Tahiti Infos

E maita'i te mahana i teie hope'a hepetoma


E maita'i te mahana i teie hope'a hepetoma
PAPEETE, le 03/03/2016 - E piti vero ua o tei fārerei hia e te mau nūna'a no Ni'a Mata'i, Raromata'i, Tuamotu to'o'a o te ra e o Tuha'a pae mā. Pūai te ua e te mata'i, na reira ato'a i te miti. I ni'a i te fenua, rave rahi mau vāhi i tomo hia e te pape, te vai ato'a ra te tahi mau 'auri pape o tei parari, rave rahi ato'a mau 'āpo'opo'o o tei 'ite hia i ni'a i te mau poromu.

Rave rahi mau fifi o te fārerei hia e tātou i teie mau mahana, i mua i tera vero ua. Pūai te mata'i e te ua, rave rahi mau vāhi i tomo hia e te pape, na reira ato'a i te mau 'āpo'opo'o o tei 'ite hia i ni'a i te poromu. I te pae no te orara'a 'utuafare, e'ere ato'a i te mea 'ohie, ua haumi te mau 'ahu…

I teie hepetoma, ua fārerei mātou i te hō'ē 'utuafare no Ahonu, i Mahina. Ua fa'aruru rātou i te fifi rahi i muri a'e i te vero ua o tei tupu nā i te 'āva'e no tītema i topa a'e nei. Ua topa te hō'ē tumu rā'au i ni'a i tō rātou fare. Parau mau, ua tauturu hia e 'oia e te Fa'aterera'a o te Hau Fenua, ua hōro'a hia te mau rā'au, te mau naero… 'Aita ra hō'ē a'e punu. "Tera ho'i tā mātou i hina'aro no te tāta'i i tā mātou punu fare", o te reo ia o te metua tane, Tehina Temahahe. "Nā 'ō mai ra te peretiteni ia mātou i te haerera'a atu i te fare 'oire no te ti'i i tā mātou tauturu. Nā 'outou pa'i e fa'arava'ai atu. 'Aita atua ia e rāve'a nō mātou".

Ia au i te reo o Christiane Teniaro, ti'a fa'atere i te pae no te mau hoani pū a te OPH, e rave-fa'ahou-hia te tahi mau tītorotorora'a i ni'a i te fare a Tehina mā, i teie mau mahana i muri nei. "E putuputu te mau mero no te tomite CAVC i teie hepetoma i muri nei".

PUAI ATO'A TE MAU TAHORA PAPE

Ta'a noa atu i teie fifi e fārerei hia e teie 'ōpū feti'i Temahahe, te fa'aea nei rātou i piha'i iho i te hō'ē tahora pape. E i teie mau mahana pūai te 'ō pape, 'aita ato'a rātou i ta'oto maita'i i te pō. Ia au i te reo o Tehina, aua'e maoti te mau herura'a o tei rave hia e te fa'aterera'a hau no te mau patura'a rarahi, i muri a'e i te vero ua no tītema. "Ua fa'a'a'ano hia te tahora pape e ua fa'ahohonu-ato'a-hia."

I To'ahotu, ua pararī ato'a te 'auri pape i te tuha'a no Pu'unui, te tāta'i hia ra te reira e te mau rave 'ohipa a te 'oire. Te vai ato'a ra hō'ē punu fare i Vairao o tei pe'e, te tahi mau pou uira ato'a o tei topa.

I Papeno'o, ua 'ōpani hia te fare ha'api'ira'a tamahau no Mamu, inaha, ua parari fa'ahou te patu i mua i te puai o te vāve'a.

I te pae to'o'a o te ra no Tahiti, rave rahi mau vāhi i tomo hia e te pape.

I Ra'iroa, ua 'ī te mau fa'atahera'a pape, ua mo'e te poromu i raro a'e i te pape, a mahana ma'a ra. I Tikehau, tei raro a'e te tahua taura'a manureva i te pape, i teie mahana.

I Tuha'a pae mā, rave rahi mau tumu ra'au o tei topa. Te tahi mau punu fare tahito o tei pe'e ato'a ho'i. Ua fa'aoti te tahi mau tāvana i te 'ōpani i tā rātou mau fare ha'api'ira'a.

No reira, ia au i te mau hi'opoa'ara'a a te pū mitora'a reva no Fa'a'a, e maita'i mai te mahana i teie hope'a hepetoma.

E AHA TE AURA'A ?

Vero : mauvais temps ; tempête, orage

Le mot vero sous-entend à la fois qu’il y a du vent (mata'i) et de la pluie (ua), avec parfois des éclairs (uira) et du tonnerre (pātiri). Le tahitien, langue d’un peuple navigateur, regorge de termes météorologiques dont pas moins d’une centaine pour les vents. Plusieurs de ces mots, que l’on retrouve encore dans le dictionnaire de l’Académie tahitienne, sont tombés en désuétude. Par exemple, 'ōpererua ‘vent qui permet de naviguer dans deux directions opposées’ ou mata'i fa'a'ino 'ā'au ‘vent qui menace de devenir une tempête’.
Aujourd’hui, le mot vero est souvent associé à un qualificatif pour préciser ses caractéristiques : vero uira ‘tempête avec des éclairs’, vero ua ‘tempête avec une forte pluie’, vero mata'i ‘tempête avec vent très fort’. Le cyclone est désigné par mata'i rorofa'i.

Exemples :
E matahiti vero roa teie : C’est une année de très mauvais temps.’
Ha'apa'o maita'i, 'ua taupupū te terera'a manureva nō te vero : Attention, les vols sont perturbés à cause du mauvais temps.’

APO'ORA'A HAU FENUA (pia hia e te aora'i o te fa'aterera'a)

- Vero ua ‘u’ana i te 14 no tenuare 2016 i ni’a i te ‘oire no Ua Pou


Ua vauvau mai te Peretiteni no Porinetia farani i mua i te ‘Apo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te ho’e parau fa’aara no te hi’o i te huru no te mau vero ua u’ana ‘ape’ehia mai e te vero mata’i puai o tei tupu na i Ua Pou, i roto i te Ta’amotu no Matuita ma, i te 14 no tenuare i ma’iri a’e nei, e o tei fa’atupu na e rave rahi mau ninara’a.

Ua mara’a te mau tahora pape i ni’a i Hakahau e Hakahetau, ua fa’atupu te mau pape pu’e puai i te mau fa’a’inora’a i ni’a e rave rahi mau patura’a na te hau,mai te mau poromu a te Haufenua e tae noa’tu i te mau poromu no te haere ti’a atu i te mau ha’apahura’a pape no Hakahetau, Hakatao e Hikeu. Hau atu i te reira, ua ‘ino ato’a te mau poromu o tei fa’atorohia na roto i te tahi mau aroa no Hakahau e te poromu haere ti’ara’a’tu i te roto no Hakamoui, ua ‘ino roa ia, ‘eita e nehenehe fa’ahou e horo na ni’a iho.

No te rahi o te mau fa’a’inora’a, ua ani te Peretiteni no Porinetia farani, ia fa’arirohia te reira ei ‘ati natura no te mau ‘ati o tei fa’atupuhia mai e taua mau vero ua ‘u’ana ta’a-è ra o tei tupu na i Ua Pou.

- Fa’atupura’a i te Mahana no te Ao o te Vahine


Mai te matahiti 1990 mai, ua fa’atupu noa mai o Porinetia farani i te Mahana no te Ao no te mau Ti’ara’a Mana o te Vahine i ni’a i te mau parautumu ta’a-è i roto i te fenua nei, no te tuha’a fenua e no te ao nei. Tae roa mai i teie mahana, hi’ohia nei, no te rahira’a o te taime, te mau vahine ei mero paruparu e ta’na mau ‘arora’a, ‘aita maoti mau na te vahine i ha’afaufa’a mauhia mai.

No reira, e fa’atumuhia te parau i teie matahiti 2016 i ni’a i te fa’ahanahanara’a e te ‘ite auha’afaufa’ara’a i te vahine porinetia i roto i ta’na mau tareni ato’a e ha’a mai e i ta’na mau ‘opuara’a ato’a i te pae fa’aravaira’a faufa’a, no te ea, no te ta’ere, no te porotita e no te ‘utuafare fetii i te ni’a i teie parautumu :
“SMILE FOR VAHINE, La Reconnaissance pour ELLES - A fa’ahanahana i te mau vahine”

Ua tapa’ohia e ravehia te ho’e fa’a’itera’a parau i mua i te feia papa’i ve’a no te fa’a’itera’a i te mau tapura ‘ohipa rau e te mau fa’anahora’a o te fa’atupuhia no te fa’ahanahanara’a i te Mahana o te Vahine, i te 7 no mati i mua nei.


le Jeudi 3 Mars 2016 à 15:29 | Lu 719 fois