Tahiti Infos

Ua iriti te fa'a'ite'itera'a ma'a hotu i Vaitupa


Teie te 30raa o te matahiti a fa'atupu hia ai te fa'a'ite'itera'a ma'a hotu i Vaitupa. 33 mirioni farane patifita, te tapura faufa'a o tei fa'ata'a hia no teie fa'anahora'a
Teie te 30raa o te matahiti a fa'atupu hia ai te fa'a'ite'itera'a ma'a hotu i Vaitupa. 33 mirioni farane patifita, te tapura faufa'a o tei fa'ata'a hia no teie fa'anahora'a
PAPEETE, le 25/09/2015 - Mai inanahi mai a tae atu i te 4 no atopa, e nehenehe outou e fana'o i te mau ma'a hotu, te mau tiare huru rau e te mau 'animara o tei fa'ata'a hia i te roara'a no teie fa'anahora'a. Piri i te 400 rahira'a feia o tei tapura hia, ua tae ato'a mai e to te mau ta'amotu.

Teie te 30ra'a o te taime a fa'atupu hia ai te fa'a'ite'itera'a ma'a hotu. I teie matahiti, piri i te 400 rahira'a feia ho'o ma'a anei, ho'o tiare ato'a ho'i, e ho'o 'animara, o tei tapura hia i ni'a i teie mahora no Vaitupa.

Ua 'iriti hia teie fa'a'ite'itera'a inanahi nei, ua rau te mau ma'a hotu o tei fa'a'ite'ite hia ra. Fa'anhora'a teie, tia'i maoro hia e te huira'atira no te fenua nei. E 'iriti mai oia i tona mau uputa, i te mau mahana ato'a, mai te hora 9 i te po'ipo'i 'opani atu i te hora 6 i te ahiahi

33 mirioni farane patifita te tapura faufa'a o tei fa'ata'a hia no te fa'atupu i teie fa'a'ite'itera'a, na roto anei i te fa'ahaerera'a mai i te feia fa'a'apu no te mau motu i Tahiti nei.

Te tumu parau i tape'a hia mai, i teie matahiti : "Te fa'a'apu, to tatou ato'a ia ananahi." Ia riro teie mau faufa'a ei rave'a papu eiaha fa'ahou tatou e tapiho'o i te mau ma'a no rapae. Ia fa'arahi hia ra ta tatou mau ma'a no to tatou huira'atira, e no te fa'areva atu na te ara. Imira'a faufa'a papu ato'a te reira, ia au i te reo o te tomite ta'urua. Ia au ra i te reo o Yvette Temauri, te peretiteni no te piha Rautea, "e ti'a e ia 'imi hia ihoa i te tahi mau rave'a no te ha'amahuta i teie tuha'a 'ohipa, e fa'aora ra i te rahira'a o te mau 'utuafare i Porinetia nei".

No reira i teie matahiti, e toru fare 'ie o tei fa'ati'a hia. I raro a'e i te fare 'ie matamua, e nehenehe outou e 'ite mai i te raura'a o te mau huru tanura'a ma'a, mai tera ra tau tae atu i teie mahana. I te tahi a'e pae, e fa'anaho hia te mau tata'ura'a tiare. E ani hia i te feia tata'u e ia fa'a'una'una mai i te tahi mau 'aua. I raro a'e i te fare 'ie hope'a, ua fa'anaho hia mai te mau hoho'a o te mau peretiteni tahito no te piha rautea, tae mai i teie mahana.


15 000 FEIA MATA'ITA'I TIA'I HIA I TE MAHANA HO'E

Teie te tauto'ora'a a te tomite ta'urua, i teie matahiti. Te vahi papu, ua mara'a te faito o te feia fa'a'ite'ite, ia fa'a-au-ana'e-hia i te matahiti i topa a'e nei. Ua numera hia 380 rahira'a feia fa'a'ite'ite tei tae mai, no te 30raa o te matahiti a fa'atupu hia ai i teie fa'a'ite'itera'a. Te vai ato'a ra te tahi o ratou o tei 'ore i fari'i hia, "mea rahi roa te feia i tapa'o mai i to ratou i'oa, teie ra, aita matou i nehenehe e fari'i i te ta'ato'ara'a, no te iti ho'i o te vahi i fa'ata'a hia. E ti'a ato'a paha ia, e ia feruri mai i te tahi mahora faito rahi no te fari'i i te ta'ato'ara'a i te matahiti 2016, i muri nei", o te reo ia o Yvette Temauri, peretiteni no te piha Rautea.

Mai te mea ra, ua tae mai te rahira'a o te mau ta'amotu, are'a no Tuha'a Pae ma, aita ratou i 'amui mai i teie matahiti, no te tahi ia mau fifi i te pae no te terera'a o te pahi. Te ti'aturi nei e to te tomite ta'urua e tae mai ratou i teie matahiti i muri nei.

I te pae no te mau animara e ho'o hia ra i roto i teie fa'a'ite'itera'a, te ha'apapu nei e to te tomite ta'urua, e ua hi'opo'a hia ratou e te mau taote 'animara, hau a 'afa'i hia atu i Vaitupa nei. No reira, eiaha roa atu outou e pe'ape'a i te reira vahi.

E hope teie fa'a'ite'itera'a i te 4 no atopa i muri nei, e taime a to outou no te haere e mata'ita'i i te reira.

le Dimanche 27 Septembre 2015 à 12:50 | Lu 684 fois
           



Commentaires

1.Posté par Papa Dela le 27/09/2015 17:23 | Alerter
Utilisez le formulaire ci-dessous pour envoyer une alerte au responsable du site concernant ce commentaire :
Annuler

Te hinaaro nei au e horoà i to ù manaò i nià i te tumu parau o te papaìraa na roto i te Reo Tahiti. No te taìraa o te reo, te vai ra te mau tapaò : te tuì = ` // te tafare = ^ // te taumi = (aita e vai ra i nià i ta ù "clavier"). No te mea ua faaòhipa vau i te faanahoraa a Duro RAAPOTO i te tau i haapii ai Vau i te reo tahiti i te haapiiraa tuatahi no Fare. Aue i te òhie i te papaì e i te parau i te mau taò. Mea peàpeà paì aita a te mau "aivanaa" (hum..) o te reo i faarii i te faanahoraa (méthode) a RAAPOTO. Hoê noa hiòraa: ua papaì o Tahiti Infos e au te faanahoraa a te Académie Tahitienne : Ua iriti te fa'a'ite'itera'a ma'a hotu i Vaitupa. Ahiri ta RAAPOTO: teie ia : Ua îriti te faafaìteìteraa maa hotu i Vaitupa.. mea òhie no te taiò e no te papaì, e mea au roa hia na te mau piahi tamarii api...

2.Posté par Corinne Tehetia le 27/09/2015 17:45 (depuis mobile) | Alerter
Utilisez le formulaire ci-dessous pour envoyer une alerte au responsable du site concernant ce commentaire :
Annuler

Parau mau ihoa te reira. Mea au aè naù e taiò i te mau pāpaì a Turo. Teie ra, no te hoê veà pāpaì, e tià ia mātou, te mau papaì veà, i te faaòhipa i te papaì a te pu i haamana hia e te faatereraa hau fenua. Mauruuru ra no teie parau ta oe.

3.Posté par Papa Dela le 27/09/2015 18:13 | Alerter
Utilisez le formulaire ci-dessous pour envoyer une alerte au responsable du site concernant ce commentaire :
Annuler

oia mau ia e Corinne. Na mea ma paì, o "officiel ma", tià mana, e taui i te firuriraa, e faaâpi i te faanahoraa papaì, ia òhie paì o te mau tama aore te mau piahi i te haapii i te papaì, ia òhie paì te faanahoraa o te papaì e o te taiò... "on a à faire à des dinosaures e Duro était un cheveu ds leur soupe, alors ... no te au òre te mau faanahoraa, e morohi te reo tahiti i roto i te faanahoraa papaì e taiò i roto i te rahiraa o te nunaa, e vai noa ia te faaòhiparaa o te reo na te mau "élite mahoi". Ahiri to taua mau tupuna i ìte i te papaì i to ratou tau, ua rave ratou i te méthode a Duro RAAPOTO. Faaîtoîto òe Corinne, aita ihoa ia e revea, a auraro i te mau faanahoraa "officiel" (quel dommage ra), pene aè e taui o mea ma i te Académie... aia ? te moemoea ra vau ! Dinosaures anaè, dinosaures noa ihoa... Taporo anaè, e taporo noa ihoa...