Tahiti Infos

Te mau fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau fa’aterehau  28/12/2018

Te fenua te piri o Air Tahiti Nui i roto i te hooraa mai e piti manu reva ‘âpî
 
Tei roto noa o Air Tahiti Nui i te faa’âpîraa i tâna mau manureva e te faaineine nei i te fatu mai e iti dreamliner B787-9, o te tae mai i te area o 2019.
 
Ua faatae te taiete manu i te aniraa o ‘ô ia a’e te piri i te hô’ê tuhaa o tâna tarahu i te fare moni nô te fâna’oraa ia i te moni taime raro. Ua matutu hohonu te mau piha ‘ohipa a te Mono Peretiteni, ini’a ihoa râ i te mau faaheporaa o te mau faaueraa ture.
 
Ua nâ mua te Mono Peretiteni i te haamana, e ‘ua fârii te tâato’araa o te mau mero a te tomite tereraa faufaa a te Apooraa Rahi, i te 12 nô titema nei. E ‘ua fârii ato’a te Apooraa faaterehau i tauâ faaueraa mana nei.
 
Nâ roto i teie faaotiraa, te haapâpû ra te Fenua i tâ na turu i te taiete ATN, o tei tihepu e 800 taata rave ‘ohipa, o te hinaari nei e haamaita’i noa i te tere o tâ na mau horopâtete.
 
Ua tuu atu na te taiete ATN i tâ na aniraa faa’oreraa tute Farani i Bercy e tia’i nei te pâhonoraa nô te ‘omuaraa o 2019.
 
 
Faa’ohiparaa i te mau faaueraa mana o te mau faatuteraa
 
Ua rave te Apooraahau i te hô’ê faaotiraa i te pae o te faa’ohiparaa i te ture fenua i te pae o te faatuteraa no 2019 haamanahia e te Apooraa rahi i te 6 nô titema nei.
 
Te hooraa tute ‘ore na te mau fare hoo taota.
 
Te arata’iraa e te râve’a nô te fatu mai e te ‘iritiraa i te parau mana nô te hoo tute ‘ore. Te hoo tao’a i rotopû i te fatu tao’a e te hôani râtere, e nehenehe ‘ô ia e fatu i te parau faati’a ‘ia auraro râ ‘o ia ‘i te mau faaueraa ‘i roto ‘i tâ na ‘imiraa.
 
Nâ roto i teie faaotiraa ‘âpî e fâna’o ia te râtere i te mau târifa mâmâ i ni’a i te mau tao’a hoohia e te reira mau faretoa o te fenua nei, ‘inaha ‘aore e tute faahou i ni’a i te reira mau tauihaa.
 
 
E’ita te târifa ‘o te mau môrî e maraa ‘i tenuare 2019
 
Ia au i te faito hoo o te môrî nâ te ao nei, e piti taime tô te Hau fenua haamaraa i te mau târifa i te area o te matahiti 2018.
 
Maite peu e ‘ua topa rii te târifa i teie mau mahana nei, tei ni’a noa râ ‘ô ia i te tarifa o te ‘omuaraa matahiti. E nô te taupûpu o te ‘afata tauturu FRPH, ua faaoti te Apooraahau e haamaraa e 3 toata i te ritera môrî hinu nâ te mau pahî uta tauihaa, fare ‘eu faraoa e te mau pahi tai’a.
 
Nô te huiraatira e’ita te târifa môrî e maraa i tenuare 2019.
 
 
Tauturu moni nô te pa’epa’e e te faaitoitoraa i te mau taiete
 
Ua faataa te Apooraahau e 52 340 000 toata nô te faaitoito i te mau taiete rii na’ina’i mai te mau fare toa e fare tamaaraa i Porinetia nei.
 
I roto noa o tâna tarena haamahuta i te ‘imiraa faufaa a te fenua, ‘ua faaoti te Apooraahau e faaô e piti rave’a tauturu i te mau taiete.
 
A tahi, tauturu nô te hooraa mai i te mâteria e au nô tâ râtou ‘imiraa, nô te faarahi atu i te taiete. te piti o te tauturu nô te tâtâ’iraa e te faaneheneheraa i tâ râtou fare toa na’ina’i, fare tamaraa na’ina’i.
 
Hôro’araa fenua a te Hau nô te ‘opuaraa noho-au Tutuapare a te OPH, i Faa’a
 
Ua haamana te Apooraahau i te aniraa 1392 m2, fenua a te Hau nô te paturaa fare OPH i Faa’a, te faufaa fenua e 33 mirioni.
 
E fenua fatuhia e te Hau, o te fârii i te ‘opuraa Tutuapare, nô te faati’a 10 nohoraa o te âmohia 100% e te Hau fenua.
 
E haamata te mau paturaa i rôpû ‘ia 2019.
 
 
Te hôro’araa tâmoni ‘ore a te SAGEP nâ te OPH, i te mau fenua ti’araa fare ‘o te pûhaparaa tôtiare i Erima
 
Ua haamana te Apooraahau i te hôro’araa fenua a te SAGEP nâ te OPH te mau tâpû fenua ti’ahia e te mau fare totiare e vai i Erima. E 6 tâpû fenua nô te ‘âanoraa 1 tâ i Erima e 180 nohoraa i ni’a iho, e 60 patuhia i 1983, 70 patuhia i 1985, 50 i 1990.
 
Nâ roto i teie faaho’iraa fenua, e nehenehe atu ra i te OPH e tâtâ’i a tuu atu-ai i roto i te faafaturaa roa raa i te huiraatira e pârahi i reira.
 
 
Tauiraa o te puta tereraa faufaa a te OPH nô 2018
 
I mua i tô te Apooraahau ‘ua vauvau te Faaterehau o te nohoraa i te vairaa o tâna tereraa faufaa nô 2018, te tapura moni ô mai e te moni faa’ohipahia e te OPHn ia-au ihoa i te arata’iraa ture ‘a te mau piha ‘ohipa a te Hau. Te tauiraa o te tâpura raa ia i te moni toe o te matahiti 2017 i ni’a i te mau târena ‘ohipa hau i ravehia e te mau  ‘opuaraa mana’o ‘orehia o tei hâpa’ohia i te 15 nô atopa i ma’iri.
 
 
Te mau tuhaa ‘opanihia te pahî ia tutau nô te pâruru i te mau niuniu e ‘auri pape i raro i te tairoto o Popora
 
Ua haamata ‘ê mai na te mau faatureraa nô te mau tutauraa pahî ‘i roto i te mau tairoto o te motu o Popora, te faa’aano noa atu ra te Hau fenua i te vâhi pâruru i te taato’araa o te mau tororaa niuniu a EDT, OPT, te auri pâpe mâ e te pape viivii i raro i te tairoto.
 
Ua hope a’e nei te mau tai’oraa i ravehia e te pû a te Hau (DPAM).
 
Te mau pahî tâtâ’i niuniu noa te nehenehe e tâpiri atu i te reira mau vahi, are’a te tahi atu huru pahi e tutau ia i te atearaa e 200 metera i te tororaa niuniu e ‘e 50 metera i te atea i te mau ‘auri pape. Te ‘ore noa atu e auraro e faautu’ahia ia.
 
 
Parau faati’a nô te mau casinos i ni’a i te mau pahi e râtere nei i roto i tô tâtou ârea moana
 
Te ture arata’i o te papature nô fepuare 2004 e faanaho ra i te mana tuha piti ‘i rotopû ‘ia Porinetia e te Hau farani nô ni’a i te faa’ohiparaa i te mau fare perêraa moni (casino) i Porinetia nei.
 
Te faa-au-raa o te ‘irava 29 o te ture nô fepuare 2004 o tei faarava’i i te papature Otonomi a Porinetia, o tei faaôhia i roto i te puta ture pâruru roto, e te parau nei « e nehenehe te mau pahî uta taata ‘aore e rêni tamau tapurahia i Porinetia, e fatu i te parau faati’a nô te ‘iriti i te perêraa moni (casino), o te horopâtete noa râ e mau ra i te titeti pahî, te fâriihia e ha’uti ». nô te reira tuhaa tei ia Porinetia te mana o te parau faati’a nô te mau pahî ‘aore e rêni tamau e o tei tapurahia i Porinetia, mai te pahi ra o Aranui.
 
Teie nei râ e rave rahi pahi uta râtere e fano mai nei i roto i te area moana o Porinetia. I reira ‘aore râtou e ô i roto i te faaheporaa a te ture pâruru roto.
 
Te vairaa o te ture i teie mahana, tei te Fenua te mana o te parau faati’a e ‘iriti i te casino, nâ roto i te hô’ê faaueraa mana e ravehia e te Apooraahau, nô te mau pahî uta râtere e ‘aore e rêni tâmau e ‘aita ‘i tâpurahia i Porinetia, e te fano nei i roto i tô tâtou area moana ‘aore râ te mau tairoto, e i ni’a i te huâhu.
 
Nô te reira, ‘aore ia e faaheporaa ia fanoroa i râpae’au i te mau ‘oti’a moana e ‘ia faaru’e i te huâhu nô te ‘iriti i tâ râtou casino. Maoti teie faaotiraa o tei rave tâmau noahia mai 2014, i faaea maoro rii mai ai te mau pahî i ni’a i te uâhu, te târani ra râtou ‘i te môrî pahî, e te fâna’o ra te mau taiete fârii râtere te mau faretoa te feiâ rima’î o te mau motu e tapaehia atu nei ‘inaha te faaea rii maoro atu ra te râtere ‘io râtou, te tahi o te moni tâamuraa pahi, e ‘âpî hau nâ te Uâhu o Papeete.
 
Nô reira e fârii-â-hia tauâ mau taiete nei ‘ia ‘iriti noa i tâ casino i ni’a i te pahî mai tei rave noahia mai a toru matahiti i teie nei. O te mau taiete fârii râtere o te fenua tei haapoupou maita’i i teie faaueraa mana i ravehia.
 
Aita ‘o Porinetia e pau nâ roto i teie faaotiraa, o te hô’ê râ teie râve’a ‘e ‘anaanatae ai te mau taiete pahî uta râtere e fano mai ‘io tâtou rave’a nô te huti rahi mai ‘i te manihini, i reira ato’a paha tâtou e faanaho ai ‘i te mau faa’anaanataeraa ‘âpî i te pae ‘o te hiro’a tumu e te ta’ere.
 
 
Te tauturu nâ te taatiraa « Polynesia Tatau »
 
Ua fârii te Apooraahau e horo’a 1,5 mirioni nô te tauturu i te ta’urua 2018, a te taatiraa « Polynesia Tatau » o tei tupu i te hotera Tahiti Pearl Beach, ua tae rahi atu te huiraatira e ‘ua ‘itehia te maita’i o te ‘ohipa, ‘ua ‘amui ato’a mai te mau rau’a nô Tanata, Peretiria, Marite, Aotearoa e Farani.
 
 
Tauturu moni nâ te fare ma’i CHPF
 
Nâ te parau faa-au faahotu ‘ia Porinetia turimahia i te 17 nô mâti 2017, e tauturu te Hau farani i te faahoturaa e te amo ato’araa ‘o ia i te hopoi’a o te mau rapa’auraa ma’i mâriri ‘aitaata nô te hooraa mai i te mau mâtini, tei ni’a i te faito 716 mirioni toata i te matahiti nô te roaraa e 3 matahiti. Ua haamana te Apooraahau i taua tauturu nei o te haamaita’i atu-a i te ‘atu’aturaa i te feiâ i roto i hepohepo ma’i mâriri ‘aitaata.
 
 
Tauturu moni nâ te tomite e aro nei i te ma’i mâriri ‘aitaata
 
E taatiraa tei fanau mai i te 6 nô ‘atete 2006 tâna rêni ‘ohipa a te faaâraraa, te tauturu e te pa’epa’eraa i te feiâ i roto i te ma’i. nô te rahi e te teimaha o tâ râtou hôpoi’a ‘ua faaoti te Apooraahau e haamana i te hô’ê tauturu i ni’a i te faito 1,5 mirioni toata nô te tauturu i teie tâatiraa e ‘aro ei i te ma’i mâriri ‘aitaata i te fenua nei.
 
 
Fâriiraa hôro’a i te mero taata : ‘ua fârii a te Hau fenua i te faaueraa mana
 
E faaueraa mana nô te 19 nô tiurai 2017 o tei faa’aanohia mai i Porinetia nei te tahi o te mau arata’iraa o te ture nô te 26 nô tenuare 2016 i ni’a i te faa’âpîraa i tâ tâtou rapa’auraa ma’i, i ni’a ihoa râ i te fâriiraa e pûpû i te hô’ê mero taata. Nô reira e nehenehe roa te hô’ê mero taata e ravehia mai, maoti noa ‘ia pato’i te taata ma’i i tôna oraraa ra e ‘ore ia e nehenehe e rave. O teie faaueraa te tauihia.
 
Mâ te hô’ê rata a te Tomitera teitei nô te 29 nô novema nei, e ani mai nei i te mana’o o te Hau fenua i ni’a i teie faaueraa mana.
 
Nô reira, te « ‘opuaraa faaueraa mana i ni’a i te haamana e te faatanoraa i ni’a i te mana’o o Taratoni, i Wallis e Futuna e i Porinetia, e ravehia i ni’a i te faaotiraa pâto’i i te hôro’araa mero i muri mai i te poheraa e te haamâramaramaraa i te huiraatira te mau taote e te tâato’araa o te toro’a o te êa. E faaôhia teie mau parau pâto’i i roto i te rorouira a te Hau farani ‘inaha o teie te râve’a vitiviti roa nô te ‘ite i te faaotiraa i ravehia e te taata hou a pohe atu ai.
 
Te ani mai nei teie faaueraa mana i te hô’ê faaotiraa fârii nô roto mai ’ia Porinetia.
 
 
Tauturu moni nâ te mau hâpiiraa a te tuârua
 
Nâ te aniraa a te Faaterehau o te hâpiiraa, Christelle Lehartel, ‘ua hi’opo’a e ‘ua fârii te Apooraahau 14 aniraa tauturu a te mau fare hâpiiraa nô te tuârua a Porinetia, ‘ia ‘âmuihia tei ni’a i te faito 18 500 000 toata.
 
 
Tauturu moni nô te mau ‘opuaraa e te tereraa ‘ohipa a te mau tâatiraa tû’aro e te u’iâpî
 
Ua hi’opo’a e ‘ua fârii te ‘Apooraahau e hôro’a 30 187 000 toata nô te rahiraa 15 aniraa a te mau ‘amuitahiraa e taatiraa tu’aro e te û’i ‘âpî.