Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 27 no tiurai 2016  27/07/2016

Tomite porinetia no te tuatapapa i te mau fa’a’inora’a ‘atomi : nominora’a ia Bruno Barrillot

Ua nomino te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau ia Bruno Barrillot ei fa’atere i t Tomite tere porinetia no te tuatapapa i te mau fa’a’inora’a ‘atomi (DSCEN). Ua ha’amauhia na teie piha a te hau i te titema 2007 e i teie nei, tei raro a’e ‘ōia i te mana fa’atere o te Peretiteni no Porinetia farani no te ha’afaufa’a i te mau tareni o tei horo’ahia’tu nā’na.
Teie te mau tareni rarahi roa a taua piha ‘ōhipa ra :
 Te āmora’a i te ti’ara’a Papa’iparau Rahi, ‘ihi rave’a e ‘ihima’imira’a a te Tomite arata’i i te tuatapapara’a i te mau fa’a’inora’a a te mau tamatamatara’a ‘atomi (COSCEN) ;
 Te arai vavaora’a i te tapura ‘ōhipa a te mau piha ‘ōhipa a te hau e a te mau pū fare ha’apiira’a a te hau ia ha’a ato’a mai ratou i roto i te tuatapapara’a i te mau fa’a’inora’a ‘atomi a te mau tamatamatara’a ;
 Te horo’ara’a mai i te mau mana’o tu’u e te mau fa’aarara’a i te pae no te ‘āua natura, no te ‘ea, no te totiare, no te fa’arava’ira’a faufa’a, no te fenua, no te mau fare e no te ta’ere, i roto i teie tuha’a no te mana ‘aravihi ;
 E ia riro ei ‘āfa’ifa’i parau no te Ti’a tono o te Haunui no te tuatapapara’a i teie pu’eparau e na reira ato’a no te Tomite no te tu’atira’a no te arai vavaora’a i te tuatapapara’a ‘ea o te mau tamatamatara’a ‘atomi a Farani (CSSEN).
Ei ha’afaufa’ara’a i te mau tapura ‘ohipa no mua nei o te tia’ihia e te CSSEN e no te tuatapapara’a i te mau fa’atauiuira’a fa’aturera’a natihia i ni’a i te ture Morin, e i te tahi atu pae te mau tahua ‘ōhipara’a natihia i ni’a i te tamara’a i te mau poro tahua fifi, ua ‘itehia e mea faufa’a ia nomino i te hō’ē Ti’a Tono no te tuatapapa i te mau fa’a’inora’a a te mau tamatamatara’a ‘atomi. .
E pahono o Barillot tane i te mau titaura’a no taua ti’ara’a ra ia au i tō’na haere’a toro’a ‘ōhipa e i tō’na mau ‘aravihi no taua tuha’a ra. ‘Aivana’a ‘ōtahi, ‘aivana’a no te mau mauha’a tama’i e no te mau mauha’a tama’i ‘atomi ihoa ra, ua riro ‘ōia ei ha’amau ‘apiti, i te matahti 1984 ra, no te Pū no te Putura’a puta ha’amaramaramara’a e no te ‘Ihi ma’imira’a no te parau o te Hau e no te mau Fe’i’ira’a, o tei riro roa mai mai reira mai ei Pū hi’opo’ara’a i te mau mauha’a tama’i. Ua mau mai na ‘oia i te mau ti’ara’a no te Ti’a tonohia i roto i te tuatapapara’a i te mau fa’a’inora’a o te mau tamatamatara’a ‘atomi i roto i te matahiti 2009 e 2013.


Hamani fa’ahoura’a i te tataroto no te mau pū’ohura’a tauiha’a e no te mau tauiha’a o tei ineine no te haponohia na roto i te farerata a te OPT

Ua hamani mai nei te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te tataroto no te mau pū’ohura’a tauiha’a e no te mau tauiha’a o tei ineine no te haponohia na roto i te Pū no te mau Farerata e no te mau Taniuniura’a (OPT).

No te mana’ona’ora’a e ha’amaita’i i te mau tavinira’a e te mau hotu e horo’ahia no tā’na mau hoani, e ma te turu’i i ni’a i te mau fa’aotira’a a te hō’ē tuatapapara’a no te matete, e rave te OPT i teie mau tareni :

• E fa’a’ohie i ta’na fa’anahora’a pū’ohura’a tauiha’a na roto i te fa’ahu’ara’a ia’na, ma te tamaru ato’a i tō’na mau huru hi’ora’a e ma te fa’a’āpi ato’a i tō’na mau nana’ora’a hoho’a.

• Te fa’a’ohiera’a i tā’na pu’e’a no te mau tauiha’a o tei ineine no te hapono ma te fa’a’ore i te mau pu’e’a no te 10 e no te 100, e te tapiho’ora’a i te mau pū’ohu tauiha’a o tei ineine no te hapono na roto i te tu’ura’a’tu na ni’a i te parau fa’a’ite tapirihia i ni’a i te mau pū’ohu tauiha’a.

• Te tapiho’ora’a i te hō’ē vihirata paruru maita’ihia no te hō’ē tino moni ha’amanahia na te mau hoani o te hina’aro ra e hapono i te mau tauiha’a e te mau pu’eparau faufa’a rahi, ma te hō’ē tapirira’a huti matara ‘ore faito teitei ta’a-è a te Farerata Porinetia.

Na roto i teie mau fa’anahora’a ‘āpi no teie tau rave’a fa’ahiahia, e nehenehe atura ia ta te mau hoani a te OPT e ‘apihia i ni’a i te taime no te mau tapura ‘ōhipa no te ‘aufauraa e no te mau pū’ohura’a, e e manuia rahi ato’a mai i te pae no te parurura’a i ta rātou mau tauiha’a hapono. E mana mai teie fa’a’api fa’ahoura’a i te tataroto no te mau pū’ohura’a tauiha’a e no te mau tauiha’a o tei ineine no te hapono mai te 1 atu no ‘atete 2016.


Parau ha’apapa no te rurura’a rahi a te piha ‘ōhipa a te hau

Ua ‘ite atu te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te parau ha’apapa no te rurura’a rahi a te piha ‘ōhipa a te hau 2016 o tei tupu na i roto i te piha putuputura’a rahi a te Fare Ha’apiira’a Tuatoru no Porinetia farani i te pae po’ipo’i ra no te 7 no tiunu.

Taua rurura’a rahi ra, fa’ata’ahia no te ta’ato’ara’a a te mau rima rave ‘ōhipa fa’atere no te piha terera’a ‘ōhipa a te Haufenua, ua niuhia ia i ni’a i teie fā no te ha’amaramaramara’a e no te titaura’a i te mau rima rave ‘ōhipa no ni’a i te tauira’a no te fa’anahora’a rorouira o tei hina’arohia mai e te ‘Āpo’ora’ahau no te terera’a ‘ōhipa a te hau. Te tahi ato’a titaura’a o te fa’a’itera’a ia i te faufa’a rahi no te ha’amaita’i i te mau rave’a no te ha’amaramaramara’a i te mau terera’a ‘ōhipa no te fatura’a i te mau mauha’a no te fa’a’tera’a tapura ‘ōhipa e no te mau matutura’a ‘ōhipa papu. Ua riro ato’a te reira fa’anahora’a ei rave’a no te fa’atere’au i te mahua maita’ira’a te fa’a’āpira’a o tei fa’aterehia mai.
Ua riro taua rurura’a rahi ra ei rave’a no te ha’afaufa’a i te tapura ‘ōhipa a te mau rima rave ‘ōhipa e a te mau piha toro’a o tei nehenehe mai e fa’a’ōhipa i ta rātou fa’anahora’a rave’a ha’amaramaramara’a ( te fa’aterera’a no te mau ‘ōhipa fenua e te fa’aterera’a no te mau tutera’a e no te mau titaura’a tute). Ua riro ato’a mai te reira ei rave’a no te fa’aarara’a i te mau ferurira’a mana’o no ni’a i te arata’ira’a e te mau fa’aterera’a i roto i te mau piha ‘ōhipara’a rau e te mau pū ‘ōhipa rau a te hau.

Ua matara mai, mai roto mai i taua parau ha’apapa ra, e ua mauruuruhia e mau mana’o tu’u ato’a e te ta’ato’ara’a no tei tae mai. Te hia’aira’a o tei matara mai, ia nehenehe ia roa’a fa’ahou mai te tahi atu a mau ha’amaramaramara’a hau atu a a nehenehe atu ai e ha’apapu i te faufa’a no te maura’a i te mau titeti, te mau fa’ahorora’a no te mau fa’a’ōhipara’a maitata’i e tae noa’tu i te mau fa’aarara’a i te mau fifi e ti’a ia araihia. Ua tu’u ato’ahia mai te tahi mau parau tumu no te rurura’a rahi no 2017. Ua mauruuruhia te reira e te ta’ato’ara’a o tei ta’iruru mai.

Ua fa’a’ite mai te MEDEF e te ‘Āmuitahira’a o te mau taiete ‘ōhipa e te mau ti’atoro’a rau no te fa’arava’ira’a faufa’a rorouira – OPEN – na roto i te reo o to rātou mau peretiteni, i ta rātou mau na e tia’i rahi maira : « te fa’ahiahia, te maita’i hau è atu a, te tupu maite maita’ira’a, te maita’i hau è e te fa’a’ohiera’a ia fa’arirohia ei mau niu taviri no te patura’a i te tapura ‘ōhipa a te hau efficience, » e, to ratou ‘oa’oara’a i te mau fa’anahora’a terera’a ‘ohipa o tei fa’anahohia mai e te Haufenua i te pae no te ha’amaita’ira’a i te rorouira. E tu’uhia’tu ni’a i te tahua natirara te paraui ha’apapa no te rurura’a rahi no te terera’a ‘ohipa a te hau.


Fa’atauira’a i te mau ha’aputura’a no te mau mori : hō’ē tahua ‘ōhipara’a no te rahira’a e 4 miria toata farane

Ua vauvau mai te Mono-Peretiteni, Fa’aterehau ti’a’au i te mau itouira, i te huru no te nu’ura’a te patura’a i te mau ha’aputura’a i te mau mori no Fare-‘Ute. ‘Ōia mau, ua riro te parurura’a ‘ēiaha ia tupu te ‘ati i ni’a i te titora’a mai i te mori ei fā rahi roa no te mau tapura ‘ōhipa e rave rahi i roto i te Hoho’a no te fa’ahorora’a mori a Porinetia farani. E fa’anahora’a ta’a-è no te mai faito 4 ( mau ha’aputura’a ‘ihi rave’a ‘aravihi, fa’arava’ira’a i te mau motu) e 38 (hamanira’a i te mau tura ‘āpi i Motu-Uta).
Ua fa’aha’amana’o mai ‘ōia i te faufa’a titauhia no te fa’ataui e no te patu i te mau ha’aputura’a e vai nei no te STTE (Total/PPS) e STDP (Total/Pétropol) i te paruru toro Hitia’a o te Ra no Motu-Uta, pu’eparau o tei fa’aotihia na i te matahiti 2008 ra.
Taua titaura’a ra ua fa’ahepohia mai ia e te ‘itera’ahia te pera’a e te mau fifi tu’atihia i ni’a i te mau ha’amaura’a e vaira i teie nei, o te tumu ia i fa’aoti ai te Haufenua, na roto i te mana’o tu’u a te mau piha toro’a a te Haunui, e pato’i i te mau huru ha’aputura’a mori ato’a i Fare-‘Ute no te mau tumu niuhia i ni’a i te parurura’a i te mau maita’i e te mau ta’ata. Te tatarara’a fa’arava’ira’a faufa’a hō’ē roa e nehenehe e fa’atupu i roto i te hō’ē pu’etaime poto, o te fa’atauira’a ia i te mau tura mai Fare-‘Ute ‘āfa’iti’a atu i ni’a i te paruru toro no te Hitia’a o te Ra o Motu-Uta. E tapura ‘ōhipa hahano e te rahi, o tei tohuhia to’na ‘afata no te mau fa’ahotura’a i ni’a i te 4 miria toata farane.
Ua tohuhia e oti mai i te fa’a’ōhipara’a i te reira pū ‘āpi i rotopu i te 2019 e aore ra 2020, mai te mea e ha’amatahia te mau tapura ‘ōhipa i fa’a’itehia i te tenuare 2018. Mai te ‘omuara’a mai no 2016, ua ha’amauhia te hō’ē fa’aterera’a ‘ohipa i te upo’o no te totaiete SPMU, e ta’na tareni rahi roa, o te fa’atupura’a ia i te mau ‘opuara’a no te patu i te ha’aputura’a SPMU e te fa’anaho fa’ahoura’a i te ha’aputura’a STDP Motu-Uta, tapiri noa mai i te ti’ara’a SPMU. Hau atu i te reira, ua ta’amu ato’a mai te totaiete i te mau piha ‘ohipa a te hō’ē taiete tapatana ‘aravihi no te mau ha’aputura’a, o te ha’a mai no te tauturu i te taiete rahi arata’i ‘ōhipa.


Horo’ara’a i te paturura’a faufa’a moni na te Pū Farani no te Fa’ahotura’a (PFF= AFD)

Ua fa’ati’ahia te Mono-Peretiteni, tī’ā’au i te ‘Āfata terera’a faufa’a e te mau Faufa’a moni ia fa’aoti i te hō’ē ‘aitarahura’a moni no te faito rahira’a e 2.983.293.556 toata farane (c/v 25.000.000 tara ‘euro), i roto i te Pu Farani no te Fa’ahotura’a (FFD=AFD) no te paturu faufa’a moni tuha’ara’a i te mau fa’ahotura’a o teitapurahia i roto i te ‘Afata terera’a faufa’a 2016. I roto i tā’na rurura’a no te 6 no tiurai, ua farii mai a te Tomite no te Aramoana a te FFD (AFD) i te anira’a ‘aitarahu a Porinetia farani.
I teie matahiti, te tapura no te fa’ahotura’a o tei tape’ahia e te faremoni mai teie ia tō’na fa’anahora’a :
- 50% no taua tino moni ra, no te paturu faufa’a moni i te tuha’a a te Haufenua, roto i te 3ra’a no te mauha’a faufa’a moni, fa’aaura’a autaipe o tei tu’urimahia e te Haunui e te Haufenua, no te mau tapura ‘ōhipa no te mau poromu e no te mau pu patura’a rarahi ;
- 25% no taua tino moni ra, no te tapura ‘ōhipa matameha’i roa no te patura’a i te nohora’a turu’uta’a ‘aufau ti’apitihia e te Haunui na roto i te fa’anahora’a no te Fa’aaura’a no te mau ‘Ōpuara’a, e tae noa’tu i te tuha’a no te mau nohora’a ateatea, ‘amohia e te mau ‘afata iho a te Haufenua. Na te Piha Porinetia no te Nohora’a (OPH) e fa’a’ōhipa i te reira mau tapura ‘ōhipa.
- ‘are’a te tuha’a tino moni e 25% e fa’ata’ahia’tu ia no te fa’atupura’a i te patura’a i te fare ha’apiira’a pirituarua no Teva I Uta.
I te no ‘atete 2016, t faito ‘āmui o te ‘aitarahura’a e vai atu ia i ni’a i te faito e 89,696 miria toata farane, e 22,156 miria toata farane no te reira, e mea ‘aitarahuhia mai ia na roto i te FFD (AFD), ‘ōia ho’i, e 24,7 % no te ‘aitarahura’a porinetia. Te horo’a mai nei te FFD (AFD) i te mau fenua e mau ‘amuira’a o te hau (te ‘ai’a no Porinetia farani e tō’na mau aveave, te mau ‘ōire) i te mau punavai fa’ahotura’a faufa’a paturuhia e aore ra e te Haunui no te fa’atupu i ta rātou mau tapura ‘ōhipa fa’ahotura’a, ma te ha’afaufa’a atu i te mau fa’ahotura’a o te paturu i te fa’ahotura’a e ti’a i te vaira’a e o te ha’apuai atu i te hō’ēra’a totiare.


Ha’amaura’a i te ho’e fa’anahora’a tauturu no te Ta’amu i ni’a i te Natirara i te mau Taiete ‘ōhipa

Na roto i te fa’anahora’a terera’a ‘ōhipa a te ‘Āpo’ora’ahau, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’amau i te hō’ē fa’anahora’a tauturu no te Tā’a’mu i ni’a i te Natirara i te mau Taiete ‘ōhipa TNT=ACE) i Porinetia farani nei. Te fa no teie fa’anahora’a ‘āpi o te ha’afaufa’ara’a ia e te fa’aitoitora’a ia Ta’amuhia te mau Taiete ‘ōhipa porinetia i ni’a i te Natirara.
‘Oia mau, ‘ahiri te faito ta’amura’a i ni’a i te natirara o te mau taiete ‘ōhipa rarahi porinetia e tei ni’a i te 100 %, e roa’ahia mai ia i te mau taiete ‘ōhipa rii na’inai e fa’a’ohipa ra i raro mai i te rahira’a 10 rave ‘ōhipa ma te tutaperepere te faito 72 %. Hau atu i te reira, te vai ato’a ra te parau no te rahira’a no te ateateara’a iho hiro’a fenua e te ‘ite ato’ahia ra te reira i roto i te tahi mau terera’a tapura ‘ōhipa. E rave rahi ia mau tumu o te parau maira e mea maita’i ia ia ha’amaita’ihia te parau no te mape’era’a i te mau taiete ’ōhipa porinetia no te fa’ataui ia ratou ia ta’atmuhia i ni’a i te natirara.
E vai teie tauturu i ni’a i te niu no te paturura’a faufa’a moni ti’apiti i te mau ha’amau’ara’a no ni’a i te mau tauiha’a e te mau tā’amura’a e hina’arohia i ni’a i te Natirara. Te aroaro no te faito no taua tauturu ra, ua niuhia ia i ni’a i te 100 000 toata farane e ‘ēita te reira e nehenehe ia hau atu i te 70 % no te mau ha’amau’ara’a o tei ravehia mai e te taiete ‘ōhipa. Te ti’a’aura’a i taua fa’anahora’a tauturu ra no te ta’amu i ni’a i te Natirara i te mau taiete ‘ōhipa (TNT=ACE) i Porinetia farani, e amohia mai ia e te Fa’aterera’a rahi no te fa’arava’ira’a faufa’a rorouira (FRFR=DGEN). Na’na e ha’apa’o mai i te hamanira’a i te anira’a e te tuatapapara’a i te mau pu’eparau anira’a no te ta’amu i ni’a i te Natirara i te mau taiete ‘ōhipa porinetia.


Tauturu moni na te CIDFF

Ua vauvau mai te Fa’aterehau vahine no te ‘Ōhipa, no te mau Autahira’a e no te Ti’ara’a o te Vahine i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te ‘ōpuara’a fa’aotira’a mana no te farii e horo’a i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto a te Pū Ha’amaramaramara’a no ni’a i te mau Ti’ara’a mana o te mau Vahine e o te mau ‘Utuafare fetii no Porinetia farani PHTVF=CIDFF).
Ta’atira’a fa’ahotu faufa’a niuhia i te mau fa’anahora’a no te ture no te 1 no tiurai 1901, o tei ha’amauhia na i te ‘atopa 1990 ra, na roto i te hina’aro ti’atoru o Porinetia farani, te Haunui e te Tomite a te mau Vahine, te mau tareni rarahi a te PHTVF (CIDFF) o te haufaufa’a ra ia i te ora’a i roto i te ti’ara’amana o te huira’atira e o te mau vahine ihoa ra na roto i te fariira’a, te faa’aro’ora’a, te ha’amaramaramara’a, e te arata’ira’a na roto i te mau tuha’a ato’a e no te ha’afaufa’ara’a i te ‘aifaitora’a i rotopu i te mau vahine e te mau tane.
No te matahiti 2016, ua ha’amau te PHTVF (CIDFF) ei tareni matameha’i roa nā’na :
- te ha’amaura’a i te mau pū ‘iriti ture e no te « ‘ea-ora-aura’a » i te pū no Papeete ;
- te ha’amaita’ira’a i te hō’ē piha no te ferurira’a i te mau pe’ape’a ‘utuafare fetii na roto i te fa’aro’ora’a e te tau’aparaura’a na roto i te ‘iriti tamaura’a i te hō’ē pū fa’ahaura’a parau ‘utuafare fetii ;
- te fa’atupura’a i te mau putuputura’a ha’amaramaramara’a i roto i te pu fariira’a e te mau ‘utuafare no te tama i Fa’a’a, Puna’auia e Taravao na roto i te mau anira’a a te mau Fa’atere vahine ;
- te fa’aterera’a i te mau ha’apiipiira’a no e to’o’ahuru mau ti’a tono ‘āpi no te mau ‘oire no Porinetia farani i te hope’a no ‘atopa ;
- te fa’aotira’a mai i te hamani i te puta arata’i no te mau ti’ara’a mana o te mau vahine e o te ‘utuafare fetii, no te hope’ara’a no 2016.
Ia au i te faito no te rahira’a tino e haere atura i roto i taua pū ra o te tamau noa nei i te mara’a (te numera rahira’a ta’ata ha’amaramaramahia e te PHTVF (CIDFF) i te 2014 ra, tei ni’a ia i te 5 632 ‘are’a i te 2015 ra e 5 905, ‘oia ho’i, te hō’ē mara’ara’a piri i te 5%), no te raura’a te mau tareni a PHTVF (CIDFF) i te pae no te mau tauturu hoho’ahia i te huira’atira, ua fa’a’āpi fa’ahou te Haufenua i tā’na mau fafaura’a na roto i te horo’ara’a atu i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto i ni’a i te faito 15 mirioni toata farane, ‘ōia ho’i e 45 % no tā’na ‘āfata terera’a faufa’a metua, no te matahiti 2016.


Terera’a ha’api'ira’a i roto i te mau tuha’a 1, 2, e 3

Te ture ‘anetihia i ni’a i te Ture ‘Ai’a no te 29 no ‘atete 2011, no ni’a i te fariira’a a te Ture Arata’i no te Ha’apiira’a, ua fa’a’tauihia ia. Na te fa’aotira’a mana a te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani e fa’atere nei i teie mahana. I roto i te reira tuha’a, ia fa’aautanohia ia te mau reforomatiora’a no roto mai i te ture ‘avei’a e no te tapurara’a ‘ohipa no te fa’aniu fa’ahou i te Ha’apiira’a a te Repupirita no te 8 no tiurai 2013 no ni’a i te mau tuha’a faito huru terera’a ha’apiira’a i roto i te fare ha’apiira’a tuatahi e i roto i te piri tuarua, e i te fa’aotira’a mana no te 21 no mati 2015 no ni’a i te niu ho’e no te mau ‘ite maramarama, no te mau ‘aravihi e no te ta’ere.
Mai te ha’amatara’a atu o te ha’apiira’a no 2016, e fa’aterehia te mau ha’apiira’a na roto e 4 tuha’a faito, i te tuatahi e i te piri tuarua.
I Te mau tapura ‘ohipa ‘api
Te mau tapura ‘ohipa ‘api no te Tuha’a faito 1, Tuha’a fito 2 e Tuha’a faito 3, e mea tupu mai ia na roto i te reforomatiora’a o te tuatahi e o te piri tuarua. E mea ‘ohie a’e e e mea maramarama a’e ia ta’io, te fa e titauhia na roto i te reira, ia manui rahi te ta’ato’ara’a o te mau piahi e ia maita’i a’e te huru no te horo’ara’a ha’apiira’a. E fa’a’ohu tapiihia i ni’a i te niu no te mau ‘ite maramarama, no te ‘aravihi e no te ta’ere. Taua niu ra o tei fa’aiho fa’ahouhia mai, ua riro ia ei hoho’a mau no ta te mau piahi e hina’aro mau ra e ‘ite e e ha’apii ia hope ta rātou tau ha’apiira’a fa’ahepohia.
E mea papu e na roto i teie mau tapura ‘ōhipa e roa’a mai ihoa te mau ‘ite maramarama e te mau ‘aravihi tumu. E fa’aoha mai rātou e e ha’apapu mai i te mau fā o tei fa’ata’ahia mai e teie niu ‘āmui ‘āpi o te tapii ra i ni’a e 5 tuha’a :
· te mau reo no te feruri e no te tau’aparau,
· te mau fa’anahora’a e te mau rave’a no te ha’apiira’a mai,
· te ha’apii fa’aineinera’a i te ta’ata e i te mero huira’atira,
· te mau fa’anahora’a rave’a natura e te maufa’anahora’a rave’a ‘aravihi,
· te mau fa’i fa’a’itera’a o te ao e no te tareni ta’ata.

Na te mau tapura ‘ōhipa ‘āpi e fa’a’ite mai i te mau fā ara’ara’a maita’i e ta’oti’a maita’ihia ia au i te hō’ē ha’amara’ara’a fa’aau tano maita’ihia no te ha’api'ira’a o te mau tamarii, na roto i te mau tuha’a faito no te 3 o te matahiti.

No ni’a i na tuha’a faito matamua e 3 :
· te tuha’a faito 1, ha’apiira’a tamahou,
· te tuha’a faito 2, tuha’a no te mau ha’apiipiira’a tumu (CP, CE1, e CE2)
· te tuha’a faito 3, tuha’a ha’apa’arira’a (CM1, CM2 e piha 6)

Tuha’a faito 1 :
Te fa’ata’a ra te mau tapura ‘ōhipa i te hō’ē fa’anahora’a no te mau huru fa’aterera’a ha’apiira’a i roto e 5 tuha’a ha’apiira’a. E horo’a taua fa’anahora’a ra i te ‘orometua ha’apii i te ‘itera’a i te mau ha’apiipiira’a e tapihia ra e no te fa’a’ōhipara’a i te mau tu’ati’atira’a tapura ‘ohipa i roto i te piha ha’apiira’a. E mea faufa’a rahi te ta’ato’ara’a no na tuha’a ra e 5 no te ha’afaufa’a i te tamarii e ia vai mai tō’na ti’ara’a i roto i te fa’anahora’a no te taime o te mahana tata’itahi.
1. Te ha’afaufa’a ra’a i te reo i roto i tō’na mau huru ato’a
2. Te ha’ara’a, te parauparaura’a, te ta’ara’a na roto i te tapura ‘ōhipa fa’aeta’etara’a tino
3. Te ha’ara’a, te parauparaura’a, te ta’ara’a na roto i te tapura ‘ōhipa fa’aeta’etara’a tino
4. Te patura’a i te mau mauha’a matamua roa no te patutuha maita’ira’a i tō’na mana’o
5. Te hi’opo’ara’a i te ao

Tuha’a faito 2 e tuha’a faito 3 :
Ua fa’anahohia te mau tapura ‘ōhipa ‘āpi ia tamau noa i te mara’a. Ua tapurahia ia rā’ua i roto i te hō’ē ‘ōpuara’a ta’ato’a o te mataara i te raura’a o te mau piahi e ia au i to rātou tata’itahi faito vitivitira’a i te ‘apo mai. E ha’amaita’i rā’ua i te to’a’atira’a tuatahi-pirituarua ma te paruru ha’amaita’i papu i te mara’ara’a o te mau ha’apiipiira’a mai te ‘ōmuara’a mai o te piha fa’aineinera’a e tae roa’tu i te pirituarua.
Ua fa’anahohia te tapura ‘ōhipa tata’itahi no te tuha’a faito i roto e 3 tuha’a natihau :
· E vauvau mai te tuha’a faito 1 i te mau parau tumu rarahi roa e te mau fā no te fa’aineinera’a o te tuha’a faito, i roto i te hi’ora’a ta’ato’a no te tau ha’apiira’a fa’ahepohia e no te ‘apo mara’a noara’a i te ta’ere ‘amui fa’aotihia e te niu hō’ē ;
· E ‘āmuitahi te tuha’a faito 2 i te mau tuha’aha’ahia mai e te mau tahua ha’avira’a e mau ha’avira’a ia roa’a mai na tuha’a tata’itahi e 5 no te fa’aineinera’a o te niupapa ‘amui ;
· E ha’apapu mai te tuha’a faito 3, na roto i te tahua ha’avira’a e aore ra ha’avira’a, i te mau faito no te mautaira’a e tia’ihia no te tuha’a faito, te mau ‘aravihi e te mau ‘ite maramarama e titauhia ia roa’a mai e ia ha’afaufa’a, i te mau arati’a no te mau fa’anahora’a rave’a, te mau fa’aterera’a e te mauha’a o ta te mau ‘orometua e nehenehe e fa’a’ohipa mai no te tauturu, te mau tapa’o fa’a’itera’a i te mara’ara’a no te fa’anaho i te ha’apii fa’aineinera’a o te mau piahi i roto i na matahiti ato’a e 3 no te tuha’a faito.

II Te fa’atanora’a i te mau tapura ‘ōhipa i Porinetia farani
Ua tu’uhia mai te mau fa’atanotanora’a i te mau tapura ‘ōhipa e te mau fa’atere hi’opo’a o te ha’apiira’a haunui (FHH=IEN) o tei ha’aputuputu na na roto i te mau pupu ‘aivana’a no te mau tuha’a tata’itahi. I te hope’a roa, e mea iti roa te mau fa’atauiuira’a o tei tu’uhia i roto i te mau tuha’a tata’itahi, ta’a-è noa’tu i te pae no te ha’apiira’a ‘a’amu e no te ha’apiira’a iho hiro’a fenua. Ua ‘o’omo ato’ahia’tu ho’e peneparau i roto no ni’a i te mau reo e te ta’ere porinetia. No te ha’apiira’a tamahou, ua toro te fa’atanotanora’a i ni’a i te pu’eparau no te pu’ohura’a i tei roa’a mai i te hopera’a te ha’apiira’a tamahou.
No te fa’a’ohie i te haere’a ha’apiira’a o te mau piahi i roto i te tauira’a piha i roto i te tuatahi, e horo’a te mau ‘orometua no te tamahou i te mau ‘orometua ra no te tuatahi i te parau pū’ohu no te faito ‘ite o te mau piahi tata’itahi no ni’a i te mau tuha’a faufa’a. E fa’a’ite papu taua parau pu’ohu ra no te tamarii tata’itahi i ta’na i ‘ite i te rave, to’na mau vahipuai e, i te tahi atu pae, te ti’a ia ravehia no te tauturu pautuutu atu ia’na i roto i te fa’ahaere noara’a’tu i ta’na tau ha’apiira’a. E ha’apapuhia mai te reira ia au i te hi’opo’ara’a i te faito o te mau ha’apiipiira’a o te fa’aterehia i roto i te pu’etau mau ra, i roto i te roara’a no te tuha’a faito. I roto i ta’na rurura’a i te 22 no tiunu 2016, ua horo’a te Tomite Teitei no te Ha’apiira’a i ta’na fa’ati’ara’a i taua fa’anahora’a ra.


Tihepura’a mai i te hō’ē taote no te tū’aro

Te vai nei i roto i te Fa’aterera’a no te Feia ‘Āpi e no te Tū’aro te hō’ē parahira’a vata no te taote no te tu’aro. E mea faufa’a rahi te fa’a’ohipara’a i te hō’ē tareni fa’a’eta’etara’a tino tamau no te tape’a ia vai maita’i noa te ‘ea, i roto ihoa i te taime e tupunoa mai ai te tino i te rahira’a.

No teie tuha’a, e no tera ihoa fā no te matutu aumaitera’a i te mau ha’amau’ara’a no te ‘ea, ua hina’aro te Fa’aterera’ahau no te Ha’apiira’a e no te mau Tū’aro e ha’amaita’i, ma te paturuhia mai e te Fa’aterera’ahau no te ‘Ea, no te mau ‘Ōhipa fa’a’eta’etara’a tino e tano no te huira’atira. Te taote hi’opo’a o te tihepuhia mai, e ha’apa’o atu ia ’oia i te parau no te hamanira’a mai i te hō’ē hoho’a arata’i no te mau APA ( mau Ha’a Fa’a’eta’etara’a tino Tano =HFT) no tera e 5 matahiti e fā maira. E niutumuhia te reira hoho’a arata’i ia hotu ’ahune maita’i te reni ’avi’a porotita o te tu’aro ma te ha’amau pautuutu maita’i i te ’auanatura ate hota.


Paturura’a moni no te mau nohora’a o te mau piahi

I te ‘āva’e me i mā’iri a’e nei, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani i te fa’aaura’a no te 20 no novema 2015 i rotopu i te Haunui e o Porinetia farani no ni’a i te amora’a i te faufa’a moni tauturu i te nohora’a o te piahi 2015-2016, no te tahi pu’etau poto, amohia e te ‘afata a te Haunui, i ni’a i te faito e 380 000 tara ‘euro, ‘ōia ho’i, e 45 346 062 toata farane. Ua hi’opo’a mai te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te ‘ōpuara’a ‘āfata fa’arava’i no te 18 no tiurai 2016 i te fa’aaura’a no te 20 no novema 2015, no te fa’ataui i te faito no te tuha’a e amohia e te ‘āfata a te Haunui, tau tamatara’a, o te mara’a i ni’a i te 622 000 tara ‘euro, ‘oia ho’i, e 74 224 344 toata farane.
Teie paturu faufa’ara’a moni hau e fa’atanohia mai ‘ōia e te mara’ara’a te faito rahira’a piahi e noho ra i roto i te mau ‘aua unuma o tei ani mai i te ho’e tauturu no te nohora’a piahi tuatoru 2014-2015. Ei fa’ahi’ora’a, no te matahiti tuatoru 2014-2015, e 52 mau piahi o te noho ra i roto i te ‘aua unuma o tei ani mai i te tauturu nohora’a, ‘āre’a no teie matahiti tuatoru 2015-2016, 120 ia rahira’a piahi o tei ani mai i te tauturu nohora’a.
Te faito rahira’a ta’ato’a o te mau piahi o tei ani mai i te tauturu nohora’a tai’ohia na ni’a i te huru faito nohora’a no te matahiti tuatoru 2015-2016, tei ni’a ia i te 391 o te ohatuhahia mai teie : pu puhapara’a no te mau piahi 197, Fare Ha’apiira’a Tuatoru no Porinetia farani e 74, ‘āua unuma 120.


Fa’ahotura’a i te Reo Tahiti : tauturu moni na te ta’atira’a Puna Reo Piha’e’ina

Na roto i te anira’a a te Fa’aterera’ahau no te Ha’apiira’a e no te Ha’apiira’a Teitei, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a i te hō’ē tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto a te ta’atira’a Puna Reo Piha’e’ina, ia au i tei anihia mai e taua ta’atira’a ra, e 462 000 toata farane.
Te tareni a te ta’atira’a Puna Reo Piha’e’ina o te ha’apiira’a ia i te mau tamarii i te reo ma’ohi, o te fa’aturu’ihia i ni’a i te ta’ere mā’ohi, na roto i te mau farereira’a e te mau haerera’a i rapae’au i rotopu i te feia ‘āpi, na roto anei i te mau pū fa’afa’aeara’a ha’apiira’a. Ha’amauhia i te 20 no me 2004, tei Moorea te pū rahi a te ta’atira’a Puna Reo Piha’e’ina e piri i te rahira’a e 60 mau ‘utuafare fetii o tei fa’ao mai i roto ia’na. No tā’na tapura ‘ōhipa rahi no te matahiti 2015, ua horo’a a’ehia’tu na te tahi tauturu moni e te Haufenua, no tā’na terera’a ‘ōhipa roto i ni’a i te faito e 732 500 toata farane.


Tauturu moni na te Punavai ‘Ai’a no te mau Rahu’a e no te mau Toro’a

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē fa’aotira’a mana no te horo’a i te hō’ē tauturu moni terera’a ‘ōhipa roto i ni’a i te faito 10 mirioni toata farane na te Punavai ‘Ai’a no te mau Rahu’a e no te mau Toro’a (PART=CNAM) i Porinetia farani nei no te paturu faufa’a moni i tā’na tapura ‘ōhipa rahi no teie matahiti 2016.
Ua tamau noa mai na te Haufenua i te paturu i te vaimaotira’a mai e te hotura’a te mau tapura ‘ōhipa no te ha’apiipiira’a a te PART (CNAM). No te reira tumu, mai te matahiti 1979 e tae mai i te 2013, ia au i to’na mau mana, ua tauturu moni atu na te Haufenua, ti’a’apitihia ma e te Haunui, i te Ta’atira’a Porinetia no te Ha’apiira’a Teitei (TPHT=APES). Te fa’atere’au nei te Haufenua i te tareni faufa’a rahi no te fa’a’ōhipa i te fa’ahotura’a totiare teitei.

Te fā no te tareni a te pū PART (CNAM) i Porinetia farani nei, tā’amu manahauhia i ni’a i te Fare Ha’apiira’a Tuarua no Ta’aone mai te 28 maira no tenuare 2016, o te fa’ahotura’a ia, i Porinetia farani nei, i te fa’aineinera’a i te ha’apiipiira’a tu’utu’u ‘ore e no te fa’ahotura’a ihoa ra i te mau tapura ‘ōhipa ato’a a te PART (CNAM).


Tauturu no te tere ha’a’ati o te Pupu Tikahiri i Tapone

Fanauhia mai i te matahiti 2003 ra, na roto i te farereira’a rahu’a ‘upa’upa i rotopu e 4 mau rohi pehe himene o tei ‘itea maita’ihia to rātou ‘aravihi, o Aroma Salmon, Mano Salmon, Simon Pillard e o Stéphane Rossoni, ua tapura te Pupu Tikahiri i te ho’e tere ha’a’ati i Tapone no te matarara’a o ta rātou ripene numera 3.
A piti matahiti i teie nei, te titau nei taua pupu ra i te faito ti’ara’a no teie nei ao, o ‘Europa e te mau Fenua Marite. Na roto i to rātou mau ‘aravihi no Farani, e na roto i to ratou mau ‘aravihi no ta ratou mau fa’anahora’a ‘upa’upa na roto i te ti’atoru porinetia hau atu i te matarara’a mai ta ratouripene, ua fa’aoti te Pupu « Tikahiri » e tere ha’a’ati na Tapone. Teho’e tapura ‘ōhipa faufa’a rahi roa ‘inaha, i Tapone e rave rahi te mau ta’ata o tei here i te ta’ere porinetia. Te hina’aro o te Pupu o te fa’afa’a’itera’a ia i tet tahi hi’ora’a atu a no Porinetia, te hi’ora’a rock’pa’umotu auri ‘otahi ta’a-è roa.
No te tere ha’a’ati i Tapone, ua fa’anaho te pupu e horo’a e toru mau ha’utira’a ‘upa’upa i roto i te mau ‘ōire rarahi roa a’e : Tokyo, Kobe e Osaka. No te paturu i taua ‘opuara’a ra, ua ani mai te Tomite Horo’a i te mau Tauturu moni no te pae n te ta’ere e no te faufa’a tupuna no Porinetia farani e horo’a i te hō’ē tauturu moni i ni’a i te faito e 500 000 toata farane na te ta’atira’a « Tikahiri ».


‘Iritira’a i te tata’ura’a fa’aora’a ei tauturu tuati ma’i

Te fa’aineine nei te Fa’aterera’a no te ‘Ea, na roto i ta’na Pū ha’apiira’a no te mau toro’a no te ‘Ea Mathilde Frébault, e ‘iriti i te tata’ura’a fa’aora’a i roto i te ha’apiira’a ei tauturu tuati ma’i (tane e te vahine), no teie matahiti 2016. Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’atere e ha’amau i ni’a i te rahira’a e 20 parahira’a matara no taua tata’ura’a ra, o te tuhahia mai teie nei :
- 16 parahira’a no te tata’ura’a no rapae’au;
- 4 parahira’a no te tata’ura’a no roto, ‘oia ho’i, e 20 %.
Ia au i te tarena o tei ha’amauhia, no te ha’amatara’a ha’apiira’a, no te mau tino tata’u e manuia mai, ua tapa’ohia ia no te monire 9 no tenuare 2017.

‘Āpapara’a i te pa’apa’a no te tumu ha’ari e aore ra Kaveu ei ‘āpapara’a faufa’a ta’a-è
Ua vauvau mai te Fa’aterehau no te Ta’ere i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te hō’ē ‘ōpuara’a fa’aotira’a mana no ni’a i te ‘apapara’a i te pa’apa’a no te tumu ha’ari e aore ra Kaveu, ei ‘apapara’a faufa’a ta’a-è. Ua tape’a noa mai te Ture ‘Ai’a no te 14 no ‘eperera 2016 no ni’a i te fa’atauira’a i te ture no te ‘auanatura i te fa’anahora’a ta’a-è no te paruru i te tahi mau ‘animara o te ‘ore e nehenehe e mou tera ra, o te titauhia ia fa’atere’au maite ta’a-è-hia.
Te pa’apa’a no te tumu ha’ari e aore ra Kaveu (Birgus latro) o tei riro ei ‘ina’i herehia i Porinetia farani nei, ‘aita a ia i fa’arirohia’tura ei mau ‘animara o te nehenehe e mou, noa’tu a ia e te tapiho’o rahihia nei ‘ōia e tō’na nohora’a natura (‘aru ra’au varavara i te hiti tahatai) te hamani ‘ino-rahi-hia nei ia.
Ia au i te mau fa’aturera’a o tei ha’amauhia mai i roto i te tahi è atu mau ‘ai’a e mau motu no Patitifa e na roto i te mau numera matamua no te mau hi’opo’ara’a i ravehia i Porinetia farani, ua anihia e ia ti’a’au pu’etau maorohia te reira faufa’a no te hō’ē roara’a 10 matahiti. Ua ani ato’ahia mai e ia fa’aohia i roto i te ture no te ‘auanatura i te mau fa’aturera’a i muri nei :
- e ‘ōpani ‘eta’etahia ia haru mai i te mau kaveu e te roara’a o to ratou pa’iouma tei raro mai ia i te 4 tenitimetera, faitohia mai te tumu upo’o atu e tae atu i te ha’amatara’a no tō’na ‘ōpu, e te mau kaveu ‘ōvahine hapu (o te amo ra i te mau huero) ;
- ‘ōpani ‘eta’eta roahia i te haru mai i te mau kaveu ha’amaru ;
- ‘ōpani ‘eta’eta roahia te fa’aoraorara’a i te mau huru kaveu ato’a noa’tu e aha te huru no to ratou tupura’a ;
- ‘ōpani ‘eta’eta roahia ia vavahi, ia fa’a’apo’o, ia fa’ataui e ia fa’a’ino i to rātou mau nohora’a natura ;
Ua fariihia mai teie ‘ōpuara’a e te Tomite no te mau tahua e no te mau monuma natura i roto i tā’na rurura’a no te 26 no ‘eperera i mā’iri a’e nei.