Tahiti Infos

Tāmatamatara'a 'ātōmī : E aha to 'outou mana'o ?


PAPEETE, le 04/02/2016 - Mai te 'ōmuara'a o te matahiti 2016, ua tere te mau mero no teie ta'atira'a e fāfā i te huira'atira no te turu i te parau no te fa'aho'ira'a i te parau no te mau tāmatamatara'a 'ātōmī i roto i te mana'o o te nuna'a, hō'ē parau tu'utu'u ato'a o ta rātou i fa'anaho mai, ia nehenehe te huira'atira e tārima i te reira. Ia au i te mana'o o teie mau mero, e riro hau i te 27 000 rahira'a feiā i fāri'i i te reira.

Hō'ē matahiti e te 'āfa i teie nei te ha'amaura'a hia teie ta'atira'a 193, no te fa'ahōho'a i na 193 mau tāmatamatara'a 'ātōmī i rave hia na i Porinetia nei, mai te matahiti 1966 tae atu i te matahiti 1996. Ta rātou 'arora'a, maoti ra, o te parau ia no te fa'a'ite i te parau mau i ni'a i teie mau tāmatamatara'a 'ātōmī. No reira, hō'ē parau tu'utu'u o ta rātou i fa'anaho mai ia nehenehe te huira'atira e fa'a'ite i to rātou mau mana'o i ni'a i teie tumu parau.

E tāmau ā rātou i te fāfā i te mana'o o te nuna'a tae atu i te 2 no tiurai i muri nei, tai'o mahana i te tūpita mātāmua ra'a hia i te motu no Moruroa. I teie matahiti, e fa'ahanahana hia i te 50 ra'a o te matahiti a rave hia ai tāua tūpitara'a.

Tae mai i teie mahana, ua hau i te 27 000 mau ta'ata i tārima i teie parau tu'utu'u, ia au i te reo o te mau mero no te ta'atira'a 193. No reira, a mahana piti ra, 300 feia i ta'ahi mai te fare 'apo'ora'a rahi, te aora'i o te fa'aterera'a tae atu i te pū 'ohipara'a a te tōmite ra teitei. Ta'ahira'a o tei tupu na roto i te hau, te fā, oia ho'i, ia rave te mau ti'a mana i te mau rave'a no te fa'atupu i te hō'ē ma'itira'a, ia nehenehe te nūna'a, e fa'a'ite i tōna mana'o.

"I teie nei, tei roto teie 'ohipa i to rātou rima. Ua fārerei mātou i te mau ti'a poritita, na rātou e hi'o mai, e, e amo ato'a i to rātou ti'ara'a. E nehenehe ato'a te Fa'aterera'a o te Hau Fenua e 'imi i te tahi mau rāve'a, no te fa'aō i te parau no te mau tūpitara'a 'ātomi i roto i te mau ha'api'ira'a. E aha ta rātou e tia'i rā ? I ni'a i te parau no te mau vi'ivi'i e vai ra i ni'a i tāua mau motu ra, no te aha 'e'ita i rave hia atu ra i te tahi mau tītorotorora'a pāpū ?", o te reo ia o te Metua ra Auguste.

I muri a'e i te mau fārereira'a huru rau, a mahana piti ra, te tahi ato'a parau 'āpī tia'i 'ore hia e teie mau mero, i topa mai, e fārerei rātou i te tahi mau ti'a e ha'a ra i piha'i iho i te Peretiteni no te Hau Repupirita, François Hollande, ia tere ana'e mai rātou i te fenua nei, i te hope'ara'a o te 'āva'e no fepuare.


RAVE RAHI MAU TA'ATA I MARAMARAMA I TEIE MAHANA

A mahana piti ra, rave rahi mau ta'ata i 'āpe'e i te mau mero no te ta'atira'a 193. I te taime a tupu ai te mau fārereira'a i rotopu i teie mau mero e te mau ti'a poritita, taime ato'a ia no te mau ta'ata i tia'i ra i rāpae, no te tau'a parau i ni'a i te mau tāmatamatara'a 'ātōmī. "Ua fa'aro'o vau i te parau no te mau 'ohipa i rave hia ra e teie ta'atira'a. Na mua a'e nei, 'aita vau i 'ite i te tumu rātou i rave ai i te nūmera 193 no ta rātou ta'atira'a. Ua tāmata vau i te fāfā i te tahi mau ta'ata e mea na reira vau i 'ite i te faufa'a no tera nūmera. Hitimahuta a'e ra vau. Parau mau i te ha'api'ira'a, e ha'api'i hia te parau no te CEP, 'e'ita ra i ni'a i te numera o te mau tūpita i rave hia na i tāua tau ra. Ua ha'afaufa'a noa hia i te mau maita'i o ta te CEP i huihui i ni'a i te nuna'a, 'aita ra i fa'ahōhonu i ni'a i te mau vi'ivi'i i vaiiho hia mai", mana'o teie mai roto mai i te hō'ē metua vahine no Paea, 32 matahiti tōna.

Rave rahi mau mana'o mai teie te huru i fa'aro'o i tāua mahana ra. No reira, i teie mahana, ua tū te mana'o o te ta'ato'ara'a : ia fa'atupu hia i te hō'ē ma'itira'a, ia nehenehe te Hau Fenua e te Hau Repupirita Farāni e 'ite i te mana'o o te huira'atira. I reira, te parau ti'a e 'ite hia ai.

E aha te aura'a ?

tūpita : bombe, torpille , missile, dynamite, canon ; bombarder, torpiller, dynamiter

Ce mot, qui se prononce et s’écrit également tōpita, est un emprunt à l’anglais torpedo ‘torpille’, lui-même issu du latin torpēdo ‘torpeur’. En latin, ce nom est donné au poisson-torpille, ou raie électrique, réputé provoquer la torpeur par les chocs électriques qu’il produit pour se défendre.

Le mot tūpita est employé fréquemment dans les débats mémoriels sur les essais nucléaires, te mau tāmatamatara'a 'ātōmī, et la bombe atomique, te tūpita 'ātōmī. Il renvoie de manière générale à toute matière ou tout engin explosifs, ou aux actions qui utilisent ces matières ou ces engins.

Exemples :

'Ua tūpitahia te 'oire nō Pape'ete i te matahiti 1914. ‘La ville de Pape'ete a été bombardée en 1914.’
'Ua tūpitahia te a'au nō te terera'a poti. ‘Le récif a été dynamité pour le passage des bateaux.’
I Porapora, tē vai noa ra te tūpita marite i ni'a i te mou'a. ‘À Bora Bora, on peut encore trouver des canons américains sur la montagne.’
'Ua taere roa 'oe, 'ua pa'a'ina a'ena te tūpita. Littéralement ‘Tu arrives trop tard, la bombe a déjà explosé’, expression populaire qui signifie : ‘Ce n’est plus la peine, les choses ont déjà été réglées’ ou ‘C’est chose faite, on ne peut pas revenir en arrière’.

APO'ORA'A A TE MAU FA'ATERE HAU (PIA HIA E TE AORA'I O TE FA'ATERERA'A)

Horo’ara’a i te mau tauturu na te mau ta’atira’a a te feia fa’a’apu


Ua farii mana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a i te mau tauturu faufa’a moni e rave rahi mau ta’atira’a a te feia fa’a’apu.

E tuha’a te reira na te Hau fenua, fa’ata’ahia no te pāturu i te feia tōro’a fa’a’apu no te fa’atupu i te mau fa’ahotura’a fa’a’pu. No reira, ua fa’ati’a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’atere hau ia ‘aufauhia te hō’ē tauturu no te ho’ora’a mai i te mau mauha’a no te fa’a’ōhipara’a i te ra’au i ni’a i te motu no Hiva Oa i Matuita ma, no te ravera’a i te tapura ‘ōhipa no te tāmā i te mau fenua fa’a’apura’a i ni’a i te mau tapu fenua no te fenua o te Hau no Opunohu i Moorea, te ho’ora’a mai i te mau materia no te fa’a’amura’a manu hamani momona hane i Tubuai.

Te Ti’ara’a no te ma’ipe’e te Zika i Porinetia farani.

Ia au te huru no te ma’ipe’e ra Zika i roto i teie nei ao, ua hina’aro te Fa’aterehau no te Ea no Porinetia farani e fa’aha’amana’o e mai te hopera’a te ma’ipe’e o te tupu na i te fenua nei i te 2014 ra, ‘aita taua tirotiro ra e ‘itea fa’ahouhia ra i te fenua nei.
Hau atu i te reirá, ua paruruhia te pae rahi no te nuna’a porinetia i roto i taua pu’etau no taua ma’ipe’e ra mai te 2013-2014 ra, e nehenehe ai e maa’ohia, ‘eita paha taua ma’ipe’e ra e tupu fa’ahou mai i teie nei taime.
No reira i teie taime, ‘aita roa’tu e fifi rii noa a’e no tatou e puro’u fa’ahouhia mai tatou e te tirotiro no te Zika no te mau ratere o te hina’aro ra e haere mai i Porinetia farani nei.


le Jeudi 4 Février 2016 à 15:50 | Lu 633 fois