te ha’apii fa’aineinera’a i te ta’ata e i te mero huira’atira, · te mau fa’anahora’a rave’a natura e te maufa’anahora’a rave’a ‘aravihi, · te mau fa’i fa’a’itera’a o te ao e no te tareni ta’ata. Na te mau tapura ‘ōhipa ‘āpi e fa’a’ite mai i te mau fā ara’ara’a maita’i e ta’oti’a maita’ihia ia au i te hō’ē ha’amara’ara’a fa’aau tano maita’ihia no te ha’api'ira’a o te mau tamarii, na roto i te mau tuha’a faito no te 3 o te matahiti. No ni’a i na tuha’a faito matamua e 3 : · te tuha’a faito 1, ha’apiira’a tamahou, · te tuha’a faito 2, tuha’a no te mau ha’apiipiira’a tumu (CP, CE1, e CE2) · te tuha’a faito 3, tuha’a ha’apa’arira’a (CM1, CM2 e piha 6) Tuha’a faito 1 : Te fa’ata’a ra te mau tapura ‘ōhipa i te hō’ē fa’anahora’a no te mau huru fa’aterera’a ha’apiira’a i roto e 5 tuha’a ha’apiira’a. E horo’a taua fa’anahora’a ra i te ‘orometua ha’apii i te ‘itera’a i te mau ha’apiipiira’a e tapihia ra e no te fa’a’ōhipara’a i te mau tu’ati’atira’a tapura ‘ohipa i roto i te piha ha’apiira’a. E mea faufa’a rahi te ta’ato’ara’a no na tuha’a ra e 5 no te ha’afaufa’a i te tamarii e ia vai mai tō’na ti’ara’a i roto i te fa’anahora’a no te taime o te mahana tata’itahi. 1. Te ha’afaufa’a ra’a i te reo i roto i tō’na mau huru ato’a 2. Te ha’ara’a, te parauparaura’a, te ta’ara’a na roto i te tapura ‘ōhipa fa’aeta’etara’a tino 3. Te ha’ara’a, te parauparaura’a, te ta’ara’a na roto i te tapura ‘ōhipa fa’aeta’etara’a tino 4. Te patura’a i te mau mauha’a matamua roa no te patutuha maita’ira’a i tō’na mana’o 5. Te hi’opo’ara’a i te ao Tuha’a faito 2 e tuha’a faito 3 : Ua fa’anahohia te mau tapura ‘ōhipa ‘āpi ia tamau noa i te mara’a. Ua tapurahia ia rā’ua i roto i te hō’ē ‘ōpuara’a ta’ato’a o te mataara i te raura’a o te mau piahi e ia au i to rātou tata’itahi faito vitivitira’a i te ‘apo mai. E ha’amaita’i rā’ua i te to’a’atira’a tuatahi-pirituarua ma te paruru ha’amaita’i papu i te mara’ara’a o te mau ha’apiipiira’a mai te ‘ōmuara’a mai o te piha fa’aineinera’a e tae roa’tu i te pirituarua. Ua fa’anahohia te tapura ‘ōhipa tata’itahi no te tuha’a faito i roto e 3 tuha’a natihau : · E vauvau mai te tuha’a faito 1 i te mau parau tumu rarahi roa e te mau fā no te fa’aineinera’a o te tuha’a faito, i roto i te hi’ora’a ta’ato’a no te tau ha’apiira’a fa’ahepohia e no te ‘apo mara’a noara’a i te ta’ere ‘amui fa’aotihia e te niu hō’ē ; · E ‘āmuitahi te tuha’a faito 2 i te mau tuha’aha’ahia mai e te mau tahua ha’avira’a e mau ha’avira’a ia roa’a mai na tuha’a tata’itahi e 5 no te fa’aineinera’a o te niupapa ‘amui ; · E ha’apapu mai te tuha’a faito 3, na roto i te tahua ha’avira’a e aore ra ha’avira’a, i te mau faito no te mautaira’a e tia’ihia no te tuha’a faito, te mau ‘aravihi e te mau ‘ite maramarama e titauhia ia roa’a mai e ia ha’afaufa’a, i te mau arati’a no te mau fa’anahora’a rave’a, te mau fa’aterera’a e te mauha’a o ta te mau ‘orometua e nehenehe e fa’a’ohipa mai no te tauturu, te mau tapa’o fa’a’itera’a i te mara’ara’a no te fa’anaho i te ha’apii fa’aineinera’a o te mau piahi i roto i na matahiti ato’a e 3 no te tuha’a faito. II Te fa’atanora’a i te mau tapura ‘ōhipa i Porinetia farani Ua tu’uhia mai te mau fa’atanotanora’a i te mau tapura ‘ōhipa e te mau fa’atere hi’opo’a o te ha’apiira’a haunui (FHH=IEN) o tei ha’aputuputu na na roto i te mau pupu ‘aivana’a no te mau tuha’a tata’itahi. I te hope’a roa, e mea iti roa te mau fa’atauiuira’a o tei tu’uhia i roto i te mau tuha’a tata’itahi, ta’a-è noa’tu i te pae no te ha’apiira’a ‘a’amu e no te ha’apiira’a iho hiro’a fenua. Ua ‘o’omo ato’ahia’tu ho’e peneparau i roto no ni’a i te mau reo e te ta’ere porinetia. No te ha’apiira’a tamahou, ua toro te fa’atanotanora’a i ni’a i te pu’eparau no te pu’ohura’a i tei roa’a mai i te hopera’a te ha’apiira’a tamahou. No te fa’a’ohie i te haere’a ha’apiira’a o te mau piahi i roto i te tauira’a piha i roto i te tuatahi, e horo’a te mau ‘orometua no te tamahou i te mau ‘orometua ra no te tuatahi i te parau pū’ohu no te faito ‘ite o te mau piahi tata’itahi no ni’a i te mau tuha’a faufa’a. E fa’a’ite papu taua parau pu’ohu ra no te tamarii tata’itahi i ta’na i ‘ite i te rave, to’na mau vahipuai e, i te tahi atu pae, te ti’a ia ravehia no te tauturu pautuutu atu ia’na i roto i te fa’ahaere noara’a’tu i ta’na tau ha’apiira’a. E ha’apapuhia mai te reira ia au i te hi’opo’ara’a i te faito o te mau ha’apiipiira’a o te fa’aterehia i roto i te pu’etau mau ra, i roto i te roara’a no te tuha’a faito. I roto i ta’na rurura’a i te 22 no tiunu 2016, ua horo’a te Tomite Teitei no te Ha’apiira’a i ta’na fa’ati’ara’a i taua fa’anahora’a ra. Tihepura’a mai i te hō’ē taote no te tū’aro Te vai nei i roto i te Fa’aterera’a no te Feia ‘Āpi e no te Tū’aro te hō’ē parahira’a vata no te taote no te tu’aro. E mea faufa’a rahi te fa’a’ohipara’a i te hō’ē tareni fa’a’eta’etara’a tino tamau no te tape’a ia vai maita’i noa te ‘ea, i roto ihoa i te taime e tupunoa mai ai te tino i te rahira’a. No teie tuha’a, e no tera ihoa fā no te matutu aumaitera’a i te mau ha’amau’ara’a no te ‘ea, ua hina’aro te Fa’aterera’ahau no te Ha’apiira’a e no te mau Tū’aro e ha’amaita’i, ma te paturuhia mai e te Fa’aterera’ahau no te ‘Ea, no te mau ‘Ōhipa fa’a’eta’etara’a tino e tano no te huira’atira. Te taote hi’opo’a o te tihepuhia mai, e ha’apa’o atu ia ’oia i te parau no te hamanira’a mai i te hō’ē hoho’a arata’i no te mau APA ( mau Ha’a Fa’a’eta’etara’a tino Tano =HFT) no tera e 5 matahiti e fā maira. E niutumuhia te reira hoho’a arata’i ia hotu ’ahune maita’i te reni ’avi’a porotita o te tu’aro ma te ha’amau pautuutu maita’i i te ’auanatura ate hota. Paturura’a moni no te mau nohora’a o te mau piahi I te ‘āva’e me i mā’iri a’e nei, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani i te fa’aaura’a no te 20 no novema 2015 i rotopu i te Haunui e o Porinetia farani no ni’a i te amora’a i te faufa’a moni tauturu i te nohora’a o te piahi 2015-2016, no te tahi pu’etau poto, amohia e te ‘afata a te Haunui, i ni’a i te faito e 380 000 tara ‘euro, ‘ōia ho’i, e 45 346 062 toata farane. Ua hi’opo’a mai te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te ‘ōpuara’a ‘āfata fa’arava’i no te 18 no tiurai 2016 i te fa’aaura’a no te 20 no novema 2015, no te fa’ataui i te faito no te tuha’a e amohia e te ‘āfata a te Haunui, tau tamatara’a, o te mara’a i ni’a i te 622 000 tara ‘euro, ‘oia ho’i, e 74 224 344 toata farane. Teie paturu faufa’ara’a moni hau e fa’atanohia mai ‘ōia e te mara’ara’a te faito rahira’a piahi e noho ra i roto i te mau ‘aua unuma o tei ani mai i te ho’e tauturu no te nohora’a piahi tuatoru 2014-2015. Ei fa’ahi’ora’a, no te matahiti tuatoru 2014-2015, e 52 mau piahi o te noho ra i roto i te ‘aua unuma o tei ani mai i te tauturu nohora’a, ‘āre’a no teie matahiti tuatoru 2015-2016, 120 ia rahira’a piahi o tei ani mai i te tauturu nohora’a. Te faito rahira’a ta’ato’a o te mau piahi o tei ani mai i te tauturu nohora’a tai’ohia na ni’a i te huru faito nohora’a no te matahiti tuatoru 2015-2016, tei ni’a ia i te 391 o te ohatuhahia mai teie : pu puhapara’a no te mau piahi 197, Fare Ha’apiira’a Tuatoru no Porinetia farani e 74, ‘āua unuma 120. Fa’ahotura’a i te Reo Tahiti : tauturu moni na te ta’atira’a Puna Reo Piha’e’ina Na roto i te anira’a a te Fa’aterera’ahau no te Ha’apiira’a e no te Ha’apiira’a Teitei, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto a te ta’atira’a Puna Reo Piha’e’ina, ia au i tei anihia mai e taua ta’atira’a ra, e 462 000 toata farane. Te tareni a te ta’atira’a Puna Reo Piha’e’ina o te ha’apiira’a ia i te mau tamarii i te reo ma’ohi, o te fa’aturu’ihia i ni’a i te ta’ere mā’ohi, na roto i te mau farereira’a e te mau haerera’a i rapae’au i rotopu i te feia ‘āpi, na roto anei i te mau pū fa’afa’aeara’a ha’apiira’a. Ha’amauhia i te 20 no me 2004, tei Moorea te pū rahi a te ta’atira’a Puna Reo Piha’e’ina e piri i te rahira’a e 60 mau ‘utuafare fetii o tei fa’ao mai i roto ia’na. No tā’na tapura ‘ōhipa rahi no te matahiti 2015, ua horo’a a’ehia’tu na te tahi tauturu moni e te Haufenua, no tā’na terera’a ‘ōhipa roto i ni’a i te faito e 732 500 toata farane. Tauturu moni na te Punavai ‘Ai’a no te mau Rahu’a e no te mau Toro’a Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē fa’aotira’a mana no te horo’a i te hō’ē tauturu moni terera’a ‘ōhipa roto i ni’a i te faito 10 mirioni toata farane na te Punavai ‘Ai’a no te mau Rahu’a e no te mau Toro’a (PART=CNAM) i Porinetia farani nei no te paturu faufa’a moni i tā’na tapura ‘ōhipa rahi no teie matahiti 2016. Ua tamau noa mai na te Haufenua i te paturu i te vaimaotira’a mai e te hotura’a te mau tapura ‘ōhipa no te ha’apiipiira’a a te PART (CNAM). No te reira tumu, mai te matahiti 1979 e tae mai i te 2013, ia au i to’na mau mana, ua tauturu moni atu na te Haufenua, ti’a’apitihia ma e te Haunui, i te Ta’atira’a Porinetia no te Ha’apiira’a Teitei (TPHT=APES). Te fa’atere’au nei te Haufenua i te tareni faufa’a rahi no te fa’a’ōhipa i te fa’ahotura’a totiare teitei. Te fā no te tareni a te pū PART (CNAM) i Porinetia farani nei, tā’amu manahauhia i ni’a i te Fare Ha’apiira’a Tuarua no Ta’aone mai te 28 maira no tenuare 2016, o te fa’ahotura’a ia, i Porinetia farani nei, i te fa’aineinera’a i te ha’apiipiira’a tu’utu’u ‘ore e no te fa’ahotura’a ihoa ra i te mau tapura ‘ōhipa ato’a a te PART (CNAM). Tauturu no te tere ha’a’ati o te Pupu Tikahiri i Tapone Fanauhia mai i te matahiti 2003 ra, na roto i te farereira’a rahu’a ‘upa’upa i rotopu e 4 mau rohi pehe himene o tei ‘itea maita’ihia to rātou ‘aravihi, o Aroma Salmon, Mano Salmon, Simon Pillard e o Stéphane Rossoni, ua tapura te Pupu Tikahiri i te ho’e tere ha’a’ati i Tapone no te matarara’a o ta rātou ripene numera 3. A piti matahiti i teie nei, te titau nei taua pupu ra i te faito ti’ara’a no teie nei ao, o ‘Europa e te mau Fenua Marite. Na roto i to rātou mau ‘aravihi no Farani, e na roto i to ratou mau ‘aravihi no ta ratou mau fa’anahora’a ‘upa’upa na roto i te ti’atoru porinetia hau atu i te matarara’a mai ta ratouripene, ua fa’aoti te Pupu « Tikahiri » e tere ha’a’ati na Tapone. Teho’e tapura ‘ōhipa faufa’a rahi roa ‘inaha, i Tapone e rave rahi te mau ta’ata o tei here i te ta’ere porinetia. Te hina’aro o te Pupu o te fa’afa’a’itera’a ia i tet tahi hi’ora’a atu a no Porinetia, te hi’ora’a rock’pa’umotu auri ‘otahi ta’a-è roa. No te tere ha’a’ati i Tapone, ua fa’anaho te pupu e horo’a e toru mau ha’utira’a ‘upa’upa i roto i te mau ‘ōire rarahi roa a’e : Tokyo, Kobe e Osaka. No te paturu i taua ‘opuara’a ra, ua ani mai te Tomite Horo’a i te mau Tauturu moni no te pae n te ta’ere e no te faufa’a tupuna no Porinetia farani e horo’a i te hō’ē tauturu moni i ni’a i te faito e 500 000 toata farane na te ta’atira’a « Tikahiri ». ‘Iritira’a i te tata’ura’a fa’aora’a ei tauturu tuati ma’i Te fa’aineine nei te Fa’aterera’a no te ‘Ea, na roto i ta’na Pū ha’apiira’a no te mau toro’a no te ‘Ea Mathilde Frébault, e ‘iriti i te tata’ura’a fa’aora’a i roto i te ha’apiira’a ei tauturu tuati ma’i (tane e te vahine), no teie matahiti 2016. Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’atere e ha’amau i ni’a i te rahira’a e 20 parahira’a matara no taua tata’ura’a ra, o te tuhahia mai teie nei : - 16 parahira’a no te tata’ura’a no rapae’au; - 4 parahira’a no te tata’ura’a no roto, ‘oia ho’i, e 20 %. Ia au i te tarena o tei ha’amauhia, no te ha’amatara’a ha’apiira’a, no te mau tino tata’u e manuia mai, ua tapa’ohia ia no te monire 9 no tenuare 2017. ‘Āpapara’a i te pa’apa’a no te tumu ha’ari e aore ra Kaveu ei ‘āpapara’a faufa’a ta’a-è Ua vauvau mai te Fa’aterehau no te Ta’ere i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē ‘ōpuara’a fa’aotira’a mana no ni’a i te ‘apapara’a i te pa’apa’a no te tumu ha’ari e aore ra Kaveu, ei ‘apapara’a faufa’a ta’a-è. Ua tape’a noa mai te Ture ‘Ai’a no te 14 no ‘eperera 2016 no ni’a i te fa’atauira’a i te ture no te ‘auanatura i te fa’anahora’a ta’a-è no te paruru i te tahi mau ‘animara o te ‘ore e nehenehe e mou tera ra, o te titauhia ia fa’atere’au maite ta’a-è-hia. Te pa’apa’a no te tumu ha’ari e aore ra Kaveu (Birgus latro) o tei riro ei ‘ina’i herehia i Porinetia farani nei, ‘aita a ia i fa’arirohia’tura ei mau ‘animara o te nehenehe e mou, noa’tu a ia e te tapiho’o rahihia nei ‘ōia e tō’na nohora’a natura (‘aru ra’au varavara i te hiti tahatai) te hamani ‘ino-rahi-hia nei ia. Ia au i te mau fa’aturera’a o tei ha’amauhia mai i roto i te tahi è atu mau ‘ai’a e mau motu no Patitifa e na roto i te mau numera matamua no te mau hi’opo’ara’a i ravehia i Porinetia farani, ua anihia e ia ti’a’au pu’etau maorohia te reira faufa’a no te hō’ē roara’a 10 matahiti. Ua ani ato’ahia mai e ia fa’aohia i roto i te ture no te ‘auanatura i te mau fa’aturera’a i muri nei : - e ‘ōpani ‘eta’etahia ia haru mai i te mau kaveu e te roara’a o to ratou pa’iouma tei raro mai ia i te 4 tenitimetera, faitohia mai te tumu upo’o atu e tae atu i te ha’amatara’a no tō’na ‘ōpu, e te mau kaveu ‘ōvahine hapu (o te amo ra i te mau huero) ; - ‘ōpani ‘eta’eta roahia i te haru mai i te mau kaveu ha’amaru ; - ‘ōpani ‘eta’eta roahia te fa’aoraorara’a i te mau huru kaveu ato’a noa’tu e aha te huru no to ratou tupura’a ; - ‘ōpani ‘eta’eta roahia ia vavahi, ia fa’a’apo’o, ia fa’ataui e ia fa’a’ino i to rātou mau nohora’a natura ; Ua fariihia mai teie ‘ōpuara’a e te Tomite no te mau tahua e no te mau monuma natura i roto i tā’na rurura’a no te 26 no ‘eperera i mā’iri a’e nei. |
|
|||
|
TAHITI-INFOS est un site édité par FENUACOMMUNICATION Sarl au capital de 20 000 000 Fcfp, immeuble Manarava - Shell RDO Faa'a - BP 40160 98 713 Papeete Polynésie Française.
(+689) 40 43 49 49 - Dir. de publication : Sarah MOUX - Gérant : Albert MOUX |
||||
























