Tahiti Infos

E hope te Heiva no te 'uru mahana mā'a i te Fare Tauhiti Nui


E hope te Heiva no te 'uru mahana mā'a i te Fare Tauhiti Nui
PAPEETE, i te 17/03/2016 - Teie te mahara'a o te taime a fa'atupu hia ai te Heiva no te 'uru. Rave'a te reira, no te ha'afaufa'ara'a i teie mā'a. I te 'ōmuara'a, ua mana'o te Fa'aterera'a o te Hau Fenua, e ia 'imi hia te tahi rāve'a ia 'ana'anatae te huira'atira i te 'amu i te mau mā'a hotu no te fenua nei. E mai te mea ra, ua riro te 'uru, 'ei mā'a faufa'a i roto i tō tātou orara'a, o oia ato'a o tei mā'iti hia.

I Pōrīnetia nei, ua rau te huru o te mau 'uru e vai nei i ni'a i tō tātou fenua. Ua riro te reira, 'ei mā'a faufa'a i roto i tō tātou orara'a. Tunu i te 'uru, tāpiri atu i te punu pua'atoro, aita atu ai. 'Ano'i ato'a te 'uru e te mitihue, te miti ha'ari e te tahi atu ā mau mā'a hotu, ua rau tāna mau fa'a'ohipara'a.

No reira, a maha matahiti i teie nei, te fa'ahanahana nei tātou i teie mā'a hotu na roto i te hō'ē Heiva no te 'uru, fa'atupu hia i te 'āva'e no māti.

Fa'anahora'a teie mai roto mai i te Fa'aterera'a o te Hau Fenua. Te fā, oia ho'i, ia ho'i mai teie faufa'a i roto i te orara'a o te mā'ohi. I teie mahana, rave rahi mau taiete na'ina'i e fa'a'ohipa nei i te 'uru i roto i tā rātou mau mā'a, mai ia Fanfan e tōna hoa here. Te fa'aea nei rāua i Mataiea e, i te mau mahana ato'a, te tunu nei rāua i te mau mā'a huru rau ato'a, mā te fa'a'ohipa i te 'uru, mai te tahi mau faraoa monamona anei, aore ia te pata pa'ari.

Ua tāmata mātou i terā mau mā'a, e, 'aita e nehenehe e parau mea monamona mau ā. Te vāhi fa'ahiahia roa atu, 'e'ere i te mea tuhituhi roa. O te fā ato'a ia o tei tāpe'a hia e te Fa'aterera'a o te Hau Fenua.

"Nā roto i te tauira’a o te huru o te mā'a a te huira'atira'a, o tē tu'u nei i te hiti te mau mā’a hotu o te fenua nō te rave mai i te raiti, te mau terea e te mau mā’a ha’amaita’ihia, tē ‘itehia nei te nu’ura’a pe’ape’a mau o te poriara’a e te mau ma’i i fa’atupuhia e te ‘amu rahira’a i te mā’a. Nō reira tē fafau nei te poritita i te pae o te fa’a’apu a te Fa’aterera’a hau fenua e tāmau ā o ia i te pāruru e te ha’afaufa’a i tā tātou faufa’a mā’a tumu nā roto i te mau tārena e te mau fa’atīanira’a i te mau mā’a hotu o te fenua", parau pia teie mai roto mai i te Aora'i o te Fa'aterera'a.

No reira, e te mau hoa, mai te peu e hina'aro 'outou e tāmata i te tahi mau mā'a o tei fa'a'ohipa hia i te 'uru, e nehenehe ia 'outou e tāpapa atu i te Fare Tauhiti Nui, no te Heiva no te 'uru. E hope te reira mahana mā'a i te pae avatea.

Ta'a'ē noa atu i te mau mā'a, ua fa'anaho ato'a hia te tahi mau puta i ni'a i teie mā'a.

E AHA TE AURA'A ?

'uru : arbre à pain ou fruit à pain


En tahitien, le même mot désigne à la fois l’arbre (te tumu) et son fruit (te mā'a). S’il faut distinguer les deux, il suffit de préciser : te tumu 'uru ‘l’arbre à pain’ / te mā'a 'uru ‘le fruit à pain’, te tumu tāporo ‘le citronnier’ / te mā'a tāporo ‘le citron’, te tumu vī ‘le manguier / te mā'a vī ‘la mangue’, etc.
Le 'uru, Artocarpus altilis, dont le nom vient du proto-océanien *kuluR, devenu *kulu en protopolynésien, pousse dans la toute la région Pacifique où sont parlées des langues océaniennes, à l’exception de la Nouvelle-Zélande et des îles Chatam.

Exemples :
- 'Ia au i te 'ā'ai, 'ua riro 'o Ruata'ata 'ei tumu 'uru : ‘Selon la légende, Ruata'ata s’est transformé en arbre à pain.’
- 'Aiū, e'ere i te panara'a 'uru ! : Mon petit, ce n’est pas de la tarte !’ (Littéralement : Nourrisson, ce n’est pas (aussi simple que d’) enlever la peau (cuite) du fruit à pain.)


le Jeudi 17 Mars 2016 à 16:15 | Lu 684 fois