Tahiti Infos

Rave rahi mau 'ōpuara'a e 'aita te tāpura 'āmui i māuruuru


FA'A'A, i te 28/04/2016 - Vauvaura'a mana'o a te pupu tāpura 'āmui, i te mahana toru i topa a'e nei i Fa'a'a. E toru tumu parau o tei tāpe'a hia e rātou : a tahi roa, teie 'ōpuara'a Ecoparc a Dominique Auroy, a piti, te mau herura'a o tei rave hia i roto i te mau tahora e te parau nō te mau tārifa a te taiete 'ōperera'a uira nō te fenua nei. Te vāhi pāpū, te fa'ahapa nei rātou i nā tumu parau e toru.

'Aita te mau ti'a nō te pupu poritita a te tāpura 'āmui i mauruuru. I roto i tā rātou vauvaura'a nō mahana toru rā, ua fa'a'ite rātou i tō rātou pāto'i-papu-ra'a i ni'a i te tahi mau 'ohipa o tei 'ōpua, aore rā, o tei rave hia i ni'a i tō tātou nei fenua.

- 'ŌPUARA'A ECOPARC

I ni'a i teie 'ōpuara'a arata'i hia e Dominique Auroy, 'aita te peretiteni nō te tāpura 'āmui i fa'aherehere noa a'e i tōna mana'o i ni'a i tera 'ona. Nō Oscar Temaru, ua riro teie 'ōpuara'a fa'ahotura'a i te pae nō te fāri'ira'a manihini, mai te tahi tāvirira'a faufa'a nā te hō'ē noa ta'ata. Nō Oscar Temaru, mea maita'i a'e i te fa'ahotu i teie 'āfa'a nō Papeno'o, mā te ha'afaufa'a i te parau nō te fa'a'apu. "E fenua teie fatu hia e te nūna'a. Parau rahi o ta'u i fa'aro'o i roto i te vaha o teie ta'ata Dominique Auroy, te parau ia nō teie téléphérique, ia tere te ta'ata nā ni'a nō te māta'ita'i i te 'āfa'a nō Papeno'o. 'Aita tōna mata i ni'a, i ni'a ra i te pute o te nunaa. Tōna ia parau i te haerera'a mai i roto i tō tatou nei fenua. Mea nāhea oia i moni hia i teie mahana ? E rave au i te parau nō Tamara Nui, fātata e 6 miria tā te mau 'oire i tuu i roto, aita rā o Faaa i roto. Nō teie ia 'ōpuaraa o tāna i faanaho i Tipaerui, mau atu ra oia i te fare 'auri. Tuatāpapa nā mua pe'i i te parau nō teie ta'ata. Eaha te tumu oia i mau i te fare 'auri. Te hōro'a fa'ahou tātou i tā tātou faufa'a i roto i te rima o teie ta'ata ? Parau hia nā roto i te reo ratino : persona non grata, o teie ato'a ia taata. Te hinaaro nei te fenua Farāni iana, a fa'ahoi atu ia i te fenua Farāni, eiaha e haere mai i te fenua Mā'ohi."

- TE MAU TAHORA PAPE

Nō teie tumu parau, te tutāpapa nei te fa'aterera'a o te Hau Fenua i te tārena 'ohipa nō te tāmāra'a i te mau tahora i Tahiti nei e i Mo'orea. Tārena o tei ha'amana hia i te 'āva'e nō tiunu i muri nei. I te pae nō te tāpura 'āmui, te fa'ahapa nei rātou i te mau herura'a o tei rave hia i roto i te tahora no Taharu'u i Papara. "Nō te tāmā i te hō'ē tahora, e tātara hia te mau 'ohipa e fa'aapiapi nei i te reira. I teie mahana, te tātara hia te mau mea ato'a, mai te mau 'ōfa'i… 'Aita mātou i māuruuru. Parau mau, e ti'a ihoa e fa'anaho mai i te hō'ē tārena no te ti'a'au i te mau tahora pape, 'aita rā te Hau Fenua i rave i te mau 'ohipa maita'i", o te reo ia nō Antony Géros.
"Ua 'ite atu mātou i te mau herura'a o tei rave hia i Taharu'u, 'aita rātou i tāmā i teie tahora pape, te tātara hia ra te mau mea ato'a i roto", i fa'ahiti atu o Oscar Temaru.

No reira, te ani nei te tāpura 'āmui i te Hau Fenua e ia vai ara maita'i i ni'a i te mau 'ohipa o tei rave hia i ni'a i te mau tahora. Eiaha te reira 'ohipa i rave hia nō te fa'afāna'o i te tahi pupu ta'ata.

- TE MAU TARIFA UIRA


I roto i tā rātou vauvaura'a mana'o, ua fa'a'ite atu te mau ti'a nō te tāpura 'āmui, te 'ōpua nei rātou i te tu'u i te hō'ē horora'a i mua i te tiripuna, nō te tahi ia mau tāvirira'a faufa'a o tei riro i te rave hia i ni'a i te mau tārifa 'āpī i ni'a i te uira. I muri a'e i te tahi mau tītorotorora'a o tei rave hia e te tahi mero nō teie pupu poritita, ua 'ite hia te tahi mau 'ohipa pi'o. "E tāmau ā mātou i te hi'opo'a i te reira. Ia nehenehe mātou e māramarama i ni'a i te ha'amanara'a hia i teie mau tārifa 'āpī".

I te mahana piti i topa a'e nei, i ni'a i te 'āfata ha'apararera'a parau a ratio 1, ua pari o Valentina Cross ia Nuihau Laurey i te ha'afaufa'a i te taiete 'ōperera'a uira a EDT Engie. Mau parau teie o tei turu hia e te tāpura 'āmui.

I tōna pae, ua ha'apāpū mai o Niuhau Laurey e riro oia i te tu'u i te hō'ē horora'a nō teie mau parau tā Valentina Cross i hōhora atu.

E AHA TE AURA'A ?

Fa'ahotu : faire fructifier


Le terme fa'ahotu est construit à partir de la base hotu qui vient du proto-polynésien *fotu ‘apparaître, émerger, survenir’, sens que l’on retrouve dans plusieurs langues polynésiennes contemporaines. En tahitien, hotu a pris une nuance particulière, celle de ‘fructifier’, lorsque des fruits apparaissent sur un arbre. Préfixé avec le causatif fa'a-, cela donne fa'ahotu, littéralement ‘faire fructifier’. Ce dernier terme s’emploie aujourd’hui fréquemment dans le domaine économique pour traduire la notion de développement (fa'ahotura'a faufa'a).

Exemples
:
- E hotu maita'i te mā'a i te tau Matari'i i ni'a : Les fruits sortent en abondance à l’époque des Pléiades visibles dans le ciel.’

- 'Ua tu'u vau i tā'u faufa'a i te fare moni nō te fa'ahotu i te reira : J’ai mis mon argent à la banque pour le faire fructifier.


le Jeudi 28 Avril 2016 à 15:03 | Lu 658 fois