Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau - Mahana piti 9 nō tenuare 2018  10/01/2018

Papeete, le 10 janvier 2018 -

Patura’a i te hō’ē pūha’arau tū’aro i Hitia’a

E ti’a roa i te mau fare ha’api’ira’a tuatahi, tuarua e te mau tā’atira’a tū’aro e u’i ‘āpī ato’a nō Hitia’a O Te Rā e nō Taiarapu ia ha’a mā te vaipāruru i roto i te hō’ē pūha’arau tū’aro.

I te matahiti 2015, ua fāna’o te Fenua, nō te taime mātāmua, i te tāpa’ora’a i te tahi tuha’a moni i roto i te tāpura faufa’a nō te mau ‘ōpuara’a tupuha’ara’a tū’aro i roto i fa’anahora’a a te Parau fa’aau ‘ōpuara’a Hau Metua/Hau Fenua.

Te ‘ohipa mātāmua i roto i teie nei tāpura o te patura’a ia i te pūha’arau tū’aro i Hitia’a, e patura’a mātāmua mai teie te huru, e nō te reira ua hōro’a te Fenua i te tino moni turu e 313.591.491.farāne nā te IJSPF (Pū nō te u’i ‘āpī e te ‘ohipa tū’aro i Pōrīnetia farāni), ha’amau ‘ōpuara’a nō teie nei ‘ohipa. Te tauturu a te Hau Metua e 248.882.136 farāne.

I roto i teie nei pūha’arau tū’aro, e ti’a roa ia fa’a’ohipa i te tu’era’a pōpō, te hanamā’ona, te tirira’a pōpō, te taorara’a pōpō i roto i te ‘ete, te pā’ira’a pōpō, te futsal e te ‘iri huira fa’ahe’e.

Teie te mau patura’a a teie nei pūha’arau tū’aro :

 1 fare tū’aro rau e 44m x 24m e te mau pārahira’a māta’ita’ira’a,
 1 mahora tu’era’a pōpō 100m x 65m ha’atihia e te hō’ē tahua mātie hanamā’ona i reira e vai ai e 4 ārea e 400m, e, e ti’a e tu’u e 8 ārea, e tae atu i te hō’ē vāhi māta’ita’ira’a e tai’o nei e 400 pārahira’a,
 1 fare tauira’a/haumitira’a/vaiihora’a tao’a
 1 tahua fa’ahe’era’a ‘iri huira mea timā,
 1 fare nā te ta’ata tīa’i,
 Te mau vaiihora’a pere’o’o.

Ua tāpurahia te tu’ura’a o te ‘ōfa’i mātāmua i te hōpe’a o teie nei ‘āva’e. E 12 ‘āva’e te maorora’a o teie nei patura’a.


‘Arora’a ‘āneti ravera’a rā’au fa’aitoito i Pōrīnetia farāni nei : e toru fa’auera’a pāruru i te ea o te ta’ata tā’aro

I muri mai i te ha’amanara’a, i 2015, i nā ture Fenua e piti e fa’anaho nei i te ‘arora’a ‘āneti ravera’a rā’au fa’aitoito i Pōrīnetia farāni e te ha’amaura’a i te tōmite ārai e ‘aro i te ravera’a rā’au fa’aitoito, tē tāmau noa rā te Fa’aterera’a o te u’i ‘āpī e te mau ‘ohipa tū’aro (DJS) i tā na ‘ohipa fa’anahora’a i te fa’aturera’a nō te fa’atura i te mau ha’atumu nuna’a rau nō te parau o te ‘arora’a ‘āneti ravera’a rā’au fa’aitoito.

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau e toru fa’auera’a pāruru i te ea o te ta’ata tā’aro.
Te fa’auera’a mātāmua nō te parau hi’opo’ara’a taote e fa’a’ite aita e pāto’ira’a i te ravera’a i te ‘ohipa tū’aro. Oia ho’i, nō te tahi mau tuha’a tū’aro e ia au i te mau fifi e tupu paha nō te vaipārurura’a e te ea o te mau ta’ata tā’aro, e fa’ahepohia te hō’ē hi’opo’ara’a taote hōhonu e ta’a ‘ē.

Nō teie mau tuha’a tū’aro teie mau fa’anahora’a :
- Te mau tū’aro ‘arora’a e fa’ati’ahia te tu’ura’a « ua tahua » ;
- Te mau tū’aro e fa’a’ohipa nei i te mau puhipuhi ;
- Te mau tū’aro mātini ;
- Te mau tū’aro i roto i te reva, eiaha rā te mau ha’uti manureva ;
- Te mau tū’aro i raro i te moana.

E ha’amau te piti o te fa’auera’a i te hō’ē fa’anahora’a e pāhono nei i te hia’ai a Pōrīnetia farāni nō te ‘āpe’era’a taote a te mau ta’ata tā’aro e rave nei e aore rā o tei rave nā i te rā’au fa’aitoito.

Nō te mau ta’ata tā’aro i fa’aututu’a-a’ena-hia nō te ravera’a rā’au fa’aitoito.
E fāna’o teie mau ta’ata i te tahi ‘āpe’era’a o tē fa’ati’a ia hōro’ahia te tahi parau ha’apāpūra’a a te taote. Nā te taote tū’aro a te Fa’aterera’a o te u’i ‘āpī e te ‘ohipa tū’aro e te taote fa’ata’ahia, e ‘aravihi nō te parau o te ‘ihirā’au, ‘ihita’ero e aore rā te ha’apa’ora’a i te mau tītīra’a e rave i te mau hi’opo’ara’a. E ti’a ia tauturuhia o ia, mai te peu e mea faufa’a, e te mau rave ‘ohipa rapa’aura’a ma’i e aore rā piri rapa’aura’a ma’i e aore rā te mau ‘ai’ihi vaite e ‘aravihi tō rātou nō te parau o te ‘ihirā’au, ‘ihita’ero, ‘ihivairua, ‘ihitītī e aore rā te ‘ihirapa’au ma’i tū’aro.

E fa’ati’a te toru o te fa’auera’a ia ‘ite i te mau ravera’a ‘ōpanihia, e te nene’ira’a i te hō’ē tāpura o te mau rā’au e te mau rāve’a ‘ōpanihia i ferurihia nā roto i te fa’a’ohipara’a i te fa’aaura’a nuna’a rau e pāto’i i te ravera’a rā’au fa’aitoito i roto i te ‘ohipa tū’aro, i ha’amanahia i Pari i te 19 nō ‘atopa 2005. E fa’a’āpīhia teie nei tāpura i te mau matahiti ato’a e, e nene’ihia.


Te tāpura faufa'a tauihia n°2 2017 a te ISPF o tei fa'ati'a ia fa'a'ohipahia

I muri mai i te 'Āpo'ora'a fa'atere a te Pū tai'ora'a rau o Pōrīnetia farāni (ISPF) i ruru i te 1 nō tītema, ua ha'amana e ua fa'ati'a te 'Āpo'ora'a fa'aterehau ia fa'a'ohipahia i te pitira'a o te fa'aotira'a tāpura faufa'a tauihia nō te matahiti 2017, e ua fa'aotihia te rahira'a faufa'a i ni'a i te fāito e 731 558 201 farāne, mai teie te huru :

- - Tuha'a I Tuha'a II Tā'ato'ara'a
TERERA'A 'OHIPA - ‘ OHIPA I NI’A I TE
- FAUFA’A TUMU
'ĀPĪ (farāne) - 727 448 201 - 4 110 000 731 558
201
-HA'AMAU'ARA'A (farāne) - 711 754 450 - 17 803 751 729 558
201
-HOPE'A - 15 693 751 - 13 693 751 2 000 000


Tauira’a i te tuha’a fa’aturera’a o te Papa ture nō te tata’ura’a

Ua fa’atae te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau i te Fare Raumaire (CESC) nō te tuatāpapara’a, i te tahi ‘ōpuara’a ture Fenua e taui i te tuha’a fa’aturera’a o te Papa ture nō te tata’ura’a. Ha’amauhia e te tahi ture Fenua nō te 23 nō fepuare 2015, e ha’amau te papa ture nō te tata’ura’a i te mau fa’ahepora’a i reira e ti’a ai i te mau taiete ia rave i tā rātou ‘ohipa tata’u i ni’a i te mau mātete e fa’ata’a nei i te ‘imira’a faufa’a nō Pōrīnetia farāni. Ua noa’a ia Pōrīnetia farāni i te tahi fa’anahora’a ture nō teie nei tau, e au i te mau ha’amātaura’a ‘imira’a faufa’a e ‘itehia nei i roto i te ao tā’ato’a, i roto ato’a ho’i i te mau ‘imira’a faufa’a na’ina’i o te mau motu.

Te fā o teie nei ture Fenua o te fa’ahaerera’a i mua i te hō’ē tata’ura’a mau i roto i te mau mātete e, nā te reira e fa’arahi i te manuiara’a o te fa’a’ohipara’a i te mau puna faufa’a i roto i te ‘imira’a faufa’a mā’ohi. Nō reira, e fa’ati’a te Papa ture nō te tata’ura’a ia ‘ape i te mau ārai e rave rahi i te tomora’a i roto i te mau mātete e te mau fa’aitira’a i te tā’ōti’a-‘ore-ra’a i te mau ‘ohipa ‘imira’a faufa’a. Ia ‘aro o ia i te mau fa’ataupupūra’a i te tata’ura’a, nō te mau huru ravera’a fāna’otahi ihoā rā. E turu o ia i te ōra’a mai a te tahi mau taiete i roto i te mau mātete.

Teie rā, mai te peu e turu te mau rēni rahi i tāpe’ahia mai e te ture mā’ohi i te manuiara’a, tē ‘itehia nei i muri mai i nā matahiti e 2 i fa’a’ohipahia ai o ia e tano ia tauihia te tahi mau fa’auera’a a teie papa ture nō te ha’amaita’i atu ā i te manuiara’a o te ture, nā te mau taiete e nā te mana fa’atere mā’ohi nō te tata’ura’a ato’a. Nō reira, e hina’aro e ha’amaita’i i te ‘imira’a faufa’a noa teie i tu’uhia i roto i te ‘ōpuara’a ture Fenua, o tei haere mai e fa’a’ohie i te ture, e ha’apāpū i tei pāpa’ihia, ha’amāramarama e tātara i te mau fa’auera’a, nō te fa’a’ā’ano i te pāpūra’a o te tata’ura’a, ia au i te huru fenua e ‘imira’a faufa’a a Pōrīnetia farāni.


Vaiihora’a i te hō’ē tuha’a fenua nā te Tā’atira’a aupupu ti’amā a te tuānoho Punavai Nui

Ua tītau te Tā’atira’a aupupu ti’amā a te tuānoho Punavai Nui (ASPLN) ia vaiihohia mā te ‘aufau-‘ore i te tahi tuha’a fenua i roto i te tuānoho Punavai Nui nō te ti’a’aura’a, te ‘atu’atura’a e te ha’afaufa’ara’a i taua fenua rā nō te fa’anaho atu i te tahi vāhi ha’utira’a, te vaiihora’a i te mau pehu ra’au tupu nō roto mai i te tuānoho.

Ua tāpura te Fa’anahora’a rahi o te fa’anahonahora’a fenua (PGA) a te ‘oire o Punaauia i teie tuha’a fenua i roto i te hō’ē ārea i reira e ti’a ia tāmau i te mau fa’anahora’a e te mau mauiha’a e pāhono i te hia’ai a te tahi pupu nuna’a.


Tuatāpapara’a tāniuniu fenua a te mau ‘ohipa hōtera i Pōrīnetia farāni, ha’apāpūra’a e tauira’a i te mau fa’aotira’a nō te fa’aeara’a tau poto i ni’a i te fenua a te hau

I te tai’o-ra’a-hia te mau patura’a i ni’a i te mau fenua miti a te Hau, ua ‘itehia e rave rahi fa’aotira’a e fa’ati’a nei ia fa’aea tau poto (AOT) i hōro’ahia e te Fa’aterera’a o te mau ‘ohipa fenua (DAF) nā te mau taiete hōtera nō tō rātou fa’ahotura’a. Ua tauhia teie mau parau fa’ati’a, ua hau i te 40 matahiti nō te tahi, e rave rahi taime e , ua fa’a’ore-ato’a-hia te tahi.

Te rave nei te Fenua i te tahi ‘ohipa ha’apāpūra’a i teie mau AOT. Ei hi’ora’a, te vai nei te hō’ē hōtera i Ni’a Mata’i e fāna’o nei e 12 AOT, e te vai nei te tahi i hōro’ahia nō te fa’atītī’aifarora’a. E, te vai ato’a rā te tahi mau AOT o tei ‘ore e tano fa’ahou i te mau patura’a i teie mahana, mai teie hōtera i ‘ōpani i Anau.

Nō reira, ua tono te DAF i te tahi mau taiete tāniuniu fenua nō tē tai’o i te mau patura’a a te mau hōtera i ni’a i te mau fenua a te Hau nō te, i te tahi pae, ‘ite pāpū i te mau patura’a e vai nei e, i te tahi atu pae, e fa’atītī’aifaro i te mau patura’a aita i tu’uhia i roto i te mau fa’aotira’a.

E ravehia i roto i teie nei ‘ōpuara’a tāniuniu fenua, i te mau tai’ora’a ia fāna’o i te hō’ē hoho’a tano i te mau fa’aeara’a e vai nei. Te fā, o te tāpupu i roto i te hō’ē noa fa’aotira’a e nō te mau hōtera tāta’i tahi, i te tā’ato’ara’a o te mau fa’aeara’a i fa’ati’ahia. Nō te ‘aufaura’a i te mau ha’amau’ara’a nō te ‘ohipa e ravehia i roto i te mau motu e te mau ta’amotu, nā te Fenua ia te reira e amo.


Terera’a i Pōrīnetia farāni nei a te Taiete manureva United Airlines

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau i te tāpura terera’a a te Taiete manureva United Airlines nō te tau Heima 2018. Ua fa’aau teie nei taiete marite, i te ‘āva’e tītema i mā’iri atu, i tā na tāpura terera’a mai te 30 nō ‘atopa 2018 e tae atu i te 28 nō māti 2019.

Tē hina’aro nei o ia e tere mai e 3 taime i te hepetoma nā ni’a it e hō’ē manureva Boeing B787-8 Dreamliner e 219 pārahira’a, e toru tuha’a, i ni’a i te rēni San Francisco-Papeete-San Francisco, mai te 30 nō ‘atopa 2018.

Teie te mau hora a te taiete manureva :

UA 115 tere SFO-PPT i te mau maha piti, mahana maha e tāpati, revara’a 14h45, tāpaera’a 21h45
UA 116 tere PPT-SFO i te mau maha piti, mahana maha e tāpati, revara’a 23h45, tāpaera’a 9h50 (+ 1 mahana)

Tei ni’a o United Airlines i te ‘āpapara’a 4 o te mau taiete e tere nei mai Marite i Pōrīnetia farāni nei, i muri ia Air Tahiti Nui, ia Air France e i teie mau tau i mua atu ia French Blue.
E taiete rahi o United Airlines i te fenua marite nō te rahira’a fenua e terehia nei e o ia : 335 vāhi e terehia, i roto e 50 fenua, e, e 216 vāhi i roto i te fenua marite e terehia. E 4 500 revara’a i te mahana hō’ē, oia ho’i e 143 mirioni horopātete e utahia nei i te matahiti hō’ē e, e 1,6 mirioni terera’a.


Te hope’ara’a o te mau fa’aaura’a tāmatahiti o te moni ‘āva’e nō 2018 i roto i te mau ‘āma’a tāmau

Ua tai’o te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau i te hō’ē parau fa’a’itera’a i vauvauhia mai e te fa’atere hau o te ‘Ohipa o tei hōro’a i te hope’ara’a o te mau fa’aaura’a tāmatahiti o te moni ‘āva’e nō 2018 i roto i te mau ‘āma’a tāmau.

Mai te mau matahiti ato’a, ua tītau te Fa’aterera’a nō te ‘ohipa, mai te 23 nō ‘atopa i mā’iri a’e nei, i te mau ‘āpiti tōtiare o na ‘āma’a tāmau e ‘ahuru mā piti a te tuha’a unuma nō te mau fa’aaura’a o te tāpura moni ‘āva’e.

Ua hope teie nei taime fa’aaura’a nā roto i te tu’ura’a rima o na parau ti’a e ono nō te mau moni ‘āva’e nō 2018, hō’ē ā fāito e 2017, e nā teie e fa’a’ite i te oraora o te ‘aparaura’a tōtiare i roto i te mau ‘āma’a tāmau.

Ei ha’apāpūra’a :

 E ono ‘āma’a tāmau i fa’ati’a i te tahi mau parau fa’aau : pārurura’a, pere’o’o, fare moni, patura’a fare, hōtera, tapiha’ara’a ;
 Tē tāmau noa ra te tuha’a o te tapiho’ora’a i te mau fa’aaura’a i te ‘āva’e tenuare 2018 ;
 Te hi’o fa’ahou nei te mau tuha’a tīa’ira’a e nene’ira’a, ve’a, fa’a’itera’a mana’o i tā rātou parau fa’aau ‘āmui ; i roto i te tuha’a tāmāra’a, ua parau mai te mau fatu taiete e ti’a ia ha’amāra’a i te mau moni ‘āva’e mai te peu e tā’ōti’ahia te tata’ura’a tano ‘ore nō roto mai i te mau ‘ohipa ti’a ‘ore ;
 I roto i te tuha’a o te mōrī e te māhu, aita te mau ti’a aupupu a te mau rave ‘ohipa i tae mai.

Ua anihia e te mau ta’ata i tu’urima ia fa’a’ā’anohia teie te mau parau fa’aau, e ua nene’ihia i roto i te ve’a a te hau o Pōrīnetia farāni a te 8 nō tītema i mā’iri a’e nei i te mau mana’o.


Ha’amanara’a i te tāpura faufa’a mātāmua a Te Fare Manaha nō 2018

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau i te tāpura faufa’a mātāmua a Te Fare Manaha pour 2018 - Musée de Tahiti et des Îles (MTI) nō 2018.

Tē vai nei te hō’ē tuha’a tere ‘ohipa i ni’a i te fāito e 181 086 753 farāne, e ‘aufau nā mua roa i te mau moni ‘āva’e a te Fare nō te ha’apā’arira’a i te pupu o te mau rave ‘ohipa. E fa’a’ī ri’i teie moni turu i te mau pau a te Fare Manaha, i muri mai i te ‘ōpani-ra’a-hia te piha fa’a’ite’itera’a tāmau i te ‘āva’e ‘eperera 2018.

E turu ato’a te moni turu terera’a ‘ohipa a te Fare Manaha i te fa’aoti maita’i i tā na mau fa’anahora’a e fa’a’ite’itera’a, ia ti’a’au e ha’afaufa’a i te mau ha’apu’era’a iamanahā, ia tāmau i te tāpura ‘ohipa iamanahā o te piha fa’a’ite’itera’a tāmau ‘āpī e te tāpura ha’apūrorora’a parau ta’ere.

Te rahira’a o te moni a te tāpura faufa’a tupuha’ara’a tei ni’a ia i te fāito e 989 437 309 farāne nō 2018. Ua māra’a o ia ia hi’ohia e ia 2017. I teie matahiti e ha’amata te fa’a’āpīra’a o te Fare Manaha, te piha fa’a’ite’itera’a tāmau e ha’uti ta’ata ora ihoā rā, o tei ‘iritihia i te mau taime mātāmua roa a te Fare.
Ua ‘ōpuahia te tuha’a fa’a’āpīra’a a te Fare Manaha i ‘atopa 2018.