Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 14 no 29 no Mati 2017  29/03/2017

Tauira’a o te mau mero o te tōmite hōmana’o i ni’a i te ha’amanara’a o te mau tute

E hōro’a te tōmite hōmana’o i ni’a i te ha’amanara’a o te mau tute i tōna mana’o i ni’a i te mau anira’a ato’a e fa’a’ore i te fa’atutera’a, i te fenua nei, o te tahi ‘ōpuara’a i hau atu i te 100 000 000 farāne te tāpura ha’afaufa’ara’a. I roto iāna tē vai ra e pae mero o te Fa’aterera’a hau fenua. I muri mai i te mau tauiuira’a o te mau fa’atere hau i te ‘ōmuara’a o teie matahiti, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau e mono i te « fa’atere hau ha’apa’o i te ‘imira’a faufa’a » i te « fa’atere hau ha’apa’o i te nohora’a » e, o ia ato’a te mono peretīteni o taua tōmite ra.


Mā’itira’a i te ti’a o Pōrīnetia farāni e tōna mono i roto i te ‘āpo’ora’a mataara a te Fare hi’opo’ara’a moni i te Ara Moana

I muri mai i te tauira’ahia te mau fa’aterehau, mea tītauhia ia taui ato’a i te mau ti’a o Pōrīnetia farāni i roto i te ‘āpo’ora’a mataara a te Fare hi’opo’ara’a moni i te Ara Moana. I roto i te tōmite mataara i peretītenihia e te tāvana fa’atere o te Fare moni o Farāni, e aore ra tōna mono, tē vai ra te fa’atere rahi o te Fare moni a te Hau, e aore ra tōna ti’a, te tahi ti’a o te fa’aterera’a hau ha’apa’o i te ihiihi fenua, to’o piti ti’a o te fa’aterera’a ha’apa’o i te ara moana, hō’ē ti’a o te Fare moni o Farāni e, to’o toru ti’a nō te fenua Taratoni, nō Pōrīnetia farāni, e te mau motu Wallis e Futuna.

Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau e mā’iti i te Moni Peretīteni, fa’atere hau o te ihiihi fenua e te ‘imira’a faufa’a, ha’apa’o i te mau ‘ōpuara’a rahi i ni’a i te ha’afaufa’ara’a e te mau ha’amaita’ira’a o te fa’arava’ira’a faufa’a, ei ti’a nō Pōrīnetia farāni i roto i te ‘āpo’ora’a mataara a te Fare hi’opo’ara’a moni i te Ara Moana. Ua ma’iti-ato’a-hia te fa’aterehau vahine ha’apa’o i te fāri’ira’a rātere, te utara’a nā te ara, ha’apa’o i te mau aura’a e te mau pū fa’aterera’a, ei mono.


Tāmau noa te ho’o o te mau morī i te mahana 1 nō ‘eperēra

I te mau tai’o mahana fa’autara’a o te mau morī perer’o’o, ua tauiui ri’i te ho’o nō te pai’umara’a o te moni tāpa’ohia i ni’a i te mātete i Singapour, nō te toru o te ‘āva’e tu’utu’u ‘ore, e te topara’a o te ho’o o te moni marite. Nō reira, ua topa īa te morī pere’o’o aita e tāpau i ni’a i te faito e 1%, are’a te morī ‘arahu e te morī hinu, ua pai’uma īa i ni’a i te faito e 0,6 e, e 1%.

Nō reira, ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau e tāmau noa te ho’o o te mau morī nō te ‘āva’e ‘eperēra e, e vaimataara ra i ni’a i te ho’o o te mau morī i ni’a i te mau mātete o te ao nei, o tē ‘itehia ra te tauiui tāmaura’a.


Rahira’a rātere i te matahiti 2016 e tei mana’ohia nō te matahiti 2017

Ua tu’u mai te fa’atere hau ha’apa’o i te fāri’ira’a rātere, te mau utara’a nā te ao, e te mau aura’a e te mau pū fa’aterera’a, i roto i te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau te mau tai’o hōpe’a o te fāri’ira’a rātere e te mau tai’o e mana’ohia ra nō te matahiti 2017.

-Ua tāpe’a ri’i te ‘ounura’a taupoto o te mau rāterepahī i te māhiera’a tāmau o te fāri’ira’a rātere i te fenua nei

Ua iti mai te taera’a mai o te mau rātere i te maha o te toata o te matahiti 2016. E 46.652 rātere tei tae mai i te taura’a manureva o Tahiti i teie nau ‘āva’e e 3 i ma’iri a’e nei, oia ho’i ua topa mai i ni’a i te faito e 2%, ia fa’aauhia i tō taua area tau ra nō te matahiti 2015. A pai’uma noa ai te mau rātere i roto i te nohora’a i ni’a i te fenua i ni’a i te faito e 1,3%, ua tai’ohia e 16% te mau rātere i ni’a i te pahī. Ua vaivai noa mai taua huru ra i teie ‘ōmuara’a matahiti. Ua topa fa’ahou te rahira’a rātere i ni’a i te pahī i ni’a i te faito e 30,6% i te ‘āva’e tenuare, are’a rātou i roto i te mau fare ua nu’u īa i ni’a i te faito e 6,2%.

-2017, e matahiti vaiarara’a

E riro te matahiti 2017 i te fifi ri’i i te pae o te fāri’ira’a rātere. I roto i te tāpura ‘ohipa tātā’ira’a i te mau hotēra e te ‘ōpanira’a o te hotēra Tahiti Nui i Pape’ete (e matara fa’ahou i te ‘āva’e tetepa 2017), e te pirira’a e 24 fare fāri’ira’a a te hotēra Sofitel Bora Marara Beach Resort, i muri mai i te ‘ati vero o teie ‘ōmuara’a matahiti nei, e topa mai īa te rahi piha fa’aera’a e, e taui ato’a te tai’o o te mau taera’a mai o te mau rātere.

I roto i te tuha’a o te rāterepahī, nō te mau tāpura ‘ohipa e ravehia i ni’a i te mau pahi Paul Gauguin e te Wind Spirit i teie matahiti 2017, e riro te tai’o o te fāri’ira’a e te taera’a mai o te mau rātere pahī i te paruparu atu ā. Ua tāpura mai te Paul Gauguin i te mau rāterera’a i rāpae mai ia Pōrīnetia mai te hōpe’a o te ‘āva’e māti 2017 e tae atu i te ‘ōmuara’a o te ‘āva’e tiurai 2017, oia ho’i i te roara’a e 3 ‘āva’e. E mau rāterera’a nā mua atu i te mau tātā’ira’a e i muri mai, e tere atu te pahī i te mau fenua Fiti mā ē i Bali. E tu’uhia i ni’a i te tāvirira’a i te ‘āva’e mē i te pae i ‘Atia ‘apato’a. E ‘ohipa mai te Wind Spirit i te tā’ato’ara’a o teie matahiti i Pōrīnetia farāni nei. E tu’uhia o ia i ni’a i te tāvirira’a i te fenua nei i te roara’a e hō’ē ‘āva’e i te fenua nei, mai te 8 nō ‘eperēra e tae atu i te 11 nō mē 2017.

-Te rohira’a a te mau ta’ata nō te pae o te fāri’ira’a rātere

I mua i teie fa’anahora’a i fa’aarahia mai, tē ‘ohipa nei te mau ta’ata nō te pae o te fāri’ira’a rātere nā roto i te ‘ohipa ‘āmuira’a e te taiete manureva Air Tahiti Nui, te mau hotēra e te mau fare fāri’ira’a ‘utuāfare. Nā roto atu i te Tahiti Tourisme, e tārena ta’a’ēhia te mau ‘ohipa nō te matahiti 2017, te mau tāpura faufa’a e, e ravehia te mau ‘ohipa fa’atīanira’a mai tei au.


Parau fa’ati’a nō te rerera’a nā te reva a te taiete Air Tahiti Nui


Ia au i te mau fa’auera’a a te ture fenua, e ani te mau ti’amana o te Hau i te mana’o o te Fa’aterera’a hau fenua i ni’a i te fa’a’āpīra’a o te parau fa’ati’a nō te rerera’a nā te reva a te taiete manureva Air Tahiti Nui. Nā teie parau fa’ati’a, i tu’uhia i roto i te tahi fa’aotira’a a te fa’aterehau ha’apa’o i te mau utara’a, e hōro’a i te parau fa’ati’a ia Air Tahiti Nui ia uta i te rātere, te rata e te mau ferēti mai Paris ē i Los Angeles, e mai Paris ē i Pape’ete. I te ‘āva’e tiurai 2012 ra i hōro’ahia ai te parau fa’ati’a i nā mua atu e, e hope ho’i i te 16 nō ‘eperēra 2017.

E piti noa taiete manureva teie e tere nei i ni’a te ara terera’a mai Paris-Los Angeles-Pape’ete ma te uta mai i te mau horopātete mai te mau mātete farāni e europa, oia ho’i te faito e 42% o te mau rātere e tere mai i Pōrīnetia nei. Tē parau ra o Air Tahiti Nui e 70% tāna tuha’a o teie mātete rerera’a o tē fa’aō mai nei e 48% o te mau ‘āpī a te taiete.

Nō te tau mahanahana o te matahiti 2017, tē mana’o ra o Air Tahiti Nui e fa’ahaere e 3 ë 7 rerera’a i te hepetoma hō’ē e, hō’ē rerera’a ‘āpiti e o Air France. Nō te faufa’a o te tāmaura’a o te parau fa’ati’a i roto i te ihiihi a Air Tahiti Nui e te māhiera’a o te fāri’ira’a rātere i Pōrīnetia farāni, ua hōro’a te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau i tāna parau fa’ati’a ia fa’a’āpīhia te parau fa’ati’a rerera’a a Air Tahiti Nui.


Te fa’aōra’a a te mau piha ‘ohipa a te hau i roto i te horora’a « La Tahitienne »

A 16 matahiti i teie nei te fa’aineinera’ahia te horora’a « La Tahitienne » e te tā’atira’a ‘ohipa tū’aro e horo i Pōrīnetia. E hōro’ahia te faufa’a moni e roa’a i roto i taua horora’a ra nā te tā’atira’a e ha’apa’o nei i te tauturu i te feia i ro’ohia i te ma’i ‘aita’ata (APAC).

Ua ‘ohipa ‘āmui atu te Piha tōro’a nō te parau o te ‘utuāfare fēti’i e te vahine e te Piha tōro’a o te ea, te Piha tōro’a o te fa’a’āpīra’a e te ha’amaita’ira’a i te terera’a ‘ohipa a te hau fenua, te Piha tōro’a o te mau rave ‘ohipa e te Piha tōro’a o te feia ‘āpī e te ‘ohipa tū’aro, i roto i te fa’anahora’a o taua horora’a ra.

E 643 vahine o te mau piha tōro’a a te hau tei fa’aō atu ia rātou i roto i taua ta’urua ra. Ia tai’ohia te rahira’a feia o te tahi taiete ‘ohipa i ‘āmui atu i roto i te horora’a « La Tahitienne », o te pupu a te terera’a ‘ohipa a te hau fenua te mea rahi a’e, o rātou tei mua roa i roto i te fa’aitoitora’a i tō rātou mau ta’ata i roto i tā rātou taiete ‘ohipara’a.


Fa’a’ohipa fa’ahoura’a i te ravera’a i ni’a i te ‘arora’a i te ma’i ‘aita’ata i te fenua nei

Te ma’i ‘aita’ata te piti o te tumu o te pohe i Pōrīnetia farāni nei e, tē nu’u tāmau noa atu ra te nūmera o te mau ta’ata e ro’ohia nei i te ma’i ‘aita’ata i roto i teie nau matahiti hō’ē ‘ahuru i ma’iri a’e nei, e ua tae roa i te faito e 600 ta’ata i te matahit hō’ē. I roto i te nu’ura’a o te rahira’a o te huira’atira e te ruhiruhiāra’a o te huira’atira nō te pai’umara’a o te roara’a o te orara’a, e nu’u fa’ahou atu ā taua tai’o nei.

Ua fa’anaho mai o Pōrīnetia farāni i te mau tāpura ‘ohipa maita’i nō te ‘arora’a i te ma’i ‘aita’ata. Te puta o te ma’i ‘aita’ata, te araira’a i te mau tāpa’o fa’atupu ‘ati (te ‘ava’ava, te mā’a, te poria), te mā’imira’a i te mau ‘aita’ata o te tītī e te vahine, e tae atu i te ha’amaita’ira’a o te mau rāve’a mā’imira’a e te rapa’aura’a nā roto i te ‘iritira’ahia te mau piha rapa’aura’a ma’i ‘aita’ata e te rātiorapa’au i te Fare Ma’i o Pōrīnetia farāni, teie te mau papa faufa’a rahi i roto i te ‘arora’a i te ma’i ‘aita’ata. E tano ra teie mau maita’i, e roa’a i te ha’amaita’i atu ā, ia tu’uhia i roto i te tahi fa’anahora’a e au ia ha’apa’arihia ia au i te mau fā e te mau tāpura ‘ohipa e rave nā muahia.

Ua fa’ata’a mai te Tārena Fa’anahora’a Ea 2016-2021, i ha’amanahia i te ‘āva’e fepuare 2016, i roto i tāna mau ‘ohipa e rave nā mua roa, te pai’umara’a o te parau o te ma’i ‘aita’ata e te fa’a’ohipa o te Tārena Ma’i ‘Aita’ata. Mea nā reira te Piha tōro’a o te ea i pāpa’i fa’ahou ai i teie nau puta e piti nei ia au i te mau hina’aro i vauvauhia i roto i te mau pupu hōro’ara’a mana’o : te perera’a o te ‘arora’a i te ma’i ‘aita’ata 2016-2025 e te Tārena Ma’i ‘Aita’ata i roto e 5 matahiti (2016-2021). E va’u mau mana’o arata’i tei vauvauhia i roto i te pū’ohura’a i te mau parau o te ‘arora’a i te ma’i ‘aita’ata : ia māramarama te ta’ata ma’i, te hi’opo’ara’a i te ma’i ‘aita’ata, te araira’a i te mau tāpa’o fa’atupu ‘ati e te mā’imira’a, te fa’anahora’a i te utuutura’a e te ‘āpe’era’a i te ta’ata ma’i.

Ua hōro’a ‘ē mai na te Pū o te ma’i ‘aita’ata, INCa, te pū hi’opo’a i te ea e te mau tuatāpapara’a a te mau taote ‘eivana’a a te Hau i roto i te parau o te ma’i ‘aita’ata e ha’apa’o i te fa’atū’atira’a i te Tārena ma’i ‘aita’ata, i tōna mana’o i roto i te pū’ohura’a i teie pu’e parau, e tae atu i te turura’a pae ‘ite e te faufa’a i roto i te fa’a’ohipara’a o te Tārena ma’i ‘aita’ata i Pōrīnetia farāni. E hōro’a te Piha tōro’a o te ea e te Fare ma’i o Pōrīnetia farāni i te tāpura faufa’a ha’amau’ara’a e te rapa’aura’a i roto i te fa’a’ohipara’a.


Fāna’ora’a i te parau fa’ati’a fa’ahoro pere’o’o nō te mau ta’ata e noho taupoto nei i rāpae mai ia Pōrīnetia farāni

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau ia fa’aō i roto i te puta ture fa’ahorora’a pere’o’o e piti nau fa’aotira’a, i roto i te ha’amaita’ira’a o te parau fa’ahoro pere’o’o i pōrīnetia, o tei ha’amatahia mai i te matahiti 2015.

Nā mua roa, e ha’afāna’o te puta ture terera’a nā te purūmu i te mau ta’ata e ora taupoto ra i rāpae mai i Pōrīnetia farāni (nō te tau ha’apira’a, nō te tau ha’apa’arira’a tōro’a, e aore ra nō te utuutura’a ma’i) ia tāpa’o ia rātou i roto i te hi’opo’ara’a, e aore ra ia fa’a’āpī i tā rātou parau fa’ahoro pere’o’o ia ho’i mai rātou i te fenua nei. Ite ‘āva’e tītema i ma’iri a’e nei, ua hina’aro te mau ti’a o te feia pere’o’o-ha’api’ira’a i Pōrīnetia farāni nei e huti mai i te mana’o o te fa’aterera’a hau ma te ani ia ha’amāmāhia mai te fa’anahora’a o te nohora’a i tu’uhia i ni’a i te parau fa’ahoro pere’o’o i Pōrīnetia, nō te mau pīahi ihoā ra e ho’i mai nei i te tau fa’afa’aeara’a ha’api’ira’a.

I muri mai, e ha’apāpū ato’a te papa ture o te purūmu e mea tītauhia te feia fa’ahoro pere’o’o ‘auri na’ina’i ia roa’a ia rātou te ‘ana’ira’a D o te parau fa’ahoro pere’o’o, « utara’a horopātete ».


Te mau ‘ino i fa’atupuhia e te ua rahi i ni’a i te mau patu rarahi a te Fenua i te ‘āva’e māti i te fenua ‘Enāta

Ua topa mai na te ua rahi i te mau pae ‘Enāta mā i nā mahana mātāmua e hō’ē ‘ahuru ma pae o te ‘āva’e māti, e ua fa’aruru te mau ‘oire ato’a o te ta’amotu i taua fifi ra.

Ua tū’ino taua mau ua rahi e rave rahi mau tuha’a purūmu e te tahera’a pape. E rave rahi mau tuha’a repo tei tere i te roara’a o te purūmu. Ua tūpararī te pūai o te pape, te vari e te mau pehu rau rā’au i te mau patu pāruru hiti pape. Ua riro te mau tumu rā’au i tāpūhia e i ta’ahitumuhia ei ha’afifira’a i te mau ‘auri pape e te mau patu. Ua tae roa mai te pape vaipu’e i ni’a i te purūmu mā te tū’ino i te vāhi haerera’a.

Te mau nūmera mātāmua o te mau tātā’ira’a e rave, tei ni’a īa i te faito e 220 mirioni farāne, ia au i te fa’anahora’a i muri nei :

- ‘Ohipa e te ravera’a i ni’a i te mau purūmu : 120 mirioni farāne,
- ‘Ohipa e te ravera’a i ni’a i te mau patu pārurura’a i te pape : 100 mirioni farāne.

Tē ravehia nei te ha’apa’arira’a e te tamāra’a nā roto i te ‘ohipara’a a te Piha tōro’a ‘ohipa rarahi pāturuhia mai e te mau rave ‘ohipa a te mau ‘oire i ro’ohia i te ‘ati e te mau taiete unuma. Ua tai’ohia te mau ha’amāu’ara’a o te tamāra’a i te mau purūmu i ni’a i te faito e 35 mirioni farāne.


Tauturu i roto i te Parau fa’a’au ‘ohipa (ACT PRO) : tē ha’amaita’ihia ra teie fa’anahora’a

I muri mai i te fāfāra’ahia te mana’o o te mau ‘āpiti tōtiare i ruru mai e te ‘Āpo’ora’a mātutu ti’a rau e te mata u’i i Pōrīnetia farāni, ua vauvau mai te fa’aterehau ha’apa’o i te ‘Ohipa, te Turuturuautaea’era’a e te parau o te vahine, i mua i te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau, te ‘ōpuara’a ture a te Fenua i ni’a i te tauira’a i te mau fa’anahora’a i ni’a i te Tauturu i roto i te Parau Fa’a’au ‘Ohipa, e vauvau i mua i te fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a rahi o Pōrīnetia farāni.

E parau fa’aau ’ohipa ta’a’ē te ACT PRO nō te tau roa, i niuhia i ni’a i te rave ‘āpitira’a te ha’api’ira’a e te ravera’a i roto i te tahi taiete, ia au i te ‘ite e tītauhia ra e te ha’api’ira’a i roto i te tahi fare ha’api’ira’a. Ua rave ‘āmuihia e te Piha tōro’a o te ‘ohipa, te ha’api’ira’a, e te fa’aōra’a i roto i te tōro’a (S.E.F.I.) e te ‘Āfata Tī’a’aura’a nō te ha’api’ira’a tōro’a tāmau o te mau rave ‘ohipa tāmoni, e ua ‘itehia e mea maita’i ia feruri mai i ni’a i te ha’amaita’ira’a i te fa’anahora’a ACT PRO.

Nō reira ua pūpūhia te mau ha’amaita’ira’a i te pae o te fa’aturera’a e roa’a tu ai i :
- te fa’a’ā’ano atu ā te mau tītaura’a i ni’a i te ha’afāna’ora’a i te ta’ata i taua fa’anahora’a ra ;
- te tahi ta’ata nō rāpae mai i te taiete ia riro ei metua turu i te tahi rave ‘ohipa parau fa’a’au ACT PRO, mai te peu ua mā’itihia o ia e ua ha’amanahia e te ‘Āfata tī’a’aura’a i te ha’apa’arira’a tōro’a tāmau a te rave ‘ohipa ;
- Fa’arahi atu ā te ‘ana’anatae o te fa’anahora’a nā roto i te fa’ata’ara’a, i roto i te tahi parau fa’aoti a te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau, te tahi fa’anahora’a e roa’a ai i te fāna’o i te moni ‘ohipa i te ‘āva’e mātāmuara’a ra i muri mai i te tu’urimara’a i te parau fa’aau ACT PRO.

Ua ha’amauhia te moni ‘ohipa a te rave ‘ohipa o taua huru parau fa’aau ra i ni’a i te faito e 80% o te moni ‘āva’e haeha’a pāruruhia (oia te SMIG) nō te matahiti mātāmua, e te SMIG i te piti o te matahiti.

Tei ni’a i te faito e 1 320 000 farāne te tauturu a te Fenua nō na matahiti e piti. I te pae o te ha’apa’arira’a tōro’a o te rave ‘ohipa parau fa’aau ACT PRO, e ha’amanahia te tau ha’apa’arira’a tōro’a , i fa’ata’ahia e te fatu ‘ohipa e te rave ‘ohipa e, e amohia te ha’amāu’ara’a e te ‘Āfata tī’a’aura’a.


‘Ori tahiti : te tahi puta i ni’a i te fa’anahora’a o te mau tu’ura’a ‘āvae

Ua vauvau atu te fa’atere hau ha’apa’o i te Iho tumu i mua i te ‘Āpo’ora’a faterehau te tahi parau i ni’a i te hopera’a o te mau ‘ohipa i ni’a i te fa’anahora’a o te mau tu’ura’a ‘āvae i roto i te ‘ori tahiti hou a fa’aineine atu ai i te tahi puta.

Ua roa’a mai teie fa’anahora’a i muri mai i te mau ‘ohipa e te mau fa’atū’atira’a mana’o i ‘ōmuahia mai a toru matahiti i teie nei e te Fare ‘upa rau i Pōrīnetia farāni, te Tā’atira’a ‘Ori Tahiti e te vetahi mau ta’ata ‘ori ‘āravihi i te pae o te ‘ori o te fenua.

Ua riro teie ‘ohipa i ravehia ei fafaura’a rahi nā te Hau fenua e amo nei i teie ‘ōpuara’a. Tē pāhono ra teie ‘ohipa i nā mana’ona’ora’a e piti : nā mua roa tē pārurura’a i te peu mātarohia o te ‘ori i te fa’anahora’a a tō te ao nei, e te piti o te mana’ona’ora’a, o te ha’apūrorora’a īa i teie mau fa’anahora’a i te tā’atora’a o te mau ta’ata ha’api’i ‘ori, te mau tā’atira’a e te mau pupu ‘ori tahiti o te fenua.

Ua vai pāruru noa na a tae mai i teie mahana, i te mea ho’i mea tutu’u vaha noa, aita te ‘orira’a i te ‘Ori Tahiti, mai tei tai’ohia mai i roto i teie puta e parau nei e ua oti hope roa e, aore ra teie ana’e ra. E tāpe’a noa ihoā te ta’ata ta’i tahi e fa’a’ohipa nei i te peu tumu i tōna ti’amāra’a ia ‘imi ā, aita roa te reira e fa’ahapahia.

Tē fa’ata’a ra rā teie puta iti i te hina’aro o te tahi u’i tamari’i ia fa’atau i te fa’a’ohipara’a o teie peu tumu, ia pāruru i te faufa’a i roto iāna i mua i te ne’ira’a a tō te ao nei, e i te tūra’i i te fa’a’ohipa tā’ato’ara’a mai i te iho ta’ata i tītirohia e teie mau peu tumu nāna iho.


Taera’a atu i roto i te putuputura’a o te fa’aineinera’a i te putuputura’a a te Hau ‘Āmui i ni’a i te mau moana i tārenahia mai te 5 ē te 9 nō tiunu i New York



Ia au i te anira’a a te Peretīteni, ua tae atu te Fa’aterehau ha’apa’o i te Arutaimāreva i Suva, mai te 13 ē te 17 nō māti, i te tahi putuputura’a i ni’a i te poritita fa’aineinera’a i te rurura’a a te Hau ‘Āmui i ni’a i te mau Moana.

E tupu taua putuputura’a ra, i pi’ihia « Putuputura’a i ni’a i te mau moana », i peretīteni ‘āmuihia e te fenua Fiti e te fenua Tuete, i ha’amau i tōna nohora’a i te Hau ‘Āmui i New York mai te 5 ē te 9 nō tiunu 2017. Te fā o teie putuputura’a, o te onoonora’a īa i ni’a i te fa’a’ohipara’a e te fa’a’ohiera’a i te huru fa’a’ohipara’a i te fā o te fa’ahotura’a tauroa 14 i ni’a i te pārurura’a e te tī’a’aura’a tauroa i te moana e te mau faufa’a moana.

Ua ha’aman’o mai te fa’aterehau ha’apa’o i te Arutaimāreva e aita fa’ahou o Pōrīnetai farāni e hōro’a i te parau fa’ati’a tautaira’a i te mau pāhi nō rāpae mai mai te mtahiti 1996 mai ei rāve’a pārurura’a i te faufa’a e te ha’amaita’ira’a i te tautaira’a o te fenua nei e, ua riro tō tātou mau pae moana ei pārahira’a rahi a’e o te mau pua’atai o te moana. O Pōrīnetia fārani ato’a te tahi fenua i pāruru mātāmua roa i tāna mau ma’o i te matahiti 2002.
Ua vauvau ato’a o ia i te ‘ōpuara’a i ni’a i te area moana e tī’a’auhia e Te Tainui Atea, ia au i te fa’a’itera’a a te Peretīteni i Hava’i i te ‘āva’e tetepa matahiti 2016, e mana’o i ha’apoupou maita’ihia e i fa’ananehia atu e te vetahi mau fenua ‘ē atu o teie pae moana.

I roto i te putuputura’a o te mahana pae 17 nō māti, i peretītenihia e te Fa’aterehau Mātāmua o te fenua Fiti, e Ratu Josaia Franck Bainimarama, ua ha’amana’o mai te Peretīteni o te ‘āpo’ora’a mero hope o te Hau ‘āmui, o Peter Thomson, e ua roa’a i te mau fenua o Patitifa i te tahi fā ha’amaita’ira’a tauroa i roto i te tārena ‘ohipa fa’ahotura’a a te Hau ‘āmui matahiti 2015-2030, oia ho’i ia niu noahia i ni’a i te tī’a’aura’a o te mau moana e te mau hotu moana.

Ua riro taua ‘ōpuara’a ra (ODD14 nā roto i te reo farāni e aore ra SDG 14 te reo peretāne) ei fāna’o nō te mau fenua i Patitifa nō te fa’a’ite i tō rātou turuturuautaea’e, tō rātou puai e tā rātou hi’ora’a ‘āmui i roto i teie putuputura’a i New York ia roa’a mai te mau fafaura’a faufa’a rahi a tō te ao nei. Nō reira ua ha’amanahia mai te tahi fa’aotira’a i ni’a i nā mana’o e 10 e te tā’atora’a o te mau mero i tae mai i te putuputura’a fa’aineinera’a i Fiti. Teie īa te fa’a’itera’a ‘āmui o te mau Fenua o Patitifa i roto i te mau putuputura’a i mua nei i ni’a i te mau moana i te ‘oire i New York. E tāpa’o maita’i rahi teie i te pae poritita i roto i tō tātou mau pae fenua.