Tahiti Infos

Te mau fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau fa’aterehau, mahana toru 2 ‘Atete  03/08/2017

'Afata faufaa fa'arava'i i te 'Afata terera'a faufa'a a Porinetia farani

No te fa'atere noara'a atu a i te tapura 'ohipa a te 'Āpo'ora'ahau no te fa'ahotura'a ha'apuaihia i te fa'arava'ira'a faufa'a a Porinetia, ua vauvau mai te 'Āpo'ora'ahau i te ho'e 'opuara'a no te hō'ē 'afata fa'arava'i i te 'āfata terera'a faufa'a no te ha'avitiviti fa'ahoura'a atu a i te ha'amahutara'a i te fa'arava'ira'a faufa'a na roto i te ha'apuaira'a i te mau rave'a no te paturu i te mau taiete 'ohipa, no te fa'ahotu i te punavai faufa'a tumu, no te ha'afatura'a i te hō'ē fenua, e te fa'arava'ira'a i te nohora'a e te fa'atupura'a i te ti'ara'a 'ohipa.

E 'afa'i ato'a mai teie 'afatafa'arava'i i te ho'e tauturu rahi ite 'afata no te Autahira'a, i fafau ai te 'Āpo'ora'ahau e amo ite ta'ato'ara'a no te 'apo'o ta'ati'ati no

a a te RSPF. No te reira, te fa'anaho ra te reira 'opuara'a i te hō'ē 'aufaura'a hau atu a te 'āfata terera'a faufa'a metua i roto i te FELP i ni'a i te faito 1,6 miria toata farane.
No reira, ua fa'aoti te 'Āpo'ora'ahau e ha'amau na roto i te reira 'āfata fa'arava'i hō'ē fa'anahora'a fā ti'apiti no te ha'amahuta i te fa'arava'ira'a faufa'a e te fa'arava'ira'a i te tareni totiare.

Te mau rave'a no te amora'a i te reira mau tauturura'a hau atu, no roto mai ia i te faufa'a hau o tei toe mai no te terera'a 'ohipa roto no te matahiti 2016, i ni'a i te faito e 5,384 miria toata farane. Ua 'aifaito e 'ōpuara'a 'āfata fa'arava'ira'a no te tuha'a no terera'a 'ohipa roto i ni'a i te 12,297 miria toata farane e i roto i te tuha'a no te fa'ahotura'a i ni'a i te faito e 4,667 miria toata farane.


Fa'atauira'a i te mau 'āfata terera'a faufa'a a te mau numera ta'a-è

E 'iriti mai teie 'ōpuara'a fa'aotira'a mana i te mau fa'atuira'a i ni'a e 4 mau numera moni ta'a-è.

E nehenehe tā 'na e ha'amara'a i ni'a i te faito 108 mirioni toata farane i te 'āfata terera'a faufa'a no te fa'atanotanora'a i te mau moniho'o o te mau mori 'arahu (FPPH) no te fa'atano i te reira i ni'a i te faito no te mau ha'amau'ara'a e no te mau moni ō mai. Te 'afata terera'a faufa'aa te numera moni ta'a-è note ti'ara'a 'ohipa e no te 'arora'a i te orara'a veve (FELP) ua fa'ihia ia i ni'a i te faito e 2,065 miria toata farane no te amo i te 'aufaura'a hau atu i nji'a i te rahira'a 1,6 miria toata farane no te 'afata rahi no te 'Afata no te Autahira'a no te fa'i maite noara'a mai i te 'āpo'o a taua 'āfata ra, i ni'a i te faito e 450 mirion toata farane no te mau fa'anahora'a tauturu i te mau ti'ara'a 'ohipa. E nehenehe na roto i te tahi tata'ira'a 'ihirave'a e amohia te tatarara'a no te faito e 54 mirioni toata farane no roto mai i te 'āfata no te mau fa'ahotura'a e no te 'aufaura'a i te 'aitarahura'a (FIGD).


Ture 'Āi'a o te fa'ata'a ra i te mau titaura'a e te mau fa'aturera'a e horo'ahia ai te mau tauturu faufa'a moni, te houanira'a moni e te mau tarahura'a e e roa'a ai te mau ha'apapura'a e horo'ahia ai te mau 'aitarahura'a moni na te mau ta'ata morare ta'a-è noa'tu te mau 'Ōire

I muri a'e e raver rahi mau matahiti i te fa'a'ohipa noara'ahia mai te ture 'Āi'a no te 24 no 'ātete 2009 o te fa'ata'a ra i te mau titaura'a e te mau fa'aturera'a no te horo'ara'a i te mau tauturu faufa'a moni e te horo'a ato'ara'a i te mau ha'apapura'a no te 'aitarahura'a moni na te mau ta'ata morare e 'ere i to te mau 'Ōire, ua 'iteahia mai e mea faufa'a ia papa'i fa'ahouhia mai 'oia, no te fa'arahi fa'ahoura'a atu i te maramaramara'a no te tai'o, fa'aohiera'a i te mau tauto'ora'a a e mau huira'atira e ani tamau noa ra e te ha'amamara'a i te mau tyitaura'a no te fa'a'ohipara'a ia ratou.

Tei ni'a te reira mau fa'a'ohiera'a i teie ihoa mau tuha'a i muri nei :

- te tahua teitei roa a'e o te mau tauturu faufa'a moni o te 'aufauhia na te mau ta'atira'a e titauhia ai te tomite hi'opo'a i te 'āfata terera'a faufa'a moni e faufa'a moni, e horo'a i tō 'na mana'o, ua ha'amauhia ia i ni'a i te faito 1 000 000 toata farane e 'ere fa'ahou atura i ni'a i te faito e 500 000 toata farane;

- ia fa'aho'ihia te mau 'āpi parau mana ato'a na te hō'ē fa'aotira'a mana i roto i te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'aterehau no te ha'apapu mai, mai te mea e titauhia, te mau pu'eparau mana e to ratou manara'a e vai 'oti'a 'ore noa ia, e o te faufa'ahia ia 'aufauhia i roto noa i te anira'a tauturu moni matamua (e ha'amamahia te reira mau pu'eparau mana no te hamanira'a i taua mau pu'eparau mana ra).

Hau atu i te reira, e nehenehe te 'opuara'a ture e fa'arahi atu a i te horo'ara'a i te mau ha'apapura'a no te 'aitarahura'a a te mau 'Ōire, mai te mea e hi'o fa'ahouhia te ha'amamara'a i te ratio o te nehenehera'a e paruruhia e Porinetia farani e ma te ha'amara'ahia te faito minima no te parurura'a ha'aputuhia.

E riro te mau parurura'a o te 'aitarahura'a e te mau toe'a e te mau 'aitarahura'a horo'ahia e te Haufenua, o ta te mau pu hi'opo'a horo'a nota (Standard&Poor’s , e no teie noa iho nei o Moody's mai te 2017 mai nei) o tei vauvau mai mai te mau fifi 'anetihia i te mau fafaura'a no rapae'au i te parau ha'apapa a Porinetiua farani.

Ua hi'o 'ino vave noahia'tu te reira, e te vai ato'a ra te tahi mau ve'a o te parau ra «te mau fifi 'anetihia i te mau fafaura'a no rapae'au mai i te parau ha'apapa a te Haufenua, tei ni'a noa a ia i te ho'e faito teitei roa».

Ma te fa'aitoitohia mai e e reira hi'ora'a mana'o e ei rave'a no te fa'atere i te hō'ē ti'a'aura'a huru auau a'e i ni'a i te mau parurura'a o te horahora ra i te huru o te 'Ōire, ua anihia ia fa'aiti i te mau fifi fa'aohia e taua mau parurura'a ra ma te 'ohipa i ni'a i te mau ratio mataarara'a e aratohia mai.

No reira, te mau faito o taua na ratio mataara ra e piti o tei niuhia i ni'a i te 25% e te 2% ua 'āfa'ihia ia i ni'a no te tahi no rātou i ni'a i te 20 %.

Te fa'atopara'a i raro i te faito matamua e arato ia ia ta'oti'ahia te nehenehera'a te Haufenua e paruru, i piha'iiho i te mau ta'ata huira'atira, no te ta'oti'a i tō 'na mau fifi no rapae'au mai i te ha'apapara'a. E fa'ahepo te piti o te ha'amara'ara'a faito i te Haufenua ia ha'amau i te hō'ē putura'a ha'aputu rahi atu a, ma te tarani i te faito 'āmui o te faufa'a e anihia ra. Eta'oti'a ato'a te reira i te mau fifi e nehenehe e farereihia e te mau 'Ōire, i te pae no te fatura'a i te mau ha'apapura'a.


Horo'ara'a i te mau tauturu faufa'a moni na te mau taiete

No ta'na tapura 'ohipa no te ha'amahuta i te fa'arava'ira'a faufa'a, ua ha'amau mai te Haufenua e piti fa'anahora'a tauturu. Te matameha'i, no ni'a i te hō'ē tauturu mauha'a a te mau taiete 'ohipa rii na'ina'i (AEPE) no te tauturura'a ia ratou i roto i te rātou mau 'Ōpuara'a no te fa'atupu e aore ia no te fa'ahotu i ta rātou tapura 'ohipa.

Te piti, o te 'iriti mai ia i te hō'ē tauturu no te fa'ahotu fa'ahoura'a i te mau faretoa rii na'ina'i e te mau fare tama'ara'a (ACPR) no te tauturura'a atu ia rātou i roto i ta rātou 'Ōpuara'a no te fa'arava'i i ta ratou tapura 'ohipa no ta rātou ihoa mau vahi tapiho'ora'a tauiha'a e aore ra fare tama'ara'a i Porinetia farani.

No te mape'era'a e to'o 10 mau Totaiete o tei ani mai hō'ē no taua na tauturu ra e piti, ua farii te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'aterehau e horo'a i te mau tauturu faufa'a moni no te hō'ē faito e 15 708 000 toata farane.
Mai te 'ōmuara'a mai o teie matahiti,

- 225 122 590 toata farane o tei horo'ahia na e 162 mau totaiete 'ohipa na roto i te fa'anahora'a AEPE, e
- 172 850 500 toata farane o tei horo'ahia na e 93 mau totaiete 'ohipa na roto i te fa'anahora'a ACPR
No te hō'ē faito ta'ato'a e 397 973 090 toata farane o tei horo'ahia na e 267 mau taiete 'ohipa.


'Afata terera'a faufa'a 2 017 fa'atauihia a te ISPF

I muri mai i te rurura'a a te Tomite Fa'atere a te Pu no te Matutura'a a Porinetia farani (ISPF= PMPF) o tei ruruna i te 20 no tiunu i ma'iri a'e nei, ua ha'amana te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'aterehau e ua ha'amana e ia fa'a'ohipahia e toru mau fa'aotira'a mana, no te 'afata terera'a faufa'a fa'atauihia n° 1 no teie matahiti 2017.

Te 'afata terera'a faufa'a metua a te ISPF (PMPF) o ti ha'amanahia mai na e te 'Āp'ora'a a te mau Fa'aterehau i te 21no 'ēperera 2017,ua fa'aoti manahia ia, i te pae no tā 'na mau ha'ama'ura'a e no tā 'na ato'a mau faufa'a moni o mai, i ni'a i teie faito e 745 630 000 toata farane. Ua fa'atauihia te reira 'āfata, no te fa'atiti'aifarora'a i te mau faufa'a o mai no te terera'a 'ohipa roto e no te mau ha'amau'ara'a natihia no ni'a i te fa'atupura'a i te tai'ora'a huira'atira, i te ti'a'aura'a i te parau tiviri rahi o te mau ta'ata ma'iti e no te tuha'a no ni'a i te terera'a 'ohipa roto e fa'aterehia nei i muri mai e rave rahi mau matahiti fa'a'ohipa noara'ahia mai.

Te faito no te 'āfata terera'a faufa'a fa'atauihia, no teie matahiti 2017, a te Pū Matutura'a no Porinetia farani, ua ha'amauhia ia i ni'a i te faito e 751 035 000 toata farane mai teie i muri nei.


Nominora'a i te Totaiete Tivira Ti'ara'a toro'a « Piha toro'a 'Uitie no te Ture, Heimata Monnot e Teretina Vernaudon

Me Heimata Monnot, 'Uitie tumu no te Piha toro'a i te nohora'a i Pape'ete, o tei ha'amau mai nei hō'ē Tōtaiete Tivira Ti'ara'a Toro'a no te mau 'Uitie no te Ture e o Teretina Vernaudon Vahine, no te fa'atauira'a i taua Piha toro'a ra na ni'a i te i'oa o taua Tōtaiete ra.

I muri a'e i te uira'ahia te mana'o o te 'Auavahature Rahi e no te Piha a te mau Notera, ua rave te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'aterehau i te nominora'a i te Tōtaiete Tivira Ti'ara'a Toro'a « Piha toro'a 'Uitie no te Ture, Heimata Monnot e Teretina Vernaudon ».


Hi'ora'a 'āpi fa'ahou i te Hoho'a no te araira'a i te mau 'ati natura e nehenehe e tupu mai (HAA=PPR) no te 'Ōire no Puna'auia

Ua fa'ahepo te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'aterehau, i muri a'e i te anira'a atu i te mana'o o teTavana 'Ōire, ia 'iritihia te ho'e hi'o fa'ahoura'a 'api n°2 i te Hoho'a no te araira'a i te mau 'ati natura (PPR) o te nehenehe e tupu mai i roto i te 'Ōire no Puna'auia.

E ravehia te reira hi'opo'a fa'ahoura'a i ni'a i te ta'ato'ara'a, mai te 'oti'a e tae i te 'oti'a, no te 'Ōire, ma te hi'o ha'afaufa'a i te mau mara'ara'a no te mau 'ati o te ta'ata e o te mau fa'anahonahora'a i 'iteahia, e tae noa'tu i te fa'atiti'aifaro fa'ahoura'a i te hiro'a hiro'a fenua na roto i te mau hi'opo'ara'a fenua.

E riro ato'a te reira ei taime, no te huira'atira, no te fa'a'itera'a mai i te Pihha no te Taura 'Ōire a te Hau e a te 'Ōire, no te mau tuatapapara'a no ni'a i te mau 'opuara'a o te nehenehe e fa'atiti'aifaro i te mau fa'atauiuira'a hiro'a hoho'a fenua.

Na roto i te fa'aotira'a a te Tiripuna a te Hau, no te 11 no 'eperera 2017 no ni'a i te ha'afaufa'a 'orera'ahia te hoho'a hi'opo'a fa'ahoura'a matamua o te P.P.R. (H.A.A.) no Puna'auia, 'aita i tape'a pauroahia mai te mau tuatapâpara'a no ni'a i te pape e no te mau 'ihi rave'a i tapurahia i roto i te reira fa'anahora'a e o tei tura'i mai na ia ravehia te reira mau fa'atauira'a iho hiro'a fenua. No reira, e mea faufa'a ia, ia rave fa'ahouhia te tahi hi'opo'ara'a fa'ahou 'api.


Tamaura'a i te mau tapura 'ohipa patura'a i te mau nohora'a o te mau Piahi i Puna'auia

I te ha'amatara'a ha'apiira'a ra no 2015-2016, ua tai'ohia e 435 mau rahira'a anira'a nohora'a no te mau piahi i ni'a i te motu no Tahiti, no te rahira'a e 228 rahira'a parahira'a e vaira. No reira, no te pahono i te mau fifi e rave rahi o te mau piahi no te nohora'a i Tahiti, ua horo'a atu te 'Āpo'ora'ahau, na roto i te fa'aaura'a mana, i roto i te Pū a te Hau no Tahiti Nui Fa'anahonahora'a e Ha'amaita'ira'a, i te hō'e tareni no te Fa'atere'aura'a i te 'Ohipa Rahi fa'ata'ahia na roto i te mau tuatapapara'a no te fa'atupu i te 'ōpuara'a no te patura'a e 83 rahira'a nohora'a no te fa'arahira'a mai i te Pū no te Nohora'a o te mau Piahi no 'Ōutumaoro.

Ua tu'uhia'tu na te pu'eparau no te anira'a i te parau fa'ati'a no te patura'a i te 'ātopa 2015 ra, tera ra, na roto i te porora'ahia te PGA 'āpi o te 'Ōire no Puna'auia, i te 31 roa ia no mē 2017 i ha'amanahia mai ai te parau fa'ati'a. I teie mahana, ua oti te mau tuatapapara'a no te huru fa'ati'ara'a e ua horo'ahia te mau tapura 'ohipa i roto i te matete.

No te ha'avitivitira'a i te fa'ahaere i te reira 'opu'ara'a, no reira ua fa'aoti te 'Āpo'ora'ahau e horo'a i roto ia TNAD te fa'aoti roara'a'tu i te tareni no te Fa'atere'aura'a i te 'Ohipa Rahi fa'ata'ahia, e tae roa'tu i te roa'ara'a mai taua mau tapura 'ohipa ra. No te reira tumu, ua ha'amana te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'aterehau i te 'ōpuara'a fa'arava'i o te fa'ataui i te fa'aaura'a no te fa'atere'aura'a i te tapura 'ohipa i fa'ata'ahia.

Na te reira fa'aaura'a fa'arava'i e fa'a'ano atu i te mau tareni o tei horo'ahia'tu na i roto i te TNAD, ma te 'amui ato'a atu i te fa'aterera'a i te reira mau tapura 'ohipa. Te ho'o ta'ato'a o te reira tapura 'ohipa, 'āita ia te moni fenua to roto, ua matutuhia piri i te 850 mirioni toata farane. Ua tohuhia e oti mai te mau tapura 'ohipa i te hope'a no fepuare 2019.


I roto i te ho'e fa'aaura'a-fa'aterera'a 'āpi e te Haunui no te fa'ahotu i te fa'a'apura'a


Ua fa'aoti te 'Āpo'ora'ahau e fa'atumu i nhi'a i te fa'ahotura'a i te tuha'a no te fa'a'apura'a, no te fa'arahi fa'ahoura'a atu i to tātou 'otonomi no te pae o te ma'a tama'a a te Fenua, no te fa'a'iti i to'na ti'aturi noara'a atu i ni'a i te mau poro'ira'a ma'a no rapae'au e no te ha'afaufa'a i te mau 'ite'aravihi no te fenua nei.

No te reira tauto'ora'a, ua fa'a'ohipa mai te Fa'aterehau no te Fa'ahotura'a i te mau Faufa'a tumu, no te mau Faufa'a o te mau Fenua, te Ha'afaufa'ara'a i te mau Fenua o te Hau e te mau Faufa'a no roto i te Fenua, o Tearii Alpha, i te hō'ē 'ōpuara'a no te fa'aaura'a-fa'aterera'a 'api no te hō'ē autaipera'a fa'arava'i fa'ahouhia'tu e te Haunui, i te pae ihoa no te hi'opo'ara'a 'ihi rave'a, no te ha'apiipiira'a toro'a, no te ha'apiira'a toro'a fa'a'apu e te paturura'a i te mau taiete rapa'aura'a-ma'a no te fa'arahi fa'ahoura'a atu i te fa'ahotu i te mau hamanira'a ma'a no te Fenua nei.

Te titau ato'a ra te Fa'aterehau, i te titaura'a ihoa i piha'iiho i te mau Ti'a no roto i te Fa'aterera'ahaunui no te Fa'a'apu, no te ha'amaura'a mai ha'apapu i te hō'ē Pupa 'Imira'a 'Ihirave'a e no te Fa'ahotura'a i Porinetia farani nei, na roto i te autaipera'a e na pu e piti no te Haunui no te 'ihi'imira'a rave'a no te ma'a tama'a, te Pū no te Autaipera'a no te Ao no te 'Imi ma'imira'a maa tama'a no te Fa'ahotura'a (CIRAD) e no te Pū a te Haunui no te 'Ihi ma'imira'a ma'a tama'a (INRA), e te fa e titauhia ra, no te ha'afaura'a ia i te mau hotu natura no te Fenua nei.

Hau atu i te reira, te hina'aro ato'a ra o Tearii Alpha e fa'aiti i te fa'a'ohipara'a i te fa'a'ohipara'a i te mau ra'au hamanihia no te ara, no te fa'aho'i fa'ahou i ni'a i te rave'a fa'a'apura'a pu'etau e ti'a i te vaira'a na roto i te fa'atianira'a i te fa'a'apura'a etorotia huru fa'atura a'e i te 'arutaimareva.


Tauturu i te tuha'a no te Rava'aira'a

A tau matahiti i teie nei, i roto i te tareni no te mau rave'a 'aravihi no te Rava'aira'a na Tua paturuhia e te Haufenua, te fa'ata'a ra te ho'e fa'anahora'a tauturu (DASP) i te hō'ē mape'era'a no te tauturu i te feia rava'ai, i ni'a i te parau no te fereti na ni'a i te manureva no te fa'aitoito i te mau tapiho'ora'a na te ara i te mau hotu pueueu e hamanihia no te rava'aira'a na tua i te mau Fenua Marite ma e i 'Ēuropa.

Ta'a-è-atu i te reira, e fana'o ato'a te mau pahi tautai 'a'ahi i te hō'ē ha'amamara'a ha'amauhia i ni'a i te 3 toata farane i te kirotarama, no ni'a i te moniho'o o te mau pape to'eto'e pa'ari i roto i te SEML Uahu no te Rava'aira'a no Pape'ete.

No te reira mau tauturu, i muri a'e i te horo'a mana'o farii o te Tomite no te Hi'opo'ara'a i te 'Āfata terera'a faufa'a e Faufa'a moni a te 'Āpo'ora'arahi no Porinetia farani, ua fa'aoti te 'Āpo'ora'a a te mauFa'aterehau e horo'a hō'ē tauturu faufa'a moni no te ho'e faito ta'ato'a 154 779 032 toata farane tuhahia mai teie i raro nei :

• Na roto i te huru natura o te tauturu :
Tauturu no ni'a i te fereti manureva : 134 779 032 toata farane
Tauturu no te moniho'o o te pape fa'ato'eto'e pa'ari : 20 000 000 toata farane
* Te mau Totaiete e Fana'o :
Keyala Tahiti Seafood : 23 779 032 toata farane
Ocean Products Tahiti : 38 500 000 toata farane
Pacific Tuna : 28 500 000 toata farane
Keyala Tahiti Seafood : 44 000 000 toata farane
SEML Port de Pêche de Papeete : 20 000 000 toata farane


Tauturu i te feia fa'a'apu : horo'a tarahura'a i te mau materia a te CAPL

I te tiunu 2016, ua horo'a te 'Āpo'ora'ahau i te hō'ē tauturu moni no te fa'ahotura'a i ni'a i te faito e 42,7 mirioni toata farane, na te Piha Rautea e no te Tautaira'a Tairotole (CAPL=PRTT), no te ho'ora'a mai i te mau tauiha'a hina'arohia e te mau materia no te fa'a'apura'a.

Ua nehenehe te reira mau ho'ora'a mai i taua mau tauiha'a ra e taua mau materia rno te fa'a'apura'a e ha'apuai fa'ahou i te mau tuha'a no te tauturura'a a te CAPL (PRTT), i te mau Ti'a toro'a e te feia fa'a'apu, e 'aita ta ratou mau fa'a'apura'a i rava'i maita'i i te maumauiha'a e i te mau materia matini.

Te materia o te nehenehe e horo'ahia i te feia fa'a'apu ra o teie ia :
- hō'ē matini fa'ahu'ahu'a i te mau huru ra'au tupu ato'a,
- hō'ē matini 'ope na'ina'i e mea tafifi to'na mau huira,
- e piti pere'o'o uta repo (tahua e 'afata e pe'e i ni'a).

Te mau fa'aturera'a no te horo'ara'a i taua mau materia ra, a ani atu i te CAPL (PRTT) i te mau ha'amaramaramara'a, o tei ha'apapu maita'ihia i roto i te tahi mau ture roto. Te mau tarifa no te horo'a 'aitarahura'a, na e rave rahi ia mau fa'ata'ara'a e fa'anaho mai (te roara'a no te pu'etau no te fa'a'ohipara'a, te ho'o o te mori hinu, te moni 'ohipa a te ta'ata fa'ahoro, etv...). E fa'a'ohipahia te reira fa'anahora'a i roto i te piti no te 'ono (6) 'ava'e no teie matahiti 2017.


'Opuara'a no te reforomatiora'a i te mau fa'anahora'a no e mau tauturu i te rava'aira'a o tei haponohia'tu i roto i te 'Apo'ora'arahi no Porinetia farani.

Te ture 'Āi'a fa'ata'ahia no te fa'arava'i i te mau fa'anahora'a no te tauturura'a a te Hau i te fa'ahotura'a i te tuha'a no te Rava'aira'a, ua farii maita'ihia mai ia e te 'Apo'ora'a Matutu Ti'arau Matau'i (AMTM=CESC) i roto i ta'na 'Āpo'ora'a 'ohipa no te 25 ra no tiurai i ma'iri a'e nei. Na roto i te anira'a a te Fa'aterehau no te Fa'ahotura'a i te mau Faufa'a Tumu, ua hapono atu te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'aterehau, i teie nei mahana, i te Reforomatiora'a i te mau Tauturu no te Rava'aira'a i roto i te hi'opo'ara'a a te mau Ti'a ma'itihia no Taraho'i.

Teie te mau fa a taua Ture 'Ai'a ra :
- te fa'a'ohiera'a i te ora'a i roto i te fa'ahotura'a no te rava'aira'a piri fenua e tairoto ;
- te fa'arahi fa'ahoura'a'tu i te vitivitira'a e te tano maita'ira'a i roto i e hamanira'a i te mau pu'eparau ;
- te fa'arahira'a i te nehenehera'a e fa'a'ohipa i te mau mana no te Hau i taua feia ra e ta ratou mau 'opuara'a faufa'a e hina'aro mai ia i te mau rave'a faufa'a moni hau atu i te rarahi ;
- te mape'era'a i te reira tareni na roto i te tahi mau tauturu ta'a'oti'ahia i roto i te 'ohura'a o te taime, e nehenehe atu ai e ha'apapu i te vaira'a o vetahi no taua mau tuha'a ra ;
- te 'atu'atura'a e horo'a noa i te tauturu a te hau i te mau tuha'a no te tapura 'ojhipa no te rava'aira'a na roto i te amora'a i te mau tuto a vetahi mau tuatapapara'a, te fa'atianira'a e te hi'opo'a mata'ira'a ia vai maita'i noa te maita'ira'a o te reira tuha'a.

Te hina'aro o te 'Āpo'ora'ahau o te horo'ara'a ia na te mau ti'a e ha'a ra i roto i te reira tuha'a, no te ao o te rava'aira'a, ia 'ite maramarama maita'i mai ratou i te mau tauturu a te hau, na roto i te fa'a'ohiera'a i te mau anira'a ia roa'a te mau tauturu o te fa'ata'a maita'ihia mai, e ia 'afaro maita'i te mau titaura'a no te 'aufaura'a e te fa'atanotanov maita'i fa'ahoura'a atu a i te mau hi'opo'ara'a.


Te 'ira'a o te mau hotera i roto i te 'ava'e ra no mē

Ua nene'i mai nei te Pū Matutura'a no Porinetia farani i te mau numera no ni'a i te 'ira'a o te mau hotera i roto i te 'ava'e iho nei no mē 2017. Ua farerei mai te reira pu'etau e rave rahi mau tafifi i te pae no te utara'a manureva na te ara e na te fenua nei, o tei ha'atafifi rahi roahia mai a na e to'opiti fa'aeara'a 'ohipa i roto i te mau tahua taura'a manureva no Porinetia.

Ma te fa'ahi'o i ni'a i te mau numera no te rahira'a o te mau ratere i haere mai na, mai te mea, e fa'aauhia atu i ni'a i te mau numera no te tahi atu matahiti (fa'aaura'a e te mau numera no me 2016 e no me 2017) i reira e 'iteahia mai ai, a mara'a i ni'a 10,9 % te 'ira'a o te mau hotera.

Ia tai'o 'amuihia mai mai tenuare maira, te faito tamau no te 'ira'a, e 'ohu noa ia i ni'a i te 63,9%, o te numera teitei roa a'e ia o tei ro'a'a mai, mai te matahiti 2010 maira. Ua piri roa 'oia i ni'a i te mau numera e roa'a mai nei i roto i te mau pu'etau 'ahune, o tei ro'a na te faito teitei roa a'e e 73,9% no te 'ava'e noa no me e ua roa'a roa ato'ahia mai na te faito e 78,3% i roto i te mau hotera 4 e aore ra 5 feti'a.

I te tahi atu mau vahi, hau i te 75% no te mau tapura 'oipa no te hotera o te vai pupara noa nei i roto i te Ta'amotu no Tōtaiete (e + 90 % te faito tamau i te 2011 ra, ei hi'ora'a) no roto mai i te 'amuitahira'a no te horo'ara'a puhapara'a e no te mau he'era'a mai o te haere mai a i te rahira'a na roto i te mau fa'atianira'a no te tapa'ora'ahia o Taputapuatea i ni'a i te tapura no te faufa'a a te Ao fa'atere'auhia e te UNESCO.

Te mau matete fa'atupu no Farani (noa'tu a te ho'e he'era'a taui 'ore) e no Marite Apato'erau (e te ho'e he'era'a e +6,2% no te mau Fenua Marite USA e +3,4% no Tanata, ia fa'aauhia'tu i to 2016), o tei riro hau atu i te 'afara'a o te ma ratere o te haere mai nei i roto i ta tatou mau hotera. Te mau matete fa'atupu no Patitifa e 'Ātia, 'eita ia e mara'a atu i ni'a mai i te 20 % no te 'ira'a o ta tatou mau hotera.


Tuatapapara'a ropu no te fa'aau i te faito viiviira'a i te mau ra'au viivii no te mau taiete hamanira'a tauiha'a no Hao e no Makemo

No te pu'oira'a mai i te mau tuatapapara'a 'arutaimareva o tei ravehia mai i ni'a i te moptu aruaru no Hao, no te tatarara'a mai i te rahi no te fa'a'inora'a o te mau tapura 'ohipa a te mau fa'ehau, ua ravehia mai te tahi tapura 'ohipa tuatapapara'a i te 'ea e te ha'aviiviira'a e te Fa'aterera'a no te 'Ea o tei ha'apa'ohia mai e te Pu Ma'imira'a Louis Malardé ma te autaipe i te ho'e pupu no Québec (CHU no Québec – Tuatoru no Laval).

Te fā no te reira tuatapapara'a o te fa'aaura'a ia i te viiviira'a a te mau rā'au ta'ero no te mau taiete hamanira'a a te huira'atira no Hao i ni'a i to te huira'atiura no Makemo, fa'arirohia ei 'ite. Te mau 'iritira'a toto ei 'ano'i mai te meretura, te tapau, te tatamiuma (cadmium), te mau ra'au 'umero mai te mau PCB e aore ra te mau mori 'arahu (HAP) o tei fa'auhia.

Ua fa'a'ite mai te mau numera no te tuatapapara'a e te ra'au ta'ero 'ōtahi roa o te mea 'ino roa i ni'a i te huira'atira no Hao o te PCB ia. Tera ra, tei raro a'e mai te faito 'inora'a i te 20 i te faito 'ino roa'tu e titauhia ia mataara. E 'ere roa'tu ia i te mea fifinote huira'atira . O te reira noa o tei toe mai no te mau ra'au i fa'a'ohipahia na i muta'a a'e nei.

Ua ha'apapu mai te hi'opo'ara'a e te vaira te ha'aviiviira'a a te tapau e a te meretura i ni'a i na huira'atira to Hao e to Makemo, tei raro rii maira to reira fa'a'inora'a i to Hao. E aura ho'e rii noa huru faito i roto i na motu aruaru e piti. E rave fa'ahouhia te tahi atu mau tuatapapara'a no te 'imi no hea mai tera fifi no te rirora'a mai ei tapau.

No ni'a i te viiviira'a i te meretura, mai tei 'itea ato'ahia na i roto i te mau hi'opo'ara'a i Tuha'apae ma e i Tahiti ma, te tumu no te parare rahira'a, o te 'amura'ahia ia te reira mau ra'au e te mau i'a, mai te ma'o, te ha'ura e te mararino.

Mai te mea e fa'arirohia te roro ei mero tapiroahia a'e e te ta'ero o te meretura, ei fa'aara araira'a, te ha'apiira'a, o tei horo'a noahia'tu na, o te fa'araura'a ia i te 'amu i te mau huru i'a ato'a, 'eiaha ra e tamau noa hō'ē i'a e 'amu. E mea faufa'a ia fa'aha'amana'ohia'tu e mea maita'i te 'amura'a i te i'a, no te mea, e horo'a mai te reira i te maita'i i roto i e tupura'a o te tino, ei 'ea maita'i noa.


Horo'ara'a i te ho'e tauturu moni no te terera'a 'ohipa roto a te ta'atira'a farau no te mau tapura 'ohipa o te ture (APAJ)

Ua ha'amauhia na te Ta'atira'a Tareni rau no te mau Tapura 'ohipa no te ture (APAJ) i te tiunu ra 2000, ma teie fā 'otahi roa, te tauturura'a i te mau tino hamani 'inohia. E piti tuha'a to'na i teie nei. Te tuha'a Te Rama Ora- te tauturura'a i te feia hamanihia- o te farii nei e o te hamani nei i te mau pu'eparau o te feia i hamani 'inohia, e tae noa'tu i te fa'atupura'a i te mau 'ōpuara'a e te mau tapura 'ohipa no te ha'amaita'i i te amora'a i te uta'a a tei hamani 'inhia, e te tuha'a MIJ (Tareni no te ture) na'na e ha'apa'o i te pae no te horora'a i mua i te ture e no te fa'atape'ara'a e te araira'a i te hi'ara'a o te feia 'api.

Te APAJ, e 'ama'a fa'anahora'a 'ohipa ato'a 'ōia no te Pū Haunui no te Tauturu i tei Hamani 'inohia e no te fa'aarara'a (INAVEM). E farii te ta'atira'a i te mau matahiti ato'a i te mau tauturu moni a te Haunui e a te Haufenua. E farii ato'a 'ōia i te mau moni fa'ao e te mau 'āpi no te mau fa'anahra'a tauturu a te mau 'Ōire na roto i te CUCS, ia au i te mau 'ōpuara'a tapura 'ohipa.

No te matahiti 2016, ua farii na te tuha'a no Te Rama Ora e 2647 rahira'a ta'ata. I rotopu ia rātou, e 2085 e feia hamani'inohia (taparahihia e hamani 'inohia, 'ēiahia, maferahia, 'ati poromu, fa'aru'ehia e te 'utuafare, etv), e 35 % e feia hamani 'inohia e te hō'ē mero no to rātou iho 'opu fetii.

Na roto i te anira'a a te Fa'aterera'ahau no te mau Auahira'a e no te 'Ea, ti'a'au i te Parurura'a Totiare 'Amui, te araira'a i te mau 'utuafare fetii, ua fa'aoti te 'Apo'ora'a a te mau Fa'aterehau e horo'a ho'e tauturu moni no te terera'a 'ohipa roto a te tuha'a Te Rama Ora a te APAJ.


Fa'anahora'a tauturu na te huira'atira no te ha'amaura'a i te hō'ē Pū no te Hamanira'a Uira Mahana i Porinetia farani

No te fa'ahaerera'a i te fa'anahora'a n° 21 no te fa'anahora'a tauiraa itouira no te fa'ahotu i te mau uira fa'a'apihia, ua tu'u atu te 'Āpo'ora'a a te mau Fa'aterehau i roto i te fa'aotira'a mana a te 'Āpo'ora'arahi no Porinetia farani fra'ata'ahia no te no te ha'amau i te hō'ē fa'anahora'a tauturu i te huira'atira no te ha'amaura'a i te hō'ē pū hamanira'a itouira mahana i Porinetia farani.

O te hō'ē ia fa'anahora'a e niuhia inni'a i te mau tauturu nate ta'atahuira'atira, e te fa'ata'ara'a i te mau tamaura'a natihia i ni'a i te pupa e i te mau tamaumaura'a ateatea.

No te ho'e tamaura'a natihia i ni'a i te pupa reni, tei ni'a te faito o te tauturu i te 100 000 toata farane. Te fa'aho'ira'a mai i ni'a i te pupa reni no taua huru faito ra, ei roto ia i teie mahana i te 6 e tae atu i te 7 matahiti no te ho'e pu'etau orara'a mai te 20 e tae atu i te 25 matahiti.

Teie ra, te faufa'a no te reira fa'anahora'a e titau ia 'oia i to tatou mau ta'ata huira'atira o te 'ore e nehenehe e fana'o i te pupa reni uira, no te atea o to rātou anei nohora'a, e aore ra, no te moni rahi anei o te ha'amau'ara'a no te tu'atira'a i ni'a i te pupa reni (te mau tafifi no te fenua).

Te aura'a mau, no te mau ha'amaura'a i ni'a i te mau tuha'a fenua ateatea, e matutuhia te tauturu ia au i te rahira'a o te tamaumaura'a. Hō'ē tauturu no te faito e 3OO toata farane i te Watt (Uati) 'omo'o o tei niuhia no te ho'e faito rahi roa e 600 000 toata farane i te tamaumaura'a. E mea rau te mau tamaumaura'a, tei ni'a te tauturu i te faito e 30% e aore ra e 50% ia au i te huru. Na te tauturu e fa'atopa i te moniho'o ta'ava'e i ni'a i te 10 000 toata farane 'eiaha atura ia i ni'a i te 14 000 toata farane, ma te fa'ao ato'a mai i te tamarura'a no te mau 'apa'apa i ni'a 12 matahiti.