Tahiti Infos

Bernard Nanuaiterai, hō'ē fatu taiete itoito


PAPE'ETE, i te 28/01/2016 - Mai teie monire i muri nei tae atu i te mahana pae 5 no fepuare, e fa'atupu hia te hepetoma fa'ata'a hia na te feia e 'ōpua ra i te ha'amau i ta ratou mau taiete na'ina'i, tauturu hia e rātou e te tahi mau ta'atira'a mai te Adie. I teie mahana, ua ha'afaufa'a mai o Tahiti Infos i te parau no te hō'ē ta'ata i ora na i roto i te hō'ē orara'a veve, e, i teie mahana, ua ha'amau mai 'oia i tana iho taiete.

Mai te mau matahiti ato'a, e fa'anaho hia te hepetoma na te feia e 'ōpua ra i te ha'amau i ta rātou mau taiete na'ina'i. Taime no ratou, no te fārerei i te mau ta'atira'a, te mau pū 'ohipara'a a te hau aore ia te mau fare moni e nehenehe e tauturu ia rātou i roto i ta rātou 'ōpuara'a, mā te fa'afa'na'o ia rātou i te tahi mau tārahu ha'iha'i.

E tupu te reira mai teie monire mahana mātāmua no fepuare i muri nei tae atu i te mahana pae. Hau teie fa'anahora'a a rave hia ai, ua hina'aro mātou e fa'a'ite ia 'outou i te parau no te tahi mau ta'ata i tauturu hia e te ta'atira'a Adie, no te ha'amau i ta rātou mau taiete.

Ua tāpe'a mai mātou i te parau no te hō'ē ta'ata e fa'aea ra i Pape'ete, o Bernard Nanuaiterai tona i'oa. Ta'ata teie e ho'o ra i te i'a no Tuamotu ma, i Tahiti nei.
Ia hi'o ana'e hia te huru orara'a i ora hia e ana, 'aita ho'e a'e ta'ata i mana'o e, e ha'amau o Bernard i tana iho taiete, i te hō'ē mahana.


O VAI O BERNARD ?

E ta'ata teie i ora na i roto i te mau aroa no Pape'ete, no te hō'ē maorora'a e 6 'āva'e. Tei roto tātou i te matahiti 2008 ra, i tāua tau ra, 'aita hō'ē a'e 'ohipa maita'i o ta Bernard i rave. Puhipuhi i te 'ava'ava ta'ero, inu i te 'ava, fa'ahuehue… Aua'e maoti, i te matahiti 2009, ua fārerei o Bernard i te hō'ē o tona mau feti'i, rave atu ra oia i te 'ohipa i te mātete no Pape'ete. Ua ha'a noa na oia na muri i te tahi feia ho'o i'a e mea na reira teie mana'o e fa'atupu i tana 'ohipa i te fā ra'a mai.

I te matahiti 2010, ua fa'aō mai oia iana i roto i te tahi mau ha'api'ipi'ira'a. Ha'api'i nahea i te ha'amau i te hō'ē taiete… "Ua haere au i fārerei i te mau fare moni. I te hō'ē mahana, ua fārerei atu vau i te mau ti'a no te ta'atira'a a te Adie, mea na reira ta'u tārahu ha'iha'i i te roa'a ra'a mai."

"Ua 'ite mātou i te fifi i ora hia e ana o ta mātou ato'a ia fā maoti ra, te tauturura'a e te 'āpe'era'a i teie pupu ta'ata", o te reo ia o Wendy Mou Kui, te ti'a fa'atere no te Adie.

E piti tārahu ha'iha'i o ta Bernard i ani atu i te Adie, a tahi roa no te ho'o i te mau mātini ia nehenehe 'oia e ha'amata i tana 'ohipa, 'oia ho'i, te ho'ora'a i te mau i'a no Tuamotu mā, 150 000 farane patifita i tauturu hia e te Adie. Te piti o te tauturu no te ho'o i tana pere'o'o e piti huira, no te haere e ho'o i tana mau i'a.
"E'ere i te mea 'ohie, tītau hia e ia hōhora maita'i 'oe i ta 'oe 'opuara'a, aua'e, ua ha'api'i maita'i au i te reira. Ia ha'amau ana'e 'oe i ta 'oe taiete, e'ere i te 'ohipa na'ina'i, e ti'a ia 'oe e ia arai maita'i, te vai ra te tahi mau puta e ti'a ia 'oe i te pāpa'i".

No reira, i teie mahana, te pi'i nei o Bernard i te feia ato'a e hina'aro e ha'amau i ta ratou mau taiete e "ia fa'aitoito, eiaha e fa'atopa i te morare, tape'a i te pa'ari e manuia ihoa 'oe".

E AHA TE AURA'A ?

Tārahu ha'iha'i : microcrédit


Il s’agit d’une création lexicale récente, composée à partir de :
- tārahu : emprunt, crédit, dette ; emprunter
- ha'iha'i : petit, modeste, insignifiant

Exemples :
'Ua tārahu 'ōna i te fare moni nō te ho'o mai i tōna pere'o'o. ‘Il a emprunté à la banque pour acheter sa voiture.’
E tārahu tā Pito i te fare toa. ‘Pito a un crédit au magasin.’
'A haere e 'aufau i tā 'oe tārahu. ‘Va payer tes dettes.’

E ta'ata ha'iha'i terā. ‘C’est quelqu’un de modeste.’
E moni ha'iha'i roa tāna i te 'āva'e. ‘Il a un salaire mensuel très modeste.’

Bien que tārahu (et 'aitārahu ‘débiteur’) renvoie ici à une réalité économique très contemporaine, il s’agit d’un mot ancien, qui précède l’introduction de la monnaie, et dont on trouve un équivalent par exemple en samoan : 'aitālafu ‘emprunter’.


le Jeudi 28 Janvier 2016 à 17:05 | Lu 871 fois