Tahiti Infos

Université de la Polynésie française : près du tiers des étudiants ont fêté le reo mā’ohi

Ce vendredi, Ils étaient près d’un millier d’élèves de l’Université polynésienne à avoir mis à l’honneur la langue tahitienne. Cette année, le thème a été « la culture polynésienne, fondement même de l’unité dans sa diversité. » Les organisateurs ont également invités les élèves des filières espagnol et anglais à se joindre à la manifestation, histoire de prouver que le reo mā’ohi s’ouvre également aux autres cultures d’ici et d’ailleurs.


L’édition 2013 de la fête du reo mā’ohi a été grandiose et a surtout mobilisé le tiers quasiment de l’UPF. « Cette année, du fait d’avoir également inclus les étudiants issus des autres langues, telles que l’anglais ou encore l’espagnol nous a permis de nous enrichir. (…) Pour moi, le polynésien, ce n’est pas seulement celui qui parle la langue, c’est également celui qui la respecte et veut la comprendre. » nous a confié Taoa Maono, élève en Licence de reo mā’ohi lequel est le président du comité organisateur. Ce groupe compte une vingtaine de membres.

Mais pour comprendre l’engouement qui a animé ces amoureux du reo, il faut retourner dans les interdits du passé, pas plus tard qu’il y a une cinquantaine d’années. A Cette époque-là, l’utilisation des langues polynésiennes étaient prohibée. Contrairement à aujourd’hui, les enfants n’avaient tout simplement pas le droit de parler leur langue. Ceux qui s’y risquaient ou s’exprimaient pas inadvertance étaient passibles de punitions qui paraitraient complètement inacceptables à notre époque. Ce thème a été mis en scène par les étudiants en reo mā’ohi issus des classes Master 1.

Un des comédiens, originaire de la presqu’île n’a pas caché sa joie d’avoir évoqué cette période « tabou » de sa langue maternelle : « Ma mère m’en avait déjà parlé. Elle me disait que s’il leur arrivait de sortir, ne serait-ce qu’un seul mot en tahitien, elles étaient de corvée. Par exemple, elles devaient arracher les sensitives à mains nues ou alors on leur tapait sur le bout des doigts. On voulait donc en parler et dire au public le long chemin emprunté par le reo Tahiti pour parvenir jusqu’à nous et combien il est important pour nous de poursuivre les efforts concédés pour la réhabilitation de notre belle langue tahitienne. »

Autre thème plus joyeux, la légende de la naissance du monde mā’ohi avec deux personnages principaux, Rua et Hina, des dieux issus du panthéon polynésien. L’histoire a été mise en scène par les élèves de deuxième année de licence reo.

Tous les archipels ont été représentés et chaque représentant s’est exprimé dans son « reo ». Parmi ces jeunes érudits, une jeune demoiselle de Rurutu qui a charmé l’auditoire du fait de son accent. Sur cette île, certaines consonnes ne sont pas prononcées comme par exemple le F. Celle-ci est tout simplement supprimée, ainsi le mot « Fare » qui signifie maison, se dit ‘Are (vous remarquerez ici la glottale apposée avant la voyelle, ce qui indique une occlusion et donc une prononciation sèche et brève).

Des centaines d’invités, agréablement surpris par la qualité des prestations, ont été conquis par l’évènement. Parmi eux, l’académicienne Flora Devatine ou encore Nicole Sanquer représentante à l’Assemblée de la Polynésie Française. Le comité organisateur a pu bénéficier du soutien du Pays, par l’aménagement d’un grand chapiteau et d’une scène, sans oublier le prêt du matériel de sonorisation.

En tout, près de 800 élèves toutes disciplines confondues ont contribué à la réussite de cette belle fête en l’honneur du reo mā’ohi. « Nous tenons également à remercier monsieur Eric Conte, le Président de l’UPF lequel a accepté que nous organisions cette belle journée. » a tenu à préciser Taoa Maono. La prochaine édition 2014 est d’ores-et-déjà programmée vers la même période. Tahiti infos sera également au rendez-vous.

TP

Fare Ha’api’ira’a Tuatoru nō Porinetia Farāni : rave rahi mau pīahi tei fa’ahanaha i te reo mā’ohi

I teie mahana pae i ma’iri a’e nei, piri atu i te hō’ē tauatini pīahi nō te Fare Ha’api’ira’a Tuatoru nō ‘Outumaoro a’e ra o tei fa’ahanahana i te parau nō tō tātou nei reo. I teie matahiti, ‘ua ha’amau hia mai te tumu parau, ‘oia ho’i “ ‘ia riro te hīro’a ‘ei papa nō te hō’ēra’a i roto i tō na raura’a.” ‘Ua tītau ato’a hia atu i te mau pīahi nō te ‘āma’a reo pāniora ānei a ore ra peretāne ato’a, e rāve’a te reira nō te fa’a’ite i te mātarara’a o te reo mā’ohi i te mau peu iō tātou iho, tae noa atu i tō rāpae mai
.
E ti’a ‘ia parau hia, e fa’anahora’a maitata’i mau ā o tei fa’aineine hia mai nō teie ta’urua rahi o te reo mā’ohi, tei tupu i te Fare Ha’api’ira’a Tuatoru pi’i noa hia UPF. Piri atu i te tauatini pīahi tei ‘āmui mai. “I teienei matahiti, nō te mea ra ho’i ‘ua ō ato’a mai te mau pīahi nō te mau piha e ha’api’i hia nei i te mau reo ‘ē atu, mai te mau reo peretāne ‘e pāniora, ‘ua nānea fa’ahou mai ā i te parau nō te raura’a. (…) Nō’u nei, ‘e ‘ere te mā’ohi e ta’ata e parauparau i tō na reo noa, o te mau huru ta’ata ato’a o tē fa’atura nei i teie reo, tae noa atu o tē ‘imi nei i te rāve’a nāhea ‘ia ta’a i tō reo nei. » i fa’ahiti hia mai e Taoa a Maono, pīahi nō te piha aravihī tuatoru, ‘ō na ato’a te peretiteni o te tōmite fa’aineinera’a i taua fa’anahora’a ra. Piti ‘ahuru ti’i hapa rātou i roto i teie tōmite.

Teie ra, nō te fa’ata’a maita’i atu i te ‘ana’anatae rahi o teie mau pīahi nō tō rātou iho reo, mea ti’a ‘ia ho’i i muri, i te tau ihoa ra i ‘ōpani ‘eta’eta hia i te ‘āparau i te reo Tahiti, ‘e ‘ere ato’a i te mea maoro roa, a pae ‘ahuru noa matahiti. I te reira tau, ‘aita ihoa te reo Tahiti i fa’ati’a ‘ia parauparau hia. Ta’a ‘ē noa atu i tō tātou nei tau, ‘ua topa ato’a atu i teie ture ‘ōpanira’a i ni’a i te mau tamari’i. Mai te peu te fa’aro’o hia ra hō’ē noa a’e ta’o, mea pāpū ihoa ‘e fa’aha’amā hia te tamari’i i hāmama i tō na vaha, ‘aita te reira e fa’ari’i hia i teie tau. Na te mau pīahi o te piha parau ‘ai’ihi tuatoru tuha’a matamua i fa’ahiti i taua tumu parau ra.

Hō’ē i rotopū iā rātou, nō Tahiti iti mai, o tei fa’a’ite roa mai i tō na mana’o ‘oa’oa nō teie tumu parau : « ‘Ua fa’a’ite a’e na mai ihoa tō’u metua vahine iā’u i teria ‘ohipa. ‘Ua nā’o mai ‘ō na i te mea ē, mai te peu ‘ua hiti hō’ē noa a’e ta’o, ‘e fa’ahepo hia rātou i te hutihuti i te mau ‘aihere taratara. ‘Aita ana’e, e tūpa’i hia i te muara’a o tō rātou nei manimani rima. Te tumu ïa mātou i hīna’aro ai e fa’ahiti i teie tumu parau, nō te fa’a’ite ato’a mea nāhea teie reo tō tātou i te taera’a mai iā tātou nei ra, mea faufa’a ato’a nō mātou ia tāmau noa i te mau tauto’ora’a nō te fa’a’uta fa’ahou ā i te reo tupuna i ni’a i tō na vaira’a tumu. »

Tetahi ato’a tumu parau ‘ē atu huru ‘oa’oa ri’i, te ‘ā’amu ïa o te fānaura’a hia mai te ao mā’ohi, ma te fa’ahiti i te orara’a o ne atua tupuna to’opiti, o Hina rāua Rua. ‘Ua rave hia te reira parau e te mau pīahi nō te piha aravihī, piti o te matahiti, e ha’api’i nei i te reo Tahiti.

‘Aita hō’ē noa a’e ta’amotu i mo’e hia, ‘inaha ‘ua tū’oro mai te reo o terā ‘e terâ atu ti’a nō teria ‘e teria atu tuha’a motu. I roto i te raura’a o te mau reo, hō’ē pōti’i nō Rurutu tū noa o tei au rahi hia. Te tumu, nō tā na huru ‘aparaura’a. i taua fenua nei, ‘aita te mau reta Fa e parau hia. ‘ua fa’a’ore hia. Teie hō’ē hi’ora’a : te ta’o ra « Fare », e taui tō na huru i riro mai ai ‘ei « ‘Are », ‘aita ra te aura’a hōhonu o taua ta’o ra i hahi noa hia a’e, o tō na noa ra huru pāpa’ira’a o tei taui.

‘Ua hitimahuta ihoa te mau ti’a i tītau manihini hia mai i mua i te nehenehe e te au o te mau ha’utira’a. I rotopū iā rātou, tē vai nei o Flora Devatine mero o te Fare Vāna’a , na reira ato’a o Nicole Sanquer, e ti’a ‘oia i te Fare ‘Āpo’ora’a Rahi nō Porinetia Farāni. ‘Aua’e maōti ato’a te Hau Fenua i fāna’o ai te tōmite fa’aineine i te hō’ē fare ‘īe teitei. ‘Ua tono hia atu i tetahi pūpū rave ‘ohipa a te hau nō te ha’amani i tetahi tahua ha’utira’a. ‘Ua horo’a ato’a hia mai e te mau tao’a ha’aparera’a reo.

‘Ia ‘āmui ana’e hia i te tā’ato’ara’a, piri atu i te 800 pīahi nō te mau piha ha’api’ira’a ato’a o tei toro mai i tā rātou rima ‘ia tū teie mahana fa’ahanahanara’a i te reo mā’ohi. « Te hīna’aro ato’a nei mātou e fa’atae te tāpa’o ha’amaūruurura’a iā Eric Conte tāne, te Peretiteni o teie Fare Ha’api’ira’a Tuatoru o tei fa’ari’i ‘ia fa’atupu hia i teienei fa’anahora’a manuia mau. » te mana’o hope’a ïa o tā Taoa a Maono i ha’apāpū mai. I te mea i fa’aro’o hia, ‘ua tārena a’e na hia teie ta’urua i teie matahiti i muri nei, i roto noa ihoa i teie ārea ‘āva’e. A fa’aara atu o Tahiti Infos iā ‘outou i te reira taime.

TP


FLORA DEVATINE : "Fa'a'ea na tātou i te tāpiha i te nūna'a mā'ohi !"

I roto i tetahi uiuira'a, 'ua fa'ata'a mai o Flora Devatine i tō na mana'o i ni'a i te mau reo o te nā'o noa nei :"te mōrohi noa ra i te reo Tahiti." 'Eāha ra ?

"A tirē i te 'ohipa tāpiha i te nūna'a mā'ohi. (...) 'Ia hi'o ana'e vau i teie 'ohipa o te rave hia ana, te ha'amana'o ra vau i te tau i ha'amau hia ai i te Fare Vāna'a, i te matahiti 1972. 'Ua tūtava ihoa mātou nō te parau o teie reo tō tātou. Tae i teie mahana, te hiti mai ra i te reo o te mau 'ā'amu, nō te mau pāpa'i tahito. Tei hea te parau "'ua morohi te reo mā'ohi"? A fa'aro'o noa atu i te mau 'ōrero tei 'ōmua atu i teie mau ha'utira'a, 'eāha ïa teria ? E mōrohi ? 'Ua ō ato'a mai te mau pīahi nō tetahi atu mau 'āma'a reo. Iā 'u e hi'o, 'aita ānei te reira e fa'a'ite mai ra te mahuta fa'ahou mai ra i tō tātou reo ?"



TAOA A MAONO : " 'Aita te hō'ē reo e haere mua, mai te peu 'aita 'oia e ha'api'i hia."

E pīahi aravihī mau ā o Taoa. Tei roto 'ō na i te piha aravihī tuatoru pi'i noa hia "Licence", i te piti o te matahiti. Ia au i tō na mana'o, tei iā tātou noa ihoa i tō tātou parau. Teie tā na tātarara'a :

"Te ani ha'iha'i atu nei au i tā tātou mau rū'au, mau metua ato'a 'eiāha e fa'ahapa noa iā mātou te feiā 'āpī. A hōro'a mai ra i te mau paurau tumu ma te fa'atītī'aifaro i tā mātou mau parau. (...) Te reo, mai te hō'ē ra tiare, mai te peu 'aita 'oia e pīpī hia, 'aita ato'a 'ō na te tupu maite. Hō'ē ā nō te parau o te reo. Tē fa'aitoito nei au i te u'i 'āpī. A haere mai i te Fare Ha'api'ira'a Tuatoru nei nō te fa'ahōhonu fa'ahou atu ā i te parau o te mau tua'a'ai, te 'ihi fenua, te mau pāpa'i tahito. Hīna'aro ato'a vau e fa'a'aifaro i tetahi parau : 'e 'ere teie mau piha ha'api'ira'a teitei nō te ha'api'i i te parauparau maita'i i te reo mā'ohi, nō te fa'anānea ra i tō 'oe 'ite. Nō te mea, te hahī ra te mana'o o te ta'ata. A rohi ana'e nō tō tātou reo !"

Rédigé par TP le Dimanche 24 Novembre 2013 à 15:18 | Lu 1513 fois