Tahiti Infos

732 tiro 'ava'ava ta'ero "cocaine" i roa'a hia nā te tua Ma'areva mā


PAPEETE, i te 18/02/2016 - Na te nu'u fa'ehau i 'ite i teie mau 'ava'ava ta'ero i huna hia i ni'a i te hō'ē pahī tā'ie no te mau pae fenua Marite 'Apato'a, a mahana mā'a. E riro teie pahī i te fano atu i Auteraria, e tera te tumu te nu'u fa'ehau i mana'o e, te vai ra te tahi mau 'ava'ava ta'ero, inaha, rave rahi mau pahī o tei fa'auta i te ava'ava ta'ero o tei tere na ni'a i to tātou 'ōti'a moana.

Ua ha'amata te mau tītorotorora'a a te nu'u fa'ehau i te hepetoma i ma'iri a'e nei. Ua hi'opo'a māite hia teie pahī tā'ie tae atu a mahana mā'a, mahana teie te mau ihitai a te nu'u i tāpe'a iana.

"Ua tāui mātou i ta mātou mau ravera'a no te 'aro i teie mau huru tere a te feia e fa'auta nei i te mau 'ava'ava ta'ero. Te fā, eiaha te reira e 'ite fa'ahou hia i ni'a i to tātou mau motu, te tumu ato'a ia mātou e tere pinepine nei na roto i te mau ta'amotu, te mau motu ihoa ra e 'aita e ta'ata e noho ra i ni'a iho", o te reo ia o te tōmānā a te nu'u fa'ehau, Bernard-Antoine Moro de l'Isle. "No teie pahī no te fenua Panama, te fano ra oia i te fenua Auteraria e te vāhi i māere ai mātou, o tana ia 'avei'a. Inaha, ua tere ona i tua roa e 'aita 'oia i fa'aea i Porinetia nei, e, ua mātau mātou i te huru o te feia e tere ra na ni'a i ta rātou mau pahī tā'ie, e fa'aea mai rātou i ni'a i te tahi mau motu no te hō'ē taime poto".

"E no te ha'apapu mai i ta mātou mau parau, ua tono hia e piti manureva a te nu'u fa'ehau farāni e marite. Aita mātou i hina'aro ia fa'areva matapō noa i tā mātou pahī. Mea 'ā'ano to tātou 'ōti'a moana, aua'e maoti te vai ra te tahi mau hōho'a pe'e'utari no te arata'i ia mātou e tae noa atu i te 'aravehi a te nu'u moana e te mau muto'i farāni".

No reira, a mahana piti, ua fano te pahī a te nu'u "Prairial" i Ma'areva mā no te pāheru i teie pahī tā'ie. I tāua taime ra, 680 tiro o tei 'ite hia e i teie mahana, ua mara'a te fāito, 732 tiro ia au i te mau hi'opo'ara'a hōpe'a. I ni'a i teie pahī, e 3 ta'ata no Marite 'Apato'a o tei tāpe'a hia, 40 tae atu i te 60 matahiti tō rātou. Teie te taime matamua a haru hia ai tera huru faito 'ava'ava ta'ero i Pōrīnetia nei, e, mai te peu ua ho'o rātou i te reira, e nehenehe rātou i te roa'a mai hau i te 20 miria farane toata.

I teie mahana, tei roto teie 'ohipa a te ture i te fenua farāni ha'apoto hia te JIRS, e riro na ta'ata to'otoru i te tāpe'a hia i te fare 'auri no te hō'ē maorora'a e 30 matahiti. E fa'areva hia rātou i Farāni i roto i na e 2 hepetoma i muri nei, e, a ti'ai noa atu ai i tāua mahana ra, ua tu'u hia rātou i te fare tāpe'ara'a no Nu'utania, inanahi nei.

No te mau 'ava'ava ta'ero, ua tu'u hia te reira i ni'a i te pahī a te nu'u o tei ho'i mai i Tahiti nei, i reira e tūtu'i hia ai, e, te pahī tā'ie, ua tāpe'a hia te reira e te mau muto'i farāni i Rikitea, e fa'anaho hia i te hō'ē ho'o-pate-ra'a i teie mau mahana i muri nei.

E AHA TE AURA'A ?

'Ava'ava ta'ero : cannabis


Ce mot est composé de 'ava'ava ‘tabac’ et ta'ero ‘toxique, venimeux, enivrant’.
Le terme 'ava'ava désignait à l’origine une des variétés de la plante dont on tire la fameuse boisson du kava ('ava en tahitien). Il a servi plus tard à nommer la plante du tabac lorsqu’elle a été introduite en Polynésie par les Occidentaux. Le cannabis est aussi appelé localement « pakalolo », un mot hawaiien, composé de paka ‘tabac’ et lōlō ‘stupide, engourdi, hébété’.
Le terme 'ava'ava ta'ero est aujourd’hui souvent employé par extension pour la plupart des drogues, à l’exception de l’alcool nommé 'ava ta'ero.

Exemples :
- 'Ua ta'ero 'ōna i te maito. ‘Il a été intoxiqué par un poisson-chirurgien.’
- 'Ua ta'ero roa 'ōna i te uaina. ‘Il est complétement soûlé de vin.’
- 'Ua 'ī te papa o te motu i te ta'ero 'ātōmī. ‘Le socle de l’atoll est gorgé de pollution atomique.’
- E pūpuhi 'ava'ava ta'ero te 'ohipa. Littéralement ‘(Son) occupation, c’est de fumer du cannabis’, expression qui s’emploie à l’adresse de consommateurs réguliers de cannabis qui se désocialisent.


le Jeudi 18 Février 2016 à 17:20 | Lu 549 fois