Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 31 ‘atete  31/08/2016

Fa’anaho fa’ahoura’a i te Piha Rautea

Ua vauvahuhia’tu te hō’ē parau ha’amaramaramara’a i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau no ni’a i te fa’aineinera’a i te ‘ōpuara’a no te fa’aotira’a mana no te fa’anaho fa’ahoura’a i te Piha Rautea e no te Rava’aira’a Tairoto (PRRT=CAPL). Te fā no te reforomatiora’a i te papature e ravehia nei no te Piha Rautea e no te Rava’aira’a Tairoto (PRRT=CAPL) o te horo’ara’a ia ia’na ra i te mana tī’ā’aura’a mau.

Te tareni metua a te Piha o te riro mai i mua nei ei Piha Rautea no Porinetia farani o te tī’āra’a ia no te feia fa’a’apu no te ha’apapu i to rātou ō-papu-ra’a’tu i roto i te ha’amaura’a e te fa’a’ōhipara’a i te mau porotita e te mau tapura ‘ōhipa no te fa’ahotura’a fa’a’apu.

Te fa’aotira’a i taua tareni ra e arato ato’a mai ia i te fa’aoti ato’ara’a e rave rahi mau ti’ara’a, e teie i muri nei te mau ti’ara’a rarahi roa a’e : te ti’ara’a no te fāfāra’a, te ti’ara’a no te ha’amaramaramara’a e no te ha’apiipiira’a i te feia fa’a’apu e te ti’ara’a no te paturura’a fa’ata’ahia no te feia fa’a’apu.

E ha’apapu ato’a teie papature ‘api i to’na ti’ara’a mataara paruru, te tumu ia e titauhia te Piha Rautea ia fa’atura i teie mau titaura’a i muri nei :
- Te ti’ara’a toro’a : o te feia fa’ahotu fa’a’apu ana’e e aore ra o te piri mai te mau tareni, mai te feia fa’a’amu ‘animara, te mau tino tama e fa’ahotu i te mau ‘aru, etv, o te nehenehe e nā’nā e ti’a mai ;
- Te ti’ara’a no te ta’ato’ara’a, ‘ionaha, e nehenehe te huru ta’ata ora ato’a e morare o te pahono i te mau titaura’a i ha’amauhia na roto i tō’na tapa’ora’ahia i roto i te puta tamau no te fa’a’apura’a e riro mai i reira noara’a ra ei mero no te Piha Rautea ;
- E te hope’a roa, te ‘otonomi, ‘ōia ho’i, te ti’amara’a no te mā’iti, na roto i te Piha Rautea, i tā’na mau fā no te fa’ahotura’a e tā’na mau tapura ‘ōhipa e no te tī’ā’aura’a i tā’na mau punavai faufa’a tumu ma te ‘ore e fa’ahepohia mai na rapae’au.

Te tī’ā’aura’a i te puta no te fa’a’apura’a, tareni mana haunui, e horo’ahia’tu ia i roto i te piha tī’ā’au i te fa’a’apura’a tei reira tā’na tareni titauhia. Na te fa’aterera’a o te mau punavai faufa’a moana e no roto i te fenua e fa’atere i te tī’ā’aura’a i te puta no te feia rava’ai tairoto, o te ‘ore mai teie atu nei, e ti’a fa’ahouhia mai e te Piha Rautea.

Ei fa’ahopera’a, e o teie ture i roto i te tareni rahi no te fa’a’āpira’a i te piha a te hau no te fa’a’apura’a hina’arohia e te Peretiteni no Porinetia farani, o te mape’ehia’tu e te ‘ōpuara’a no te fa’anaho fa’ahoura’a i te piha no te fa’ahotura’a fa’a’apu o te mana i te ‘ōmuara’a no te matahiti i mua nei.


‘Ōpuara’a no te fa’aaura’a i rotopu ia Porinetia farani e te Haunui no te paturu faufa’a monira’a i te tapura ‘ōhipa no te fa’ahotu i te fariira’a ratere

No te fa’atae roa i te hope’a i te hō’ē tauto’ora’a pautuutu e te itoito a na To’ofa e piti no Porinetia farani i roto i te Putuputura’a tapura ‘ōhipa mana a te ‘Āpo’ora’a Huito’ofa i roto i te ha’amanara’a i te Ture no te mau Faufa’a moni 2016, ua vauvau mai te Mono-Peretiteni, o Nuihau Laurey, i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē ‘ōpuara’a no te fa’aaura’a i rotopu ia Porinetia farani e te Haunui, o te titau ra, ia au i te fafaura’a o tei ravehia na e te Fa’aterehaunui vahine no te mau Aramoana, ia ha’amaita’ihia te topara’a no te faito ta’ato’a o te tauturu o tei tapa’ohia i roto i te ture no te mau faufa’a moni 2016.

Teie ‘ōpuara’a fa’aaura’a, ua ha’amauhia ia ia nehenehe, i ni’a i aua ihoa faito ra no e 4 mirioni tara ‘ēuro, te paturura’a faufa’a moni a te Haunui no te tapura ‘ōhipa no te fa’ahotu i te fariira’a ratere a Porinetia farani.

Te fa’ata’a ra taua fa’aaura’a ra i te fa’aotira’a a te Haunui no te horo’a mai i te faufa’a moni i ni’a i te faito e 477 326 969 toata farane (4 000 000 €) ‘ōia ho’i, te hō’ē faito tauturura’a mai i ni’a i te 80% no te faito faufa’a ta’ato’a e hina’arohia no te mau tapura ‘ōhipa e hina’arohia ra, matutuhia i ni’a i te faito e 596 658 711 (5 000 000 €), toata farane, ‘āita ia e tute to roto. Ua fa’aotihia e hō’ē ana’e iho taime no te ‘aufaura’a mai, i te taime e tu’urimahia.

Na roto i te fa’a’ōhipara’a i te mau ‘irava 169 et 170-1 no te ture ‘avei’a no te papature ‘Ōtonomi a Porinetia farani, e titau teie ‘ōpuara’a o te fa’aaura’a i te ha’amanara’a a te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani, i reira ‘ōia e haponohia’tu ai.


« Mana’o no ni’a i te ‘ōpuara’a no te fa’aotira’a mana no te fa’ataui i te Ture no te mau Utara’a e no ni’a i te vai tamaura’a o te fenua »

Ua horo’a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē mana’o fa’ati’a i te ‘ōpuara’a no te fa’aotira’a mana no te fa’ataui i te Ture no te mau Utara’a no te horo’a i taua fa’anahora’a i te vai tamaura’a o te fenua i rotopu i te mau fenua no te Aramoana e te fenua farani, i te mau fa’atiti’aifarora’a no te ha’amaita’i i te amora’a i te mau uta’a natihia i ni’a i te revara’a, i te pae no te « Parau ti’ara’a ta’ata no te ara no te fa’atupu paturu i te fa’aineinera’a toro’a», ‘ōia ho’i, no te tauturu e horo’ahia na te mau ta’ata i roto i te fa’aineinera’a toro’a no te tapi i teie fā no te fa’aora’a pu’etau e ti’a i te vaira’a i ni’a i te ti’ara’a ‘ohipa.
Ua tu’u ato’ahia’tu te hō’ē hina’aro ia riro taua fa’anahora’a ra ei mauha’a rave’a no te vai tamaura’a o te fenua no te amo i te revara’a mai te motu nohora’a e tae roa’tu i te vahi no te fa’aineinera’a toro’a no te ha’afaufa’a i te mau tafifi iho hiro’a fenua ta’a-è no Porinetia farani (te mau uta’a no te mau terera’a na roto i te mau motu i roto i te fenua nohora’a).


‘Iritira’a i te ‘ōhira’a Rori i te mau motu no Vahitahi, Faaite, Tahanea, Motutunga e Aratika

E mea fa’aturehia te ‘ōhira’a i te mau Rori i Porinetia farani nei, mai te matahiti 2013 maira, e te tupu noa’tura i te rahi tō’na hotu fa’arava’ira’a faufa’a. ‘Ōia mau, te faufa’a CAF o tei fa’a’itehia i roto i te pu ‘oti’a fenua i te taime haponora’a na te ara, tei ni’a ia i te 2015 ra i te rahira’a e 45,7 mirioni toata farane, no te hō’ē teimahara’a e 4 735 kiro, ‘ōia ho’i, no te hō’ē faito faufa’a tamau, e 9 651 toata farane i te kiro no te faito e 6 538 toata farane i te kiro i te 2014. E fa’atupuhia te mau ‘ohira’a i te matahiti e mai te mea, e ‘ēre to rātou mau matarara’a i te mea pinepine, ua fa’aotihia e piri to rātou mau ‘ohira’a i te 31 no ‘ātopa.

No te matahiti 2016, 15 rahira’a motu o tei ‘iritihia na te ‘ohira’a rori. E mea hi’opo’ahia te mau ‘ohira’a rori e te mau tomite no te ti’a’aura’a, o te mataara ia fa’aturahia te mau faito rarahi fa’aturehia, te mau faito rahira(‘a rori e fa’ati’ahia e ‘ohi, i te maita’ira’a no te tara’ira’a e te hi’opo’ara’a i te mau tapiho’ora’a na te ara.

Na motu hope’a e 5 o te fa’ati’ahia e ‘ohi i te rori i teie matahiti 2016, o te motu ia no Vahitahi no te ‘oire no Nukutavake, te mau motu no Faaite, Tahanea e Motutunga no te ‘oire no Anaa e te motu no Aratika no te ‘oire no Fakarava. Te ‘iritira’a i te ’ohira’a rori i roto i taua mau motu ra, na te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau ia i horo’a iho nei i te parau fa’ati’a, o te mana ra i muri a’e i te tu’ura’arima no taua fa’aaura’a ra a te Tomite no te Ti’ā’au e te Fa’aterera’a no te mau Punavai faufa’a moana e no roto i te fenua.


Ture ha’amana i te utu’a fare tape’ara’a no te ho’ora’a mai i te mau metara ho’o rahi

Te fa’ata’a ra te Ture ‘Ai’a n°2016-28 no te 11 no ‘atete 2016 no ni’a i te parurura’a i te mau ‘aimamau, i roto i ta’na ‘irava LP 52, i te hō’ē utu’a fare tape’ara’a ia ‘ore noa’tu e aurarohia te mau fa’aturera’a o te pū’ohu ra i te fa’aotira’a hope’a no te mau fa’aaura’a no te ho’ora’a mai i te mau metara ho’o rahi.
No te nehenehera’a e fa’a’ōhipa i taua fa’aturera’a ra, ua fa’atae te ‘Āpo’ora’ahau i tā’na anira’a no te reira parau, i te Haunui.


‘Ōpuara’a ‘Ōhipa Maita’i no te ‘Āfata teata

Te vai nei ta te Totaiete Ta’amotu Haruharura’a, no teie matahiti, hō’ē ‘ōpuara’a ‘āfata teata, no te ha’afaufa’a i te ta’ato’ara’a, piihia « ‘Ōhipa Maita’i ». Taua ‘ōpuara’a ‘āfata teata ra, no ni’a ia i te ha’utira’a no ni’a i te fa’atupura’a i te taiete ‘ōhipa o te tapi ra no te ha’afaufa’a i te hoho’a o te fatu taiete ’ōhipa. E fa’aterehia te reira no te roara’a e 8 hepetoma, no te hō’ē fa’anahora’a e 40 minuti te roa i te hepetoma.

E 20 mau tino o te ma’itihia mai no te pu’eparau tata’itahi, ia au i te faufa’a e te huru hi’ora’a tumu no ta rātou ‘ōpuara’a no te fa’atupu i te taiete ‘ōhipa. No te mā’itira’a i te mau ‘ōpuara’a, to rātou huru ‘apira’a, e tae noa’tu i te fa’aora’ahia i roto te parau no te fa’ahotura’a e ti’a i te vaira’a i roto i te fa’anahora’a, o te mau niura’a mana’o faufa’a rahi ia no te mā’itira’a. Te ti’ara’a no te nu’ura’a e no te tupu maura’a o te mau ‘ōpuara’a na te reira e fa’atupu e ia mā’itihia ihoa rātou ia hope te tuha’a matamua no te ha’utira’a : te tau’aparaura’a e te tomite hi’opo’a.

I roto i te mau tuha’a hoho’a, e hi’opo’a maite mauhia te mara’ara’a o te mau ti’a tata’u. Te mau fe’ara’a, te mau manuira’a, te mau paoara’a o te tahi o rātou, e tavirihia te reira i roto i te hoho’a i te mau mahana tata’itahi. E taviri ato’ahia to rātou hoho’a e to rātou ta’ata fa’aineine, e i ni’a i te tahua ‘arora’a no te mau tata’ura’a e titauhia ia rātou ia fa’atupu. E uiuihia to rātou mau mana’o e to rātou mau mana’o roto o te fa’aro’o noahia e te feia mata’ita’i i roto i te mau fa’ira’a parau o ta rātou e horo’a i roto i te mau tata’ura’a.
E rē o tei fa’ata’ahia na na tino matamua e 4 o te haru mai i te rē, tae roa i ni’a i te 1 mirioni toata farane no te rē matamua, o te horo’a ia rātou i te rave’a no te ha’amata i ta rātou ‘ōpuara’a e i te hō’ē « Taviri no te Taiete ‘ōhipa », ‘āu’a nana’ohia i roto i te ra’au, o te fa’aiho maira i to rātou nehenehera’a e fa’ahotu i ta rātou taiete ‘ōhipa. No teie matahiti, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a hō’ē tauturu moni no te faito e 5 mirioni toata farane no te reira ‘ōpuara’a.


Fa’atanotanora’a i te mau fa’aturera’a e titauhia no te farii i te ti’ara’a e hoa fa’aipoipo ‘orehia ia fana’o i te parurura’a ma’i a te feia rave ‘ōhipa tamoni e a te feia ‘aufau ‘orehia

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē fa’aotira’a mana no te fa’atanotano i te mau fa’aturera’a e titauhia no te farii i te ti’ara’a e hoa fa’aipoipo ‘orehia ia fana’o i te parurura’a ma’i a te feia rave ‘ōhipa tamoni e a te feia ‘aufau ‘orehia.

E horo’a na ‘āfata parurura’a totiare porinetia e toru (te ‘āfata a te mau rave ‘ōhipa tamoni, te ‘āfata a te feia ‘aufau ‘orehia, e te ‘āfata no te Autahira’a no Porinetia farani) i te hō’ē tauturu totiare ma te titau ‘ore i te hō’ē huihuira’a hau atu i te mau ta’ata e fana’o na roto i te mau tino no roto i taua mau ‘āfata ra (te mau hoa fa’aipoipo ‘orehia, te mau tamarii, te mau hoa fa’aea ‘utuafare, etv…), i te pae ihoa ra no te fana’ora’a i te mau tauturu i te pae no te parurura’a ma’i (te fa’aho’ira’a i te mau ha’amau’ara’a no te rapa’aura’a, te amora’a i te mau ha’amau’ara’a no te tape’ara’ahia i roto i te fare utuutura’a ma’i, etc…).

Te fana’ora’a i te mau tauturu na te mau hoa here, e roa’a ia mai te mea e ha’apapuhia mai te roara’a no to raua fa’aea ‘āmuira’a ia au i te titaura’a e te hō’ē pū ti’ā’au.

Ua fa’aiti mai te Ture ‘Āi’a n° 2015-3 no te 25 no fepuare 2015 no ni’a i te mau titaura’a e fariihia ai i roto i te ‘Āfata no te Āutahira’a e no te hi’opo’ara’a i to rātou fa’aturara’ahia, i te roara’a ha’iha’i roa no te hō’ē fa’aea ‘āmuira’a mai te piti matahiti i raro i te hō’ē matahiti.

No te paruru ia ‘aifaito maoti mau te parau no te fana’ora’a i te mau tauturu totiare no te ta’ato’ara’a o te mau ‘āfata tauturu totiare, ua fa’atopa ato’a te Ture ‘Āi’a n° 2016-16 no te 11 no me 2016 no ni’a i te fa’atanotanora’a i te mau fa’aturera’a ato’a no te pae no te parurura’a totiare, i te faito roara’a no te fa’aea ‘āmuira’a i raro i te hō’ē matahiti no te mau tino no roto i te ‘afata a te feia rave ‘ōhipa tamoni e no roto i te ‘āfata a te feia ‘aufau ‘orehia.

No te fa’a’ōhipa i taua ture ‘āi’a hope’a ra, te parau ra te fa’aotira’a mana o tei ha’amanahia e te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’apapuhia te ora ‘āmuira’a fa’aipoipo ‘orehia na te hō’ē parau fafau fa’i parau mauhia, o te tu’urima ‘āpipitihia e na ti’a to’opiti o te ora ‘āmui ra ‘ore noa’tu raua i fa’aipoipohia i ni’a i te hō’ē pu’eparau mana na te ‘Afta Turu Uta’a (CPS) e o te tu’uhia’tu na roto i te mau rave’a ato’a i roto i te pū no te ti’a’aura’a e ‘aore ra i te Fa’aterera’a no te mau ‘Ōhipa Totiare.

No te fariira’ahia i ni’a i te ti’ara’a mana e o i roto i taua mau ‘āfata tauturu ra :
- E fa’arirohia e fa’aeara’a tai’ata ‘ore, te fa’aeara’a fa’aipoipo ‘ore i rotopu e piti tau ta’ata o tei ‘ore i fa’aipoipohia, o tei i ta’amuhia na roto i te hō’ē parau fa’aau tivira no te autahira’a, e ‘ere ato’a na roto i te fa’aea fa’aipoipo ‘ore noara’a e te ho’e ta’ata è è ;
-Mai te mea e ‘āita e hua’ai ta raua, i fanau mai e ‘aore ra o te fanau mai, e te ta’ata o tei paruruhia, e o tei ora ‘āmui mai na ma te mutumutu ‘ore hō’ē a’e matahiti te maorora’a.
Te e aore ia te mau tino fa’aipoipo ‘ore, autaipe no te hō’ē fa’aaura’a tivira no te autahira’a e aore ia no te mau tino fa’aipoipo ‘orehia, e fa’aara ia i te pu no te ti’a’aura’a ia taui noa’tu te ti’ara’a o na tino to’opiti, i roto noa hō’ē ‘āva’e te pu’etau hope’a roa, mai te taime atu a ta’a ai raua, i ni’a i te hō’ē parau mana na te pū no te ti’ā’aura’a.
Taua pu’eparau ra o te ‘apitihia’tu, ia titauhia noahia mai, i te mau pu’eparau o te tatara ra i te tumu n te ta’ara’a, e tu’uhia atu ia na roto i te mau rave’a ato’a i roto i te pū no te ti’a’aura’a.
Ei rave’a e nehenehe ai i te mau tino o te hina’aro ra e fa’ao i roto i taua mau fa’aturera’a ‘āpi ra, ua fa’anahohia e te mau ha’apapura’a o tei hamanihia na roto i te mau fa’aturera’a na mua atu, e niu ia i te ti’ara’a mana e fana’o ai e tae noa’tu i te 1 no ‘atopa 2016.


Fa’atauira’a e rave rahi mau fa’anahora’a no te Ture ‘Ōhipa

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, hou a’e te reira a tu’uhia’tu ai i roto i te ‘Āpo’ora’a Matutu Ti’arau Matau’i, hō’ē ‘ōpuara’a Ture ‘Āi’a, no te fa’ataui i te mau tuha’a e rave rahi no te Ture no te ‘Ōhipa (mau tuha’a I e tae i te IV e te VI e tae i te VIII).
‘Ēita te tahi mau fa’atauira’a o tei tu’uhia mai e fa’ataui i te hohonura’a e haere noa maira rātou e fa’atiti’aifaro i te tahi mau haperii na’ina’i noa.
Na te tahi mau arata’ira’a e haere mai e fa’atano roa i te fa’aturera’a, mai teie i muri nei :

• I roto i te Parau Ha’apapura’a no te Ravera’a ‘Ōhipa (‘irava Lp. 1224-8), ua ha’apapuhia’tu te tahi mau arata’i hau atu ia nehenehe i te mau huru rave ‘ōhipa ato’a ia turu’i i ni’a iho i teie pu’eparau no te ha’afaufa’a i to rātou mau ti’ara’a mana no te fa’atuha’ara’a i roto i te ‘Āfata Turu Uta’a (A.T.U.=C.P.S.). Ua fa’ata’ahia te tahi fa’autu’ara’a mai te mea noa’tu te hō’ē fatu ‘ōhipa o te ha’apa’ari, ‘ēita e horo’a i teie pu’eparau titauhia (‘irava Lp. 1226-2) ;

• No ni’a i te mau fa’aturera’a no ni’a i te hape no te fa’atura ‘orera’a (te mau ‘irava Lp. 2452-1, Lp. 2452-2, Lp. 4727-2), te mau fa’atauira’a no te fa’a’ore i te mau utu’a fare tape’ara’a, e mea faufa’a ia, ia fa’aturahia ia au i te fa’aturera’a no Farani o tei fa’atauiuihia ra te mau ‘irava tu’ati’ati atu e te ture n° 2015-990 no te 6 no ‘atete 2015. Ua tata’ipitihia te faito utu’a moni.
‘Ōia mau, te fa’ahepo maira te mau ‘irava 20 e 21 no te papature no te 27 no fepuare 2004 e te mau fa’autu’ara’a no te pae o te ture (utu’a fare tape’ara’a e utu’a moni) e fa’atura ia i te fa’ature haunui no te reira mau huru hape.

• No te fa’ahepora’a e hamani i te hoho’a no te araira’a (‘irava Lp. 4511-1) : no te arai i te papitira’a te fa’ahepora’a i te pae no te fa’aara araira’a, te tatarara’a i te fa’ahepora’a i reira, e te fa’atu’atira’a i te mau tapura ’ōhipa e ravehia i roto i te pae no te patura’a fare e no te mau tapura ‘ōhipa rarahi a te hau, ua fa’ata’ahia i roto i te hoho’a rahi no te araira’a e aore ra i roto i te hoho’a ta’a-è no te parurura’a i te ‘ea ;
• No ni’a i te fa’a’itera’a i te matarara’a o te tahua ‘ōhipara’a (te mau ‘irava Lp. 4531-3 e Lp. 4726-4) : fa’anu’ura’a i te fa’ahepora’a no te fa’atae i te pu’eparau no ni’a i te fa’aterera’a ‘ōhipa, ia ‘ere noa’tu i te fa’atere tareni e no te reira, te fa’autu’ara’a a te hau, e nehenehe ia e horo’ahia i ni’a i te fa’aterera’a ‘ōhipa ;

• No te horora’a i te ‘aivana’a ra, na roto i te fa’aotira’a a te Tomite no te Mapuru a ‘ea, no te Parurura’a e no te mau Huru ti’ara’a o te ravera’a ‘Ōhipa (TMPHO=CHSCT) o te fa’ata’ahia ra i te ‘irava Lp. 4614-10 : te fa’atauira’a i taua ’irava ra na roto i te fa’aotira’a a te Tomite ‘Iriti Ture Teitei no te ravera’a i te mau fa’aotira’a mana ia au i te Ture ‘Ōhipa no Farani (L.4614-13, tuha’a 1 e 2) na roto i te fa’aotira’a QPC n° 2015-500 no te 27 no novema 2015, na roto i te ha’apa’o ‘orera’ahia te ti’ara’a mana no te horora’a ture e te ti’ara’a mana fatu ‘ōhipa o te fatu ‘ōhipa ;

• No ni’a i te mau fa’autu’ara’a ture i te pae no te mau ‘ati no te vaitaha’ara’a i mua i te « amiante » (‘irava Lp. 4725-1) : te fa’a’ōhipara’a i te mau fa’autu’ara’a e fa’ata’ahia maira e teie ‘irava, e ta’ōti’ahia no te mau hape natihia i ni’a i te fa’atura ‘orera’a i te mau fa’aturera’a i fa’ata’ahia mai e te ture ‘ai’a. Te fa’atauira’a e nehenehe ‘oia e fa’a’a’ano atu a i te mau fa’autu’ara’a i ni’a i te mau fa’autu’ara’a e fa’ata’ahia ra e te mau fa’aotira’a mana no te fa’a’ōhipara’a ;

• No ni’a i te mau rave ‘ōhipa no te ara mai (‘irava Lp. 5323-1) : Fa’a’a’anohia te hi’opo’ara’a o te mau fa’aturera’a no ni’a i te mau rave ‘ōhipa no te ara mai ia au i te mau rave ‘ohipa ha’afafauhia e te Fa’aterera’a no te ‘Ōhipa ;

• No ni’a i te parau fa’aau no te ravera’a ‘ōhipa no te ha’apiipiira’a i te hō’ē toro’a : te fa’a’ōhipara’a i te mau ‘irava Lp. 6211-2, Lp. 6221-1, Lp. 6222-9, Lp. 6223-2, Lp. 6223-8, Lp. 6223-11, Lp. 6232-1 et Lp. 6232-4 ia nehenehe i te mau pu a te hau e fa’aoti e horo’a i te parau fa’aau no te ha’apiipiira’a toro’a ‘ōhipa mai te mea e te mau ta’ata e haere maira e ha’apiipii i te hō’ē toro’a no roto mai rātou i te arata’ira’a ture a te unuma, ma te ‘ore ra e fa’afana’o atu ia rātou i te tauturu a te Haufenua no te mea, ‘āita rātou e ‘aufau ra i te mau tute no te mau ha’apiipiira’a toro’a (‘irava Lp. 6242-1) ;

• No ni’a i te mau i te mau fa’aturera’a paruru i te ta’ata toro’a papa’i ve’a (te mau ‘irava Lp. 7311-5 e tae atu i te Lp. 7311-8) : e titau te ‘ōpuara’a ture ‘Āi’a ia fa’aōhia te mau fa’aturera’a ta’a-è no te paruru i te ta’ata toro’a papa’i ve’a ia mutu noa’tu tā’na parau fa’aau ravera’a ‘ōhipa, mai te fa’aturera’a no te hopera’a ‘ōhipa e te fa’aturera’a no te iho mana’o (‘irava Lp. 7311-8), no te paruru ia ‘ōhipa ti’ama noa te ta’ata toro’a papa’i ve’a i roto i te fa’a’ōhipara’a i tō’na toro’a e te parurura’a ia vai rau noa te ha’amaramaramara’a e te fa’a’itera’a parau ‘āpi o te mau mana’o e o te mau hi’ora’a ;

• No ni’a i te mau mana o te mau muto’i no te hi’opo’a i te Fa’aterera’a no te ‘Ōhipa (‘irava Lp. 8111-2) : na roto i te mana’o fa’ati’a o te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani no te ‘atete ra 2015 no ni’a i te ‘ōpuara’a no te farii e ha’amana i te fa’aaura’a no ni’a i te fa’aaura’a n° 29 no te ‘ohipa fa’ahepo, ua fa’a’a’ano ato’ahia te mau mana o taua mau muto’i ra i ni’a i te reira tuha’a ;

• No ni’a i te fa’ahepora’a i te fa’atere ‘ōhipa e ia fa’aoti i tā’na i fafau na (te mau ‘irava Lp. 8134-10-1 e Lp. 8134-10-2) : e nehenehe ta te Fa’atere ‘Ōhipa e fa’ahepo i te hō’ē fatu ‘ōhipa ia rave i te mau fa’anahora’a no te tata’i i te hō’ē ti’ara’a fifi. E tareni hau te reira na ni’a mai i ta te mau muto’i hi’opo’a, mai te mea noa’tu e ‘āita to rātou e mana ti’a no te fa’aora’a atu i roto.

Ua anihia’tu te mau mana’o te mau pu toro’a ‘ōhipa ti’a no te mau fatu ‘ōhipa e no te mau rave ‘ōhipa, no ni’a i te ‘ōpuara’a ture na roto i na fafara’a mana’o rarahi ti’atoru i fa’atupuhia na i te 5 e te 12 no ‘ēperera 2016.


Mau tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na e toru mau pū fare ha’apiira’a na Porinetia farani

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i teie iho nei mahana, e horo’a i te mau tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na e toru mau Fare ha’apiira’a tuarua no Porinetia farani farani. Te pū fare ha’apiira’a matamua o te tauturuhia o te Fare ha’apiira’a tuarua Paul Gauguin ia. Te tauturu moni e horo’ahia’tu e fa’a’ōhipahia ia no te paturu faufa’a monira’a i te ha’apiira’a no te parau tū’ite Pereve no te toro’a pairati manureva e no te fa’a’apira’a i te materia no te rave’a teata rorouira.

Te Fare Ha’apiira’a Tuarua Paul Gauguin, na roto i ta raua autaipera’a e te Pū Porinetia no te Ha’apiipiira’a i te Pairatira’a i te Manureva, e fa’atupu ia ‘ōia i te hō’ē ha’apiira’a no te parau tū’ite Pereve no te Toro’a Pairati Manureva no tā’na mau piha 2 e piha 3 no te Fare Ha’apiira’a Piri Tuarua no Tipaeru’i. Na roto i te reira ha’apiipiira’a, e nehenehe ta rātou e ‘ite atu i te tahi è atu a mau tuha’a o te arata’i atu ia rātou i ni’a i te toro’a pairatira’a manureva. Te faito no taua tauturu moni ra, tei ni’a ia i te 300 000 toata farane.

Ta’a-è noa’tu i te reira, e fa’a’āpi ato’a taua Pū Fare Ha’apiira’a ra i tā’na mau materia ‘ihi ha’apiira’a no ni’a i te tuha’a no te hoho’a teata na roto i te rorouira no te paturu utuutu maita’ira’a’tu i te haru titaura’a i te Pakarorea no te mau piahi no te Piha hope’a. Te faito no te tauturu moni, tei ni’a ia i te 151 940 toata farane. No reira, ua horo’a ia te Haufenua i te ho’e tauturu moni ta’ato’a i ni’a i te faito e 451 940 toata farane na taua Pū Fare Ha’apiira’a ra.

Te Fare Ha’apiira’a Tuarua Ha’apiira’a Toro’a no Uturoa, nō’na o tei fana’o i te hō’ē tauturu moni i ni’a i te faito 1 678 050 toata farane. I roto i te mau ua ‘ū’ana no te ‘āva’e ‘ēperera no teie iho nei matahiti, e rave rahi mau piha ha’apiira’a, mau puro no te fa’aterera’a e mau piha ‘ōhipara’a o tei tomohia e te pape, o tei fa’a’ino e rave rahi mau materia. No reira, e fa’atere te Pū Ha’apiira’a i te tima patu pa’arira’a i te mau tumu o te mau patu ha’a’ati, no te arai ‘ēiaha ia tomo fa’ahouhia e te pape.

E te hope’a, te Fare Ha’apiira’a Pirituarua no Hao, no te mea, te putura’a pape viivii o te fare tunura’a ma’a, ua pe roa. Na roto i te reira, ua tafifi rahi noa mai te pae no te tunura’a i te ma’a na te fare tama’ara’a a te Fare ha’apiira’a. Te tauturu moni o tei horo’ahia’tu, tei ni’a ia i te faito e 790 775 toata farane, no te fa’a’apira’a i te mau reni no te mau pape viivii, o te titauhia ia rave, no te fa’aho’i fa’ahoura’a i ni’a i te tere maita’i fa’ahoura’a o te mau tapura ‘ōhipa, ia au i te mau titaura’a a te ture no te tere aumaite maita’ira’a te tunura’a e te tama’ara’a a te mau piahi.


Horo’ara’a i te ho’e tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na te Tomite no te mau Tū’aro Nui no Porinetia farani.

Ua ani mai te Tomite no te mau Tū’aro Nui no Porinetia farani (TTPF=COPF), i te Haufenua, i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto no te faito e 24 625 618 toata farane, no te paturu faufa’a monira’a i te tapa’ora’a, no teie matahiti 2016, i roto i te fa’aaura’a ‘āmui no te parurura’a no te paruru i te mau mero ato’a no te mau ‘Āmuitahira’a ato’a a te piha a te hau. No te paturu i taua ‘ōpuara’a ra, ua ani mai te Fa’aterehau ti’a’au i te Feia ‘Āpi e no te mau Tū’aro, i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, ia horo’a i te hō’ē tauturu moni no taua faito ra, ‘ōia ho’i, te hō’ē paturura’a faufa’a moni i ni’a i te faito 100% no te anira’a o tei tu’uhia mai.

I te mau matahiti ato’a, te tu’urima nei te TTPF (COPF), e te reira, mai te matahiti 2001 maira, i te hō’ē fa’aaura’a ‘āmui no te parurura’a o te pū’ohu i te ta’ato’ara’a no te mau tapura ‘ōhipa ato’a no te tū’aro porinetia no te pu’etau mai te 1 no tenuare e tae atu i te 31 no titema no te matahiti e ‘ōhipahia’tura, ‘ōia ho’i, tera mau ‘āmuitahira’a e 39 o tei ‘āmuihia i roto i te Tomite no te Tū’aro Nui no Porinetia farani. Taua fa’aaura’a ra o tei piihia « fa’aaura’a no te mau ‘ati rau » o te paruru i mua i te mau huru tino ato’a (‘ati tino tata’itahi) e te mau aveave no te hopoi’a tivira a te feia paruruhia.

Te ‘āmui nei te Tomite Tū’aro Nui no Porinetia farani i te mau ‘āmuitahira’a ato’a no Porinetia farani no roto i te mau tareni fa’aeta’etara’a tino e tū’aro, o tei tapa’ohia na roto i te fa’anahora’a no te ture no te 1 no tiurai 1901, e o te ti’a no te tū’aro porinetia no te mau huru tuha’a ato’a no te ro’o maita’i i mua i te mau mana hau e te mau pū mana, te Tomite ihoa no te mau Ha’utira’a no Patitifa, te ‘Āmuitahira’a no Patitifa, ta’a-è noa’tu te mau ‘āmuitahira’a no te ao e te mau pū natihia’tu i ni’a i te reira. Tō’na ana’e te mana no te arai vavaora’a’tu ia tātou i ni’a i te Tomite Haunui Tū’aro Nui e tū’aro no Farani.

I roto i ta’na ‘apo’ora’a no te 26 no tiurai 2016 iho nei, ua horo’a ato’a mai te Tomite Hi’opo’a i te ‘Āfata terera’a faufa’a e Faufa’a moni a te ‘Āpo’ora’arahi i tō’na mana’o farii, ma te rahira’a reo o te ta’ato’ara’a o te mau mero o tei tae atu, na roto i te anira’a a te Fa’aterera’ahau no te horo’a i taua tauturu moni ra.


Terera’a pere’o’o na ni’a i te poromu : e fa’atupu te mau Muto’i farani i te hi’opo’ara’a no te nehenehera’a e fa’ahoro i te pere’o’o na roto i te mau motu

I roto i ta’na putuputura’a i te 31 no ‘ātete 2016, ua rave te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē fa’aotira’a mana no te ani i te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani ia ha’amana mai i te ‘ōpuara’a fa’aotira’a mana no ni’a i te ha’amanara’a i te ‘ōpuara’a no te fa’aaura’a no ni’a i te horo’ara’a i te mana i te ‘Āua Muto’i farani.

Te fā no taua fa’aaura’a ra o te fa’aotira’a ia i te mau titaura’a na roto i te reira te ‘Āua Muto’i Farani e fa’a’ōhipa atu ai na ni’a i te i’oa o te Haufenua, i te tareni no te ta’ata hi’opo’a no te nehenehera’a e fa’ahoro i te pere’o’o i roto i te mau pū hi’opo’ara’a no te mau Ta’amotu no Matuita ma, no Tuha’apae, no Tuamotu e no Ma’areva.

E farii mai te mau Muto’i farani no te ‘Āua Muto’i Farani Haunui, i raro a’e i te mana fa’atere o tō’na Tomana, i te mau anira’a no te tapa’o i te i’oa, e na rātou e ha’amau atu i te mau parau tumu no te mau hi’opo’ara’a e no te fa’ahorora’a no taua fa’anahora’a fa’ahorora’a fa’a’ohie ra, na roto i te reira e nehenehe ato’a ai i te mau huira’atira o te mau motu e fa’ahoro ti’ama i to rātou mau faura’o.

E mata hi’opo’a maita’i te Fa’aterera’a no te mau utara’a na ni’a i te fenua, ia fa’a’ōhipa maita’ihia te mau fa’aturera’a e ia ha’apapu maita’ihia te mau ti’ara’a ia manuia mai i te hi’opo’ara’a.

Teie fa’aaura’a o tei fa’a’apihia mai a toru taime i teie nei, te fa’a’ite maira ia i te rotahi maura’a i rotopu i te Haufenua e te Haunui i roto i te mau tareni a te hau.


Ha’amaura’a i te tapura no te mau hotu e te mau tavinira’a e fa’aho’ihia te pau

Te fa’ata’a maira te ‘irava LP 30 no te Ture ‘Āi’a n° 2013-1 no te 14 no tenuare 2013 e na te ‘Āpo’ora’ahau e fa’aoti mana i te tapura no te mau hotu e te mau tavinira’a e fa’aho’i monihia. E fa’a’āpihia ‘ōia i te mau matahiti ato’a.
No te reira, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē fa’a’āpira’a i te tapura no te mau hotu e no te mau tavinira’a e fa’aho’i monihia. Ua nehenehe ‘ōia e ravehia, ‘au a’e te tuatapapara’a o tei ravehia mai e te Fa’aterera’a no te ‘Ea, ma te autaipera’a a te mau Piha a te ‘Āfata Turu Uta’a e o te tapa’ohia i roto i te fa’anahora’a no te ‘epitetore fa’anahora’a no ni’a i te mau fa’a’ōhipara’a o te ‘Āfata terera’a faufa’a 2016 a te ATU (CPS)..
Ua fariihia mai ‘ōia e te mau Tomite Fa’atere no na ‘Āfata e 3 no te parurura’a totiare.
Te mau fa’atauira’a, o tei tape’ahia mai ia au i to ratou faufa’ara’a no te ‘ea e no te taranira’a i te faufa’a moni a te ATU (CPS), no ni’a i te ‘āpapara’a i te mau rapa’aura’a, no te fa’atiani ia ‘aitarahuhia te mau ro’i rapa’aura’a ma’i no te mau Motu Ni’a Mata’i e no te mau Motu Raro Mata’i, e tae noa’tu i te hi’o fa’ahoura’a i te mau tarifa no te paremora’a i roto i te ta’oto e te mau natira’a ma’i ‘iri.


Horo’ara’a i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na te ta’atira’a «Kamave»

Ua ani mai te ta’atira’a « Kamave » i te hō’ē tauturu moni i te Haufenua no te hō’ē tere ha’a’ati ‘upa’upa a te pupu Takanini i Farani.

E ti’a taua ta’atira’a ra no te pupu no ‘Enana « Takanini ». No te motu no Nuku-Hiva ‘oia, e fa’ahiti mai te mau pehe ato’a o te fa’a’otohia mai e taua pupu ra I te orara’a no te mahana tata’itahi o to Matuita ma, ma te nati maita’ihia i ni’a i te ta’ere matuita fa’aoraorahia na te ho’e pe’epe’era’a ‘upa’upa piri i te “reggae”.

Ua roa’a mai i taua pupu ra te hō’ē pea na roto i to’na nehenehera’a e ‘apa no te taime matamua roa, na roto i tā’na himenera’a i fa’atupuhia na i te motu no Ua Pou i te matahiti 2010 ra e te hani ‘oa’oara’a te huira’atira i ta ratou huru fa’aotora’a pehe, o tei tura’i roa mai ia ratou e haruharu hō’ē ripene no te rahira’a pehe 11, o tei matara mai nei i te matahiti 2011 ra.

Mai reira mai, ua rave mai te pupu « Takanini » i tō’na haere’a e ua fa’atupu i te mau himenera’a na Matuita, na Tahiti, na te mau Motu Raro Mata’i. I te ‘āva’e no mati i mā’iri a’e nei, ua tere atu na taua pupu ra na Farani no te roara’a 1 ‘āva’e ua ha’uti atu na ‘oia i Bordeaux, i te motu Croix, i te Fare Anavaharau no te uahu no Branly i Paris, i muri mai i te pae Apato’a no Farani, i Toulon e i Argelès-sur-mer. Ua iti mai tō’na mau ta’ata ha’uti no teie tere i ni’a e 8 feia ha’uti e fa’aoto ‘upa’upa, o tei anihia mai ia tae atu i roto i te Ta’urua Nui no te Hoho’a e no te Ritera « fa’anahora’a ta’a-è no Matuita » i Rochefort, e i muri mai i roto i te Ta’urua Nui no te Ao no te Hoho’a o Groix.

No te paturu i taua tere ‘upa’upa ra, e te huru fa’a’otora’a ‘upa’upa porinetia, ua ani mai te Tomite Horo’a i te Tauturu Moni e ia horo’ahia te hō’ē tauturu moni i ni’a i te faito e 440 194 toata farane na te ta’atira’a « Kamave ».