Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 17 ‘atete 2016  17/08/2016


Tuatapapara’a e au ia ravehia no te hamanira’a i te Fa’aaura’a no te Tahua no Hao


Ua fa’a’itehia mai te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau no ni’a i te ha’amatara’a te tuatapapara’a e au ia ravehia no te hamanira’a i te Fa’aaura’a no te Tahua no Hao, no ni’a i te tahua ‘ōhipara’a no te tama fa’ahoura’a i te motu aruaru no Hao. Ua horo’ahia te matete no te rave hopehuara’a mai i te tuatapapara’a e au ia ravehia no te hamanira’a mai i te Fa’aaura’a no te Tahua ‘ōhipara’a i ni’a i te motu aruaru no Hao i te 1 ra no tiunu 2016 na te totaiete no te mau tuatapapara’a no te ‘arutaimareva Pae Tai Pae Uta (SARL PTPU) o tei porohia i te 14 no tiunu i ma’iri a’e nei.
Te fa’ata’a ra te fa’anahora’a no te tuatapapara’a e 2 tuha’a :
1) hō’ē tere ‘ōhipa i ni’a i te motu aruaru mai te 31 no tiurai e tae atu i te 14 no ‘atete 2016 pū’oihia mai e te hō’ē ‘āpo’ora’a ‘imi mana’o i Papeete hou a’e e papa’ihia ai te hō’ē parau ha’apapa fa’atu’atira’a o te tia’ihia ia oti mai i te tetepa 2016 ;
2) te fa’atupura’a i te piti no te ‘āpo’ora’a ‘imira’a mana’o i te ‘atopa 2016 no te fa’anahora’a i te mau pu’eparau tapura ‘ōhipa e te tohura’a i te mau rave’a faufa’a moni e rava’i no te hamanira’a i te Fa’aaura’a no te Tahua.
E titauhia te hō’ē pupu ‘ōhipa, a te mau ti’a no te mau piha toro’a a te Haunui, a te Haufenua e a te ‘Ōire, ia ‘āmui i roto i te mau tau’aparaura’a i roto i te mau ‘āpo’ora’a ‘imi mana’o. Te mau ti’a tamau o te Haufenua i roto i taua pupu ‘ōhipa ra, o te ‘Āmuira’a motu ia no Tuamotu e Ma’areva (ATM=CTG) e te Tomite no te Fa’ahotu i te mau ‘Ōire (TFO=DDC).
E ti’aihia te fa’aotira’a a te tuatapapara’a no te ‘āva’e titema 2016, hou a’e a tupu ai te hō’ē ‘āpo’ora’a na te Tomite Pairati, o tei tapa’ohia no te mahana toru 14 no titema 2016.


Fa’aotira’a mana no ni’a i te mau tapura ‘ōhipa no te hurira’a mai i uta i te mau tauiha’a utahia mai na ni’a i te pahi e i te manureva

Na roto i te hō’ē fa’aotira’a mana no te 23 no tiunu i ma’iri, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani i te hō’ē fa’aturera’a no te fariira’a e nehenehe te mau rave ‘ōhipa o te uahu ia haere mai ma to rātou iho hina’aro i roto i te mau tapura ‘ōhipa no te hurira’a i uta i te mau tauiha’a.

Te hurira’a i uta o te hurira’a mai ia i te hō’ē tauiha’a i uta o tei utahia mai no te tahi fenua è atu e ‘ēre no roto i te tuha’a fenua ‘oti’a fenua porinetia, no te tu’u atu i ni’a i te tahi è atu faura’o utara’a o te fa’areva atura na fenua i te tahi è atu fenua e ‘ere ato’a no roto i te tuha’a fenua no te ‘oti’a fenua porinetia.

Na roto i te fa’aotira’a a te fa’atere o te mau muto’i ‘oti’a fenua, te mau fa’atere ‘ōhipa no te reira tuha’a, ‘ēita atura ia rātou e fa’ahepo fa’ahouhia ia ti’ai mai ia tae atu ihoa te mau muto’i ‘oti’a fenua. ‘Ēita ato’a atura ia te mau fa’atere ‘ōhipa e titau fa’ahouhia ia ‘aufau i te mau uta’a no te mau hora hau a te mau muto’i ‘oti’a fenua i rapae’au atu i ta rātou mau hora ‘ōhipa mau (RTSA).

Te fā no teie fa’aotira’a mana no te fa’a’ōhipara’a o te ha’apapu noara’a ia i te mau fa’anahora’a e te mau fa’aturera’a no te fa’aotira’a na roto i te reira to te fa’atere o te mau muto’i ‘oti’a fenua ‘orera’a e fa’ahepo ia tae atu ihoa te mau muto’i ‘oti’a fenua i te mau taime hurira’a tauiha’a.


Te ‘initi o te mau moniho’o : topara’a e 6 % i ni’ a 12 ‘ava’e

I te tiurai 2016, ua mara’a te ‘initi o te mau moniho’o o te ‘aimamaura’a i ni’a i te 0,7 % e ua vai noa i ni’a i te 108,16, no te mara’ara’a pu’etau i ni’a i te 21,8 % no te mau tarifa o te mau utara’a na ni’a i te manureva.

I ni’a 12 ‘ava’e, ua ‘otohe te ‘iti rahi i ni’a i te 0,6 %. Na te mara’ara’a o te mau moniho’o o te mau hotu ma’a tama’a no te matahiti i ma’iri, i fa’atitoro i te topara’a no te mau moniho’o i roto i te mau tuha’a no te mau utara’a e no te nohora’a, no te pape, no te mahu auahi, no te uira e no te tahi è atu a mau tao’a ura.

Ua vai ha’uti ‘ore noa te ‘initi ravera’a ‘ōhipa i te tiurai 2016. Ua ‘otohe ‘ōia i te faito 0,4 % i ni’a 12 ‘ava’e. Ta’a’e noa’tu te utara’a manureva na te ara, ua ‘otohe te ‘initi rahi 0,3 % i te tiurai 2016. Ua topa ‘oia 0,5 % i ni’a 12 ‘ava’e.


Ua vai mau noa te faito nu’unu’u o te BTP i te tiurai ra

I te tiurai 2016 ra, ua vai mau noa te faito nu’unu’u o te Patura’a fare rarahi e o te mau Patura’a a te Hau (PPH=BTP) ia natihia’tu i ni’a i te vai maunoara’a o te faito nu’unu’u rahi o te Patura’a fare rarahi e te mara’a riira’a mai te mau Patura’a a te Hau (+0,1 %). Ia hi’o ‘amui ana’ehia, e fa’aho’i riihia te mara’ara’a o te mau tarifa o te mau tavinira’a e te topara’a o temau moniho’o o te mau materia no te patura’a.

I roto i te patura’a fare rarahi, te faito nu’unu’u o te Pae Rahi o te ‘Ōhipa, ua vai mau noa ia e to te Piti o te ‘Ōhipa ua mara’a ia 0,1 %. I roto i te mau Patura’a a te Hau, te faito nu’unu’u o te ‘Ōhipa Tivira e o te mau Tapura ‘Ōhipa Toro’a ‘aravihi, ua mara’a ia i ni’a i te 0,1 %. I ni’a 12 ‘ava’e, te faito nu’unu’u rahi a te PPH (BTP), ua ‘otohe ia e 2 ,8 % (-6,2 % no te faito nu’unu’u a te mau Patura’a a te Hu e ua vai mau noa to te Patura’a fare rarahi.)


Horo’a ‘aitarahura’a no te Tauturu i te Fa’atupura’a i te Taiete ‘Ōhpa (HTFT=PACE)

Te Totaiete Fa’arava’ira’a faufa’a Mita (TFM=SEM) SOFIDEP, totaiete no te paturu faufa’a monira’a i te fa’ahotura’a a Porinetia farani, ta’na fa o te fa’a’ohiera’a ia, na roto i te mau rave’a faufa’a moni ato’a, i te fa’atupura’a, te fa’aterera’a e te fa’ahotura’a i te mau taiete rii na’ina’i roa e te mau taiete ‘afa rarahi, e tei Porinetia farani nei ta ratou Pu totiare.

Te mau ‘aitarahura’a e horo’ahia e te SOFIDEP, na te mau taiete na’ina’i ia e na te mau taiete na’ina’i roa o te fa’aineinehia ra e ha’amau no te ha’amaita’i i te mau fa’anahora’a no te paturu faufa’a monira’a e te mape’era’a i ta rātou mau ‘ōpuara’a. Tei roto i te faito 1 e e 5 mirioni toata farane te faito ‘aitarahura’a e horo’ahia, ia au i te mau hia’aira’a no te faufa’a moni o te fa’ahotura’a.

I te 6 ‘āva’e matamua no 2016, e 23 rahira’a taiete ‘ōhipa o tei fana’o na i te tauturu a te HTFT (PACE) no te hō’ē rahira’a faufa’a moni e70 mirioni toata farane, ‘ōia ho’i, te hō’ē faito ropu e 3 mirioni toata farane na ni’a i te ‘ōpuara’a tata’itahi. I mua i teie parau ha’apapa maita’i, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e fa’a’āpi fa’ahou i te fa’aaura’a e te SEM SOFIDEP (TFM SOFIDEP) no tā’na mau tapura ‘ōhipa horo’ara’a ‘aitarahura’a no te tauturu e no te fa’atupu i te Taiete ‘ōhipa – HTFT (PACE), no te matahiti 2016 e no te mau matahiti i mua atu, no te ho’e faito tino moni e 400 000 000 toata farane.


Ha’amanara’a e 3 mau fa’aotira’a mana a te Tomite no te Ti’a’au i te RSPF no te 29 no tiurai

Ua vauvau mai te Fa’aterehau no te ‘Ōhipa i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e 3 mau ‘ōpuara’a fa’aotira’a mana no ni’a i te ha’amanara’a e 3 mau fa’aotira’a mana a te C.G. / R.S.P.F. (‘Āfata no te Autahira’a a Porinetia farani = AAPF) no te 29 ra no tiurai 2016, no ni’a i te hamanira’a i te hō’ē fa’aaura’a-hi’ora’a paturura’a faufa’a moni i te mau ta’atira’a e aore ia te mau pu ti’a’au i te mau pu totiare e ‘ihirapa’aura’a ma’i-totiare, e no te ha’amaura’a i te mau fa’anahora’a ‘api a te ‘Āfata Tapura ‘ohipa Totiare (ATT=FAS) no te matahiti 2016-2017.

I- Ha’amanara’a i te fa’aotira’a mana n° 10-2016/CG.RSPF no te 29 no tiurai 2016 no ni’a i te fa’aaura’a-hi’ora’a no te paturu faufa’a monira’a i te mau ta’atira’a e aore ia te mau pu ti’a’au i te mau pu no te tuha’a totiare-ha’apiira’a e ‘ihirapa’aura’a ma’i-ha’apiira’a.

Te fa’ahepora’a i te hō’ē ti’a fa’ature fa’aauhia ua fa’ata’ahia ia i roto i te ‘irava 23 no te fa’aotira’a mana n°104 CM no te 24 no tenuare 1997 o te fa’ata’a maira i te mau ture tia’ira’a ’āfata moni e ‘āfata terera’a faufa’a e tae noa’tu i te mau fa’aturera’a no te paturu faufa’a monira’a e te hi’opo’ara’a i te mau pū o tei tauturuhia e te ‘Āfata no te Autahira’a a te Fenua no te amora’a i te fifi no te mau huma ‘ihirapa’aura’a ma’i-totiare.

Ua tu’uhia’tu na te hō’ē ‘ōpuara’a no te fa’aaura’a-hi’ora’a no te horo’ara’a mai i te mana’o – i muri a’e i te ha’amanara’a a te Tomite Rahi no te ‘Āfata no te Autahira’a no Porinetia farani (TR AAPF=CG RSPF) i te 24 no tiunu 2016 - i mua i te mau ti’a no te tahi mau pū no te hi’o papura’a e ua farii maoti mauhia anei tō’na rotora’a e te ta’ato’ara’a no te mau ti’a tumu o tei tu’urima. Na teie fa’anahora’a piti e horo’a mai i te rave’a no te arai i te mau fifi pu’etaime o te mau pū no te tihepura’a mai i te mau rima ‘ōhipa o te fa’atiti’aifaro mai i te mau ti’ara’a e titauhia mai. I roto i te mau nu’ura’a, ua fa’ata’a tumuhia e te na te DAS (Fa’aterera’a no te mau ‘Ōhipa Totiare = FOT) e ha’apa’o i te mape’era’a e te turu ‘ihi rave’a ‘aravihira’a e hina’arohia no te fa’ahotu i te mau tapura ‘ōhipa i pupuhia’tu i roto i te mau pu tata’itahi.

II- Ha’amanara’a i te mau fa’aotira’a mana n° 11 et 12-2016/CG.RSPF no te 29 no tiurai 2016 no ni’a i te ha’amaura’a i te mau fa’anahora’a ‘api no te ‘Āfata Tapura ‘Ōhipa Totiare (F.A.S/R.S.P.F.) no te ha’amata fa’ahoura’a 2016-2017.

1°) ha’amanara’a i te mau fa’anahora’a fa’aaura’a ravera’a ‘ōhipa o tei tu’uhia mai e te MAE no Porinetia no te amora’a i te parurura’a ha’apiira’a e i ‘o mai i te tau ha’apiira’a no te mau ti’a e fana’o i taua ti’ara’a mana ha’apiira’a ra no raro mai i te 12 matahiti

Te fa’aotira’a mana n° 14-2015/C.G.R.S.P.F. no te 24 no novembre 2015 ua ha’amau fa’ahou mai ‘ōia i te « tauturu no te amora’a i te parurura’a tamarii haere ha’apiira’a e to ni’a mai » no te ta’ato’ara’a o te mau tamarii tapa’ohia i roto i te R.S.P.F. e tae roa’tu i te faito e 21 matahiti. Taua tauturu ra o te ‘aufau ti’ahia i roto i te MAE, ua tohuhia ia i ni’a i te faito rahira’a e j 39,368 mirioni toata farane, ‘oia ho’i, e 2000 toata farane na ni’a i te tamarii tata’itahi i ni’a i te hō’ē tahua e 20 000 rahira’a tamarii e fana’o. Ia oti i te ravehia te tahi fafara’a viri’o, te horo’a a te MAE – o te paruru vave ra i te mau tamarii haere ha’apiira’a a te RGS – ua fa’a’ite mai ia e te reira ana’e te fa’anahora’a tano roa a’e i roto i te puta no te mau amora’a uta’a a te CPS (‘Afata Turuuta’a). Te reira tauturu ‘api, o te tatarahia mai na roto i te FAS a te RSPF, e haere mai ia ‘ōia e e tauturu ta’a-è mai i na tauturu e piti e vai ra (tauturu i te ho’ora’a mai i te mau tauiha’a ha’apiira’a e te mau uta’a ta’a-è no te haerera’a i te ha’apiira’a e te tauturura’a i te ho’ora’a mai i te ‘ahu).

2°) ha’amanara’a i te ha’amaura’a i te hō’ē fa’anahora’a ha’amaramaramara’a no te mau fa’anahora’a ‘api a te FAS o tei ha’amanahia no te ha’amatara’a ha’apiira’a 2016-2017 no te mau tamarii no roto i te ‘Āfata no te Autahira’a

Mai te ha’amaura’ahia mai i te ‘āva’e tenuare 2016 ra te tauturu ta’a-è no te ‘aufau i te mau moni fare tama’ara’a a te fare ha’apiira’a na te mau tamarii haere ha’apiira’a no te RSPF, te fā no te fa’afana’o e 6 000 rahira’a tamarii, hō’ē noa tuha’a o tei mara’a mai . No reira, ua anihia’tu te CPS e te DAS ia fa’ahaere i te tahi mau ha’amaramaramara’a na te mau vahi ato’a no te ha’amaramarama hau atu a i te mau tino no roto i te RSPF e nehenehe ta ratou mau tamarii e fana’o i taua tauturu ra.


Feia ‘āpi e Tū’aro : horo’ara’a i te mau tauturu moni no te terera’a ‘ōhipa roto na te mau ‘Amuitahira’a

Te fa’a’ōhipara’a i te porotita tū’aro a Haufenua, e turu’i rahi ia, i ni’a i te huru ta’atira’a itoito, ‘āmuihia i roto i te ‘āmuitahira’a o te fatu ra i te tahi tomite piha ‘ōhipa a te hau e 3 tapura ‘ōhipa rarahi roa :
- Te ha’amaita’ira’a i te tū’aro na te ta’ato’ara’a, e aore ia tū’aro ‘āmui, le
- Te ha’amaita’ira’a i te tū’aro faito teitei,
- E te hope’a, te fa’a’ōhipara’a i te mau fa’aineinera’a i te mau mero e feia fa’atere, e

Ei ha’amaramaramara’a, tei te faito e 30 mau ‘āmuitahira’a, no te faito e 45 000 rahira’a mero tareta e ‘āmuitahihia i roto hō’ē Tomite ‘Orimpite no Porinetia farani - COPF- o te fana’o i teie mahana i te tahi tomite a te hau.

No te tauturu i te reira mau ‘āmuitahira’a no te fa’atere maita’ira’a i ta rātou mau tapura ‘ōhipa, ua horo’a te Haufenua e te Haunui, i te mau matahiti ato’a i te mau tauturu moni terera’a ‘ōhipa roto. Na te pu CNDS, tei roto te mau ti’a no te Haufenua e no te Haunui e no te ‘āmuira’a tū’aro e horo’a mai i te mana’o, ia au i te mau fā, no te mau anira’a tauturu moni. Na te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau ra e horo’a i te fa’aotira’a hope’a roa, i muri a’e i te horo’ara’a mana’o o te Tomite Hi’opo’a Faufa’a moni e ‘Āfata Terera’a Faufa’a.


Te mau tuha’a tutaura’a poti i Hiva Oa


Tau matahiti i teie nei, ua ‘ite o Porinetia farani, e te rahi noa’tura te mau poti oriori haere o te fano maira i roto i te mau ta’amotu no Matuita ma.
No te paruru ‘ēiaha te mau pahi tapiho’o ia tafifi i te mau taime e tapiri atu ai rātou e i te mau taime e fa’atea ai rātou i te uahu no Tahauku i Hiva Oa, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’amana i te fa’aotira’a mana no ni’a i te ha’amaura’a i te tahi poro e ‘ōpanihia ia tutau tamau e i te tahi poro e ‘ōpanihia ia tutau pu’etau poto. Te reira mau poro tei te area tomora’a e tei te area ‘apera’a no te mau pahi no te tapiho’ora’a.
Na te reira fa’aturera’a e e fa’atere’au maita’i i te ti’a’aura’a i te mau area fanora’a pahi no te maita’i o te ta’ato’ara’a.


Tu’urimara’a i te hō’ē fa’aaura’a i te fa’aterera’a ‘ōhipa o tei pupuhia’tu no te Pū Ta’ere a Porinetia farani e patuhia i mua nei

Te patura’a i te ho’e Pu Ta’ere na Porinetia farani o tei fa’aotihia e te ‘Āpo’ora’ahau no Porinetia farani e paturuhia e te Peretitteni no te Repupirita farani, i roto i tō’na tere i Porinetia i te 22 no fepuare i ma’iri, e mea titau fa’ahepohia ia, ia tapura maita’ihia te mau ‘ihi rave’a ‘aravihi hou a’e a ha’amatahia ai te horo’ara’a matete hamanira’a hoho’a no te hamani i taua mau tapura ‘ōhipa ra.

Te parau no te ma’itira’a i te fa’anahora’a no taua pū ra ia au e piti poro « te ha’utira’a teata ta’ata ora » i ni’a i te tahua no te Fare Tauhiti Nui i te hiti tahatai, e te poro no te « Fare Putura’a Puta, no te Tapura ‘Ōhipa Ta’ere e no te Fa’a’ite’itera’a rahu’a » i ni’a i te tahua no Vaiami – Motu Paofa’i, na te reira i fa’a’ohie i te parau no te mau fenua e fa’ata’ahia no te reira mau ‘ōpuara’a.

I te mea e tapura ‘ōhipa rarahi te reira o te titau mai i te ho’e terera’a ‘ōhipa rava’i, ua vauvauhia’tu i mua i te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau te hō’ē fa’aaura’a fa’aterera’a ‘ōhipa o tei pupuhia’tu na i roto i te pu Tahiti Nui Terera’a ‘Ōhipa e Fa’ahotura’a. ‘Ōia mau, te fatu ra taua pu ra, i te ‘ite ‘aravihi e i te mau punavai rima rave ‘ohipa e ‘ihi rave’a ‘aravihi no te pairati i taua tapura ‘ōhipa ra i roto i tō’na mau titaura’a ‘ihi rave’a ‘aravihi, terera’a ‘ōhipa a te hau, ‘iritira’a ture e ha’apa’ora’a ‘afata moni, o te nehenehe e pahono mai i te titaura’a a te ‘irava 3 no te ture o te mau matete a te hau fa’aturehia fa’a’ōhipahia i Porinetia farani nei, e nehenehe ai ia’na ia horo’ahia’tu te fa’aterera’a i taua tapura ‘ōhipa rahi ra.