Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau - Mahana toru 8 nō ’atete 2018  09/08/2018

Piha fa’ahotura’a i te mau ‘oire : turura’a i te mau ‘ōpuara’a i Ahe e i Napuka

I roto i te tuha’a piti o te tārenara’a i te mau anira’a moni ravehia e te Piha fa’ahotura’a i te mau ‘oire (DDC) nō te matahiti 2017, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau e piti hōro’ara’a moni nō te ‘aufau i te mau ‘ohipa tupuha’ara’a ‘oire nā te ta’amotu nō Tuamotu-Ma’areva, e te tā’ato’ara’a e hau atu i te 110 mirioni farāne cfp nō te hō’ē tupuha’ara’a tā’ato’a 148 554 825 farāne cfp, e 74% ia te fāito tauturu a te Fenua.

I te mātāmua roa, ua hōro’ahia hau atu i te 49 mirioni farāne cfp nā te tuha’a ‘oire nō Ahe, i Manihi. Oia ho’i, nō tā na ‘ōperera’a uira e tītauhia o ia ia taui i te mau putu uira a tō na pū uira e, e rapa’au i teie nei mau putu uira i fa’a’ohipahia nō te rahira’a e 61 288 304 farāne cfp.

Ua fāna’o ato’a te ‘oire nō Napuka i te tauturu moni a te Fenua nō te tāpo’ira’a i tā na mahora tū’aro. Te rahira’a o te ha’amau’ara’a e 87 266 521 farāne cfp e, e tauturuhia i te fāito e 61 086 565 farāne cfp. Nā roto i teie nei mau tauturu, te fa’a’ite nei te Fa’aterera’a Hau o te Fenua i tō na hina’aro ia ha’amaita’i i te orara’a o te mau nuna’a o te mau ta’amotu ātea.

Te ho’ora’a mai e piti manureva ATR 42-600 nā te taiete Air Tahiti


Ua tārima te taiete Air Tahiti i te ‘āva’e tiurai nei e te taiete hāmani manureva ATR i te tahi fa’aaura’a no te ho’ora’a mai i te manureva ATR42-600 ‘āpī, tei topahia i te i’oa ATR 42-600 STOL (Short Take-Off and Landing – Taura’a e rerera’a poto roa), mea poto roa te taime no teie huru manureva no te taura’a e te rerera’a ‘aita atu ra ia e faufa’a ‘ei tahua taura’a roa roa. Te fa’aineine nei te taiete ATR i teie huru fa’anahora’a no te STOL i te ‘ōmuara’a matahiti 2019, e riro o Air Tahiti i te fatu mai i tā na manureva mātāmua i te hope’a matahiti 2021 e te piti i te matahiti 2022.

Ia hi’ohia te huru o te manureva ATR 42-600 e tō na mau fa’anahora’a ‘āpī, e ti’a teie huru manureva i te fa’arere aore ra i te tau atu i ni’a i te tahua āteara’a poto (raro mai i te 1 000m i te ātea), tae roa mai i teie mahana o te manureva Twin Otter aore ra te Beechcraft ana’e te huru manureva e tau nei i ni’a i teie fāito tahua manureva poto. I te pae no te rahira’a horopātete, te uta nei te Twin Otter 19 ta’ata e te Beechcraft e 8 ta’ata, ‘are’a ra te ATR 42-600 STOL tei ni’a ia i te fāito e 30-50 pārahira’a. E ani te taiete Air Tahiti i te feiā mana ia fa’anahohia te mau tahua manureva ia au i te huru fa’a’ohipara’a e tano no teie manureva ATR 42-600 S, te vai ra te tahi mau fa’anahora’a iti e tītauhia ia fa’aineine (mōrī purapura, hiti tahua, etv.).
Tei ni’a te fāito faufa’a e fa’a’ohipahia e te taiete Air Tahiti i te 3 mīria Fcfp, pāpū maita’i e fāna’o mai te rahira’a e 3 700 ta’ata no Apataki, Fakahina e no Takume i te mau motu Tuamotu, no Ua Pou e Ua Huka i Mātuita mā, e riro ato’a teie mau manureva ‘ei rāve’a pāpū no te utara’a i te feiā ma’i rū e te mau tamari’i haere ha’api’ira’a no te mau motu ātea.

Na roto i te rāve’a no te fa’a’aifāitora’a ha’amāu’ara’a ā te taiete Air Tahiti e ti’a i te fa’aiti mai i te pau i ni’a i te mau rēni hōani ha’iha’i roa mā te ha’amara’a i te tīteti o te mau rēni hōani rahi. Ia au i te mau fa’anahora’a rerera’a manureva ATR 42-600S, e ti’a i te ha’amaita’i te ‘āpī o teie mau rēni e pau rahi nei i teie mahana, e i muri iho i te ha’amaita’i atu ā i te rerera’a manureva na taua mau motu ātea.

Hoera’a vā’a Super Aito 2018 : ture fa’aitira’a e ‘ōpanira’a i te fanora’a

E tupu te hoera’a vā’a « Super Aito 2018 » i te 25 nō ‘atete e haere mai i rotopū ia Moorea (Temae), vāhi fa’arevara’a, e Tahiti (Mahina), vāhi tāpaera’a. E ‘ōpuahia te hō’ē fa’ataimera’a a teie mau ture i te tāpati 26 nō ‘atete. Nō te vaipārurura’a o te mau ta’ata hoe e te mau ta’ata māta’ita’i, ua fa’aotihia e maha ārea fa’ature-ta’a-‘ē-hia nō te fanora’a i fa’a’itehia i roto i te fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau e i tā’ōti’ahia e te mau pōito ta’a ‘ē. Teie mau ārea o te vāhi fa’arevara’a (Moorea – Temae) e te vāhi tāpaera’a o te hoera’a vā’a (Tahiti – ‘Ōtu’e Tefauroa).

- Te ārea Z1, e vai i Moorea, i reira e fa’arevahia ai te hoera’a vā’a. O te ‘ō’o’a nō Nuarei, mai te roto nō Temae i mua noa i te tahatai ‘iritihia nō te nuna’a, i rotopū i te hōtera Sofitel e te ‘ōtu’e Toatea. E ‘ōpanihia te fanora’a e te terera’a i te mau pahī e te mau huru poti ato’a. E ha’amata teie nei ‘ōpanira’a i te mahana mā’a 25 nō ‘atete i te hora 10h30 e tae atu i te hora 12 i te avatea.

- Te ārea Z2, e vai i Moorea i rotopū i te ārea fa’arevara’a e tua. Mai te avaava e haere atu mai te hōtera Sofitel e tae atu i te ava nō Vaiare. I roto i teie nei ārea, mea iti roa te terera’a pahī ia au i te mau fa’ahepora’a i fa’aotihia e te mau ta’ata fa’atere. E ha’amata teie nei fa’aitira’a fanora’a i te mahana mā’a 25 nō ‘atete i te hora 10h30 e tae atu i te hora 12 i te avatea

- Te ārea Z3, e vai i Tahiti, na mua i te tāpae i te ārea tāpaera’a o te hoera’a vā’a. Te ārea ia mai Tahara’a e te tā’ato’ara’a o te ‘ō’o’a nō Matavai. . I roto i teie nei ārea, mea iti roa te fanora’a e te terera’a pahī ia au i te mau fa’ahepora’a i fa’aotihia e te mau ta’ata fa’atere. E ha’amata teie nei fa’aitira’a i te mahana mā’a 25 nō ‘atete i te hora 3 e tae atu i te hora 5 i te ahiahi.

- Te ārea Z4, e vai i Tahiti, i te ‘ōtu’e nō Tefauroa i reira e tāpae ai te hoera’a vā’a. . E ‘ōpanihia te fanora’a e te terera’a i te mau pahī e te mau huru poti ato’a. E ha’amata teie nei ‘ōpanira’a i te mahana mā’a 25 nō ‘atete i te hora 3 e tae atu i te hora 5 i te ahiahi.

Ua tu’uhia te mau nūmera ihi anoa i fa’a’itehia i roto i te fa’aotira’a e ha’amana i te mau fa’ahepora’a fanora’a i roto i te rāve’a ihi fa’anahora’a fenua i ni’a i te fāito tēteri e minuti tāta’i ‘ahuru. E ti’a ia tai’o i te mau tā’ōti’ara’a ārea fa’aturera’a i te fanora’a i te Fa’aterera’a o te mau ‘ohipa ‘ihitai (DPAM) e i ni’a i tā na tahua nitirara www.service-public.pf/dpam/

Aita te mau ‘ōpanira’a e fa’aitira’a i fa’a’itehia i roto i te fa’aotira’a e fa’a’ohipahia nā te mau poti o te mau piha a te Hau e aore rā i ō i roto i te ‘ohipa pārurura’a i te mau ta’ata e te mau faufa’a e tae atu i te mau poti i fa’ati’ahia e te mau ta’ata fa’atere. E tītauhia ia fa’aara i te mau ta’ata fa’atere i te mau ‘ohipa vaipārurura’a ato’a.

Ia oti te hoera’a vā’a, e tītauhia te mau ta’ata fa’atere ia ‘iriti i te mau tāpa’o e te mau poito i fa’a’ohipahia nō te tā’ōti’a i te mau ārea. Nō te hi’opo’ara’a e fa’aturahia nei te mau fa’aturera’a ta’a ‘ē nō te fanora’a e vai i roto i teie nei fa’aotira’a, e tītauhia te mau ta’ata fa’atere ia hōro’a atu i te mau tāpena pahī e te mau ta’ata fa’ahoro poti i fa’ati’ahia, i te tahi tāpa’o e ‘ōhie noa i te ‘ite atu ia rātou.

Hi’opo’ara’a i te mau ma’i pe’e : fa’aaura’a ‘ohipa i roto i te Pū Louis Malardé e te ‘Āmuitahira’a no Pātitifā


Ua fa’ari’i te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau i te ‘ōpuara’a fa’aaura’a ‘ohipa i roto i te Pū Louis Malardé e te ‘Āmuitahira’a no Pātitifā (CPS) o tē tārimahia e te fa’aterehau no te Mā’imira’a, ‘o ia te peretiteni no te tōmite ti’a’aura’a o te Pū nei. E rāve’a teie fa’aaura’a no te ha’apa’ari māite i te hi’opo’ara’a o te mau ma’i pe’e e riro i te parare na te mau fenua no ‘ōteania.

Na te Pū Louis Malardé (ILM) e hi’opo’a mai tō te Fenua iho mau ma’i pe’e o te riro i te pe’e e te parare roa atu.

I mua i te fifi no te ōra’a mai te ma’i pe’e no te mau fenua no Pātitifā mai, tē hi’opo’a ato’a nei te Pū ILM i te mau fenua piri mai ia tātou e ua fa’aau i te auturuturura’a e te mau Hau o teie mau fenua no Pātitifā (CPS) e tae noa atu i te ‘āmuira’a ‘ohipa taote o te ao ato’a nei (OMS).
Ia au i te fa’anahora’a no te ‘āmuira’a no te hi’opo’ara’a ma’i (ROSSP), e ‘āmui nei i te rahira’a e 22 Hau no ‘Ōteania, Te turu nei te Pū ILM i te mau fenua ‘aita e piha hi’opo’ara’a tā rātou.

Ua tāpurahia teie fa’aaura’a ‘ohipa i roto i te Tāpura ‘ohipa araira’a fifi 2016-2020 a te fare turuuta’a CPS no te ha’apāpūra’a i te auturuturura’a mā te tītau i te mau fā i muri nei :
- te fa’atītī’aifarora’a i te mau hi’opo’ara’a e te ha’amaita’ira’a o te mau rāve’a hi’opo’ara’a, mā te feruri ‘āmui i te mau tāpura ‘ohipa hi’opo’ara’a ;
- te ha’amaura’a i te tāpura ‘ohipa ha’api’ira’a e au i te fa’anahora’a no te ti’a’aura’a ma’i o te fenua iho ;
- ha’amaita’ira’a i te ‘ohipa ‘āmui i rotopū i te mau piha hi’opo’ara’a o te ROSSP ;
- ha’amaita’ira’a i te auturuturura’a i rotopū i te mau fenua o teie pae no te ao e tō te ao tā’ato’a, i rotopū i te Pū ILM, te fare turuuta’a CPS e te Pū Pasteur no te fenua Taratoni.

E riro teie fa’aaura’a ‘ei rave pāpū no te ha’apāpū i te vaira’a o Pōrīnetia farāni i te pae no te auturuturura’a e te mau fenua no ‘Ōteania, no te hi’opo’ara’a i te mau ma’i pe’e o terā e terā fenua.

Moni tauturu nā te tā’atira’a Ha’ara’a tōtiare rau (APAJ) no te amora’a i tā na mau ha’amāura’a no tā na mau tāpura ‘ohipa rau

Ua fa’atupuhia te tā’atira’a ha’ara’a tōtiare rau (APAJ) i te ‘āva’e tiunu 2000 no te tauturura’a i te feiā i ro’ohia i te ‘ati. Ua topahia na tō na i’oa o Te Rama Ora e ua ha’amata i tā na ‘ohipa i te matahiti 2004. I te matahiti 2006, ua fa’ari’i te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau ia fa’arirohia teie tā’atira’a ‘ei tā’atira’a faufa’a rahi no te tā’ato’ara’a. I te ‘āva’e mē 2009, ua fa’anaho-‘āpī-hia te tā’atira’a nei na ni’a i te anira’a a te tiripuna, o tei tono ia na no te ha’apa’o i te tahi mau tuha’a ‘ohipa tītorotorora’a mūto’i. No reira ‘o ia i topahia ai i te i’oa ra « Tā’atira’a ha’ara’a tōtiare rau - Association polyvalente d’actions sociales (APAJ) ».
E ha’apa’o te tā’atira’a APAJ i te mau ‘ohipa e tupu mai na roto i te mau peu ‘i’ino e ravehia e te ta’ata, i te pae ānei no te tauturura’a i te feiā i ro’ohia i te ‘ati na roto i tā na tuha’a piha Te Rama Ora, aore ra i te pae no te araira’a i te ‘ohipa ‘i’ino aore ra i te pae no te ravera’a tāmau i te ‘ohipa ‘i’ino na roto i tā na tuha’a piha ‘ohipa « Tītorotorora’a mūto’i ».

No te amora’a i tā na mau ha’amāu’ara’a ‘ohipa no te matahiti 2018, ua ani te tā’atira’a APAJ i te tahi tino moni tauturu i te fāito ra e 4 680 000 Fcfp, no te mau ‘ohipa i muri nei :
- te fa’anahora’a i te ‘ohipa ha’amāramaramara’a e te turura’a i te mau ‘utuāfare i ro’ohia i te ‘ati (830 ta’ata i te matahiti 2017, ‘oia ia te fāito e 37% o te rahira’a pu’eparau), i ni’a i te fāito ha’amāu’ara’a 1 390 000 Fcfp.
- te fa’anahora’a i te tahi mau pupu ‘āparaura’a i Papeete, i Taravao e i Moorea i ni’a i te fāito ha’amāu’ara’a e 2 600 000 Fcfp.
- te fa’anahora’a i te tahi mau pū araira’a na roto i te mau mata’eina’a (mā te ‘āmui atu i te tiripuna mata‘eina’a) i ni’a i te fāito ha’amāu’ara’a e 690 000 Fcfp.

Ua fa’ari’i te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau ia hōro’ahia te tuha’a moni tauturu i anihia mai, i muri a’e i te mana’o tū a te tōmite ti’a’au tāpura faufa’a a te ‘Āpo’ora’a rahi no Pōrīnetia farāni i te 19 no tiurai i ma’iri a’e nei.

Te fa’aaura’a rā’au e te pātiara’a arai ma’i e ravehia e te mau ti’a fa’afānau


Ua rave te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau i te tahi fa’aotira’a hau i muri a’e i te ha’amanara’ahia te ture Fenua i ni’a i te fa’a’āpīra’ahia o te mana ‘ohipa a te mau ti’a fa’afānau.

Mai te taime a ha’amanahia ai te ture Fenua no te 26 no ‘ēperēra i ma’iri a’e nei i ni’a i te fa’a’āpīra’ahia te mana ‘ohipa ā te mau ti’a fa’afānau, ua hōro’ahia te mana i teie mau ti’a no te fa’aaura’a i te rā’au e no te pātiara’a i te rā’au arai ma’i i te feiā ma’i e i te mau ‘aiū fānau ‘āpī, e tae noa au i te feiā e hā’ati nei i teie feiā ma’i.

Ua ha’amauhia ia te tāpura no te mau rā’au e ti’a i teie mau ti’a i te fa’aau e te mau pātia o tā rātou e fa’a’ohipa ia au i te tārena tau pātia-arai-ra’a ma’i.

Vaira’a rā’au ta’ero i te mau taote ‘animara

Tē ‘ōpua nei te hō’ē fa’aotira’a nō ‘atete 1978 e fa’ature i te poro’ira’a, te fa’arevara’a, te ho’ora’a mai e te ho’ora’a atu, te tāpe’ara’a e te fa’a’ohipara’a i te mau rā’au ta’ero i Pōrīnetia farāni nei ia ti’a i te mau taote ‘animara ia tāpe’a i te mau rā’au parauhia ta’ero, nō te rapa’aura’a i te mau ma’i rū.

Terā rā ua fa’a’ite mai te mau taote ‘animara tē hina’aro nei rātou e fa’a’ohipa i te mau rā’au itahīro ‘amamae nō te tāpe’a i te mamae a te ‘animara e ha’amāmā i te rāve’a fa’aturuhe. Nō te reira, nō te ha’amaita’i i te fa’a’orera’a mamae ‘animara, ua rave te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau i te tahi fa’aotira’a e ha’amau nei i te tahi tāpura, fa’a’āpīhia, o te mau rā’au parauhia ta’ero e ti’a, nō tā rātou ‘ohipa, i te mau taote ia tāpe’a e tae ato’a atu i te mau fa’anahora’a ho’ora’a mai i teie mau rā’au i roto i te mau fare rā’au.

Ha’amanara’a i te mau tāpura faufa’a nō 2017 a te Fa’anahora’a Pāruru Rave ‘ohipa

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau i te mau tāpura faufa’a nō te matahiti 2017 a te Fa’anahora’a PParurura’a Rave ‘ohipa. Ua ‘itehia i te matahiti 2017 te mara’a e 2,24% o te rahira’a rave ‘ohipa i tāpa’ohia i roto i teie nei fa’anahora’a, e, te hō’ē ia maita’i o te moni tuha’a nō te mara’a, i taua ārea tau rā, o te rahira’a moni ‘āva’e e 205 427 miriā farāne cfp i te matahiti 2016 i te fāito e 210 244 miriā farāne Fcfp i te matahiti 2017.

Teie rā, noa atu te maita’i o te moni i ‘itehia, ua mara’a te mau moni o te mau tuha’a ato’a i te fāito e 3% , mai te fāito e 82,083 miriā farāne Fcfp e tae atu i te fāito e 84,934 miriā farāne cfp.

Te vai noa rā te tuha’a ma’i, e 45% o te mau ha’amau’ara’a tāmatahiti, e te tuha’a fa’atuha’ara’a, e, 49% o te mau ha’amau’ara’a, ei pe’ape’a nā te Fa’aterera’ahau nō Pôrīnetia, nō te mea te raí noa atu rā te mau ha’amau’ara’a e 3 e tae atu e 4% i te matahiti.

Mai te peu nō te tuha’a ma’i, te fā ia pāpū ia te rahira’a o te ha’amau’ara’a i ni’a i te parau o te rapa’aura’a, e mea tano rā ia ravehia te tahi tauira’a rahi nō te ‘āpo’o a te tuha’a A o te mau moni a te mau ta’ata i fa’atuha’ahia e hō’ē ‘āpo’o ‘āpī e 3,236 miriā farāne cfp i te matahiti 2017. I te matahiti 2017 ua ‘itehia te hō’ē ‘āpo’o a te fa’anahora’a pāruru rave ‘ohipa e 353 mirioni farāne cfp.

Moni tauturu fa’atera’a ‘ohipa nō te pae o te ha’api’ira’a

Ua hōro’a te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau e rave rahi moni tauturu nō te mau ‘ohipa Ha’api’ira’a, ia au i te mau fa’auera’a i raro nei :

-Te tino moni tauturu e 350 000 farāne cfp nō te ‘aufau i te tere ha’api’ira’a i Hawaii nā te piha CM 2 o te pupu ha’api’ira’a Opoa/ Fareatai/Puohine. E riro teie nei tere ‘ei fāna’o nā teie mau pīahi, o tei ‘ore ā i rātere, nō te rahira’a ihoā rā o rātou.

-Te tino moni e 500 000 farāne cfp nā te tā’atira’a « de la fraternité chrétienne des handicapés » nō te ‘aufaura’a i te hō’ē tere ha’api’ira’a i Pari. E hōpe’ara’a teie nei tere o te hō’ē ‘ōpuara’a ano’ite fa’anahohia e te mau pīahi o te piha ha’api’ira’a Tereti’a tauturuhia e te mau ano’ite mā’ohi. E ‘ite atu teie nei mau pīahi i te tahi mau ‘ohipa i ‘itehia i roto i te ao tā’ato’a i tuatāpapahia i teie nā matahiti ha’api’ira’a e piti i mā’iri. E taime ato’a nō te fa’anaho i te tahi ‘aitauira’a ta’ere e tū’aro e te mau pīahi huma tino a te EREA nō Vaucresson i nā piti mahana i roto i tā rātou fare ha’api’ira’a.

-Te tino moni tauturu e 368 000 farāne cfp i hōro’ahia nā te tā’atira’a « Les petits princes de Aimeho » nō te ‘aufaura’a i te mau taime ‘aura’a a te mau pīahi o te tuha’a 1 e tae atu i te tuha’a 3 a te fare ha’api’ira’a Teavaro i Moorea. Te fā a te tā’atira’a « les petits princes de Aimeho », ha’amauhia i te ‘āva’e tiunu 2017, o tē ha’amau e fa’ahotu i te mau ‘ohipa ha’api’ira’a i roto i te mau fare ha’api’ira’a nō Moorea-Maiao e, e tauturu i te mau fare ha’api’ira’a i roto i tā rātou mau ‘ōpuara’a e te noa’ara’a mai te mau mauiha’a ha’api’i i te roara’a o te tau ha’api’ira’a e i rāpae ato’a i te tau ha’api’ira’a.

-Te tino moni tauturu e 170 000 farāne cfp nā te tā’atira’a “des Membres de l’Ordre des Palmes Académiques (AMOPA) – Section de Polynésie française” nō te ‘aufaura’a i te fa’anahora’a o te ‘ōro’a o te mau rē vāna’a. Ua ha’amauhia te tā’atira’a “Association des Membres de l’Ordre des Palmes Académiques – Section de Polynésie française” i te ‘āva’e nōvema 1996. Nā te mau pīahi ha’api’ira’a tuatahi e tuarua teie mau rē vāna’a a te tā’atira’a AMOPA i ha’amatahia i te ‘āva’e nōvema 2017 mai te rē « Prix Goncourt des lycéens » e tupu i te mau matahiti ato’a i Farāni. Te fā mātāmua, o tē fa’atīani i te tai’o ei rāve’a fa’a’oa’oa, e ‘āpiti i te mau ‘ohipa fa’a’ana’anatae, e ei rāve’a ha’api’i ia nā iho.