Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau - Mahana toru 1 nō ’atete 2018  02/08/2018

Te fa’a’ohipara’a o te tāpura faufa’a i te tai’o mahana no te 30 no tiunu 2018

Ua vauvau te Mono-peretiteni i mua i te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau i te tāpura faufa’a rahi ā Pōrīnetia farāni i te 30 no tiunu 2018. Tei ni’a te ‘āpī no roto mai i te terera’a ‘ohipa ā te hau i te 61,526 mīria Fcfp, ua nu’u ia i te fāito 1,9 mīria Fcfp ia fa’aauhia i tō te matahiti i ma’iri a’e nei.

No te mau ha’amāu’ara’a ā te haufenua (mā te ‘ore i tai’ohia te ‘aufaura’a moni rave ‘ohipa), ua hau te mau fa’ati’ara’a ‘aufaura’a i te fāito e 3,466 mīria Fcfp ia fa’aauhia i te matahiti i ma’iri a’e nei, teie nei ra ‘aita te reira i ta’a’ē roa atu i te mau nūmerara’a i ravehia i te ‘ōmuara’a matahiti nei. ‘Inaha no roto mai te mau ta’a’ēra’a rahi i te mau ha’amāu’ara’a ‘ohipa mata’ī mai te fa’aho’ira’a tārahu tute faufa’a hau (TVA), te mau tuha’a moni fa’ata’ahia nā te ‘āfata tauturu ā te mau ‘oire e te mau ha’amāu’ara’a no te ‘ohipa ha’api’ira’a.

I te pae no te fa’atupuha’ara’a, i te tai’o mahana no te 30 no tiunu ua nu’u te reira i te fāito 11 % ia fa’aauhia i na ‘āva’e mātāmua e ono no te matahiti 2017. Tei ni’a ia te fāito moni o tei ‘aufauhia i te mau taiete no te fenua nei i te 10 mīria Fcfp, ua fāna’ohia ia te reira e te fa’arava’ira’a faufa’a o te Fenua. E nūmera maitata’i roa teie e, no te matahiti 2018, te tia’ihia nei te tahi fāito maitata’i atu ā i tō te matahiti 2017 (23,5 mīria Fcfp), noa atu te mau fifi i fārereihia i te taime a ha’amauhia ai te fa’aturera’a ‘āpī no te pi’ira’a mātete a te hau.

Fa’aitera’a i te Fa’anahora’a Niu tute, Fa’a’aufaura’a e d’E-rohira’a o te mau Fa’ahepora’a tute (PAREO-f)

Ua ‘ite te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau i te ha’amaura’a o te fa’anahora’a uira “Fa’anahora’a Niu tute, Fa’a’aufaura’a e E-rohira’a o te mau Fa’ahepora’a tute” (PAREO-f) i ravehia e te Fa’aterera’a o te mau tute rau (DICP) nā te hōani a te ‘ohipa tute a te hau.

Tē hina’aro nei teie nei fa’anahora’a e fa’a’ohie i te ‘ohipa a te hōani mā te tu’u marū atu i te mau ‘ohipa tute i ni’a i te natirara nā roto i te ‘iritira’a, i te matahiti 2020 i te ‘āfata tute natirara. Ua ha’amata te fa’anahora’a PAREO-f i te ‘āva’e tītema 2017 e te fa’anahora’a ‘O’INI e-rohira’a, e-rohira’a mātāmua e fa’ati’a i te hōani i tāpa’ohia i te fa’anahora’a ti’a ia fa’a’ite nā roto i te fa’anahora’a natirara i te Tute i ni’a i te Faufa’a i tu’uhia e, e noa’a ia na i te tahi fa’aho’ira’a moni a tō na moni tārahu nō te TVA.

Ua ‘ōpua te DICP ia ha’amaita’i nā roto i te piti o te fa’anahora’a nō 2020, e fa’aō nei i te mau fa’anahora’a TVA ato’a e te piti o te tute, te Turu Autaea’era’a. I te hōpe’ara’a, e ti’a ia ‘aufau i te mau tute nā roto i te rāve’a natirara, nā roto i te mau rāve’a ‘aufaura’a : tāreta moni e aore rā ‘iritira’a moni.

I mua atu, e rave-ato’a-hia te reira nō te mau tute taiete (tute nō te mau ‘aitauira’a, tute i ni’a i te mau taiete). E matara te rahira’a o te mau fa’a’itera’a nā roto i te rāve’a natirara nō te tā’ato’ara’a o te mau tute ti’a’auhia e te Fa’aterera’a o te mau tute rau i te matahiti 2021, e tae atu i te tāpa’ora’a i’oa nō te pātana nā roto i te rāve’a natirara.

Te fa’aōra’a o Pōrīnetia farāni i te tā’atira’a WAIPA no te fa’atianira’a i te mau fa’atupuha’ara’a

E tā’atira’a ti’amā te « Tā’atira’a Aopapa no te mau Pū Fa’atianira’a Fa’atupuha’ara’a - World Association of Investment Promotion Agencies » (WAIPA), o tei ha’amauhia i muri a’e i te rurura’a o te Piha fa’arava’ira’a faufa’a e te fa’ahotura’a ā te Tōmite no te mau Hau ‘Āmui (CNUCED), tei fa’atupuhia i te matahiti 1995. 170 pū mero no te ao nei o tei tā’ati mai ia rātou.

Teie i muri nei te mau tuha’a ‘ohipa e ha’apa’ohia nei e te WAIPA :
- Te fa’atianira’a e te fa’ahotura’a i te ‘ohipa ‘āmui i rotopū i te mau pū fa’atianira’a fa’atupuha’ara’a ;
- Te ha’amaita’ira’a i te huihuira’a parau ha’amāramaramara’a e te ‘ohipa ‘aitauira’a mana’o i rotopū i te mau pū fa’atianira’a fa’atupuha’ara’a ;
- Te ha’afāna’ora’a te tahi e te tahi fenua i tō na ‘ite e i tō na pa’ari i te pae no te ha’amaita’ira’a i te fa’arava’ira’a faufa’a ;
- Te tauturura’a i te mau pū fa’atianira’a fa’atupuha’ara’a i te pae mata’ī na roto i te mau rurura’a rau e fa’anahohia mai e te WAIPA (rurura’a matahiti aore ra rurura’a tuha’a fenua, tau ha’api’ira’a…) ;
- Te a’ora’a i te mau mero i ni’a i te fa’anahora’a e te huru porotita maitata’i no te fa’atianira’a fa’atupuha’ara’a.
Te ha’apa’ohia nei te ‘ohipa fa’atianira’a fa’atupuha’ara’a i teie mahana e te Pū no te mau fa’atupuha’ara’a no Pōrīnetia farāni - Délégation Polynésienne aux Investissements (DPI) o tei ha’amauhia na roto i te parau fa’aotira’a hau no te 2 no māti 2017. Ia ō mau ā o Pōrīnetia farāni i roto i teie tā’atira’a WAIPA. E fa’ataehia hō’ē parau fa’aotira’a rahi i mua i te ‘Āpo’ora’a no Pōrīnetia farāni, i reira te Pū no te mau fa’atupuha’ara’a no Pōrīnetia farāni (DPI) e tonohia ai ‘ei ti’a no te Fenua.

‘Āvarira’a no te tautaira’a rori i na motu no Raroia e Faaite

Ua mara’a te ‘ohipa tapiho’ora’a rori e te fa’aturehia nei taua tautai e te fa’aotira’a rahi ā te ‘Āpo’ora’a no Pōrīnetia farāni no te 22 no ‘ātopa 2012 e te fa’aotira’a hau ā te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau no te 25 no ‘ēperēra 2013 tei fa’ahuru’ēhia.

I te matahiti 2017, ua tapiho’ohia e 5 849 kiro rori marō, ua riro te reira ‘ei ‘imira’a faufa’a pāpū no te rahira’a e 80 ta’ata tautai i roto 11 mau motu.

I teie matahiti, ua ani te mau tōmite ti’a’au no Raroia e no Faaite ia fa’ati’ahia te tautaira’a rori i roto i tō rātou iho motu. Na teie nau tōmite ti’a’au e hi’opo’a e e tāpura i te feiā tautai e tae noa atu i te feiā rapa’au rori mā te ha’amāramarama atu ia rātou i ni’a i te mau fa’aotira’a e te mau fa’aturera’a ā te hau i te pae no te tautai i tō rātou iho fenua. Ua fafau teie mau tōmite i te ravera’a i tā rātou tuha’a ‘ohipa hi’opo’ara’a i te feiā tautai rori, i te ‘ohipa rapa’aura’a rori e i te utara’a o taua mau rori i te feiā e fatu nei i te parau fa’ati’a ‘ei ‘ōna tapiho’o rori (e 4 ta’ata e fatu nei i taua parau fa’ati’a i teie mahana).

Ua fa’ati’a te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau :
- I te tāpura no te mau tōmite ti’a’au ;
- Te ‘āvarira’a i te tautaira’a rori, i na motu no Raroia e Faaite, e tae roa atu i te 31 no ‘ātopa 2018 ;
- Te ha’amaura’a i te mau fāito tano ia au i te huru rori i terā e terā motu, mā te fa’aturara’a i te mau tītaura’a a te mau tōmite e te mau fāito i ni’a i te rahira’a faufa’a e vai nei ;
- Ua fa’ati’ahia te ha’amaura’a i te tahi ārea fa’ata’ahia no te fa’ahereherera’a i te rori, ia raea’ehia te fāito rahi o taua ārea i te hō’ē tuha’a i ni’a i te toru o te ārea tā’ato’a o te tairoto o terā e terā motu.

Tāmaura’a i te pōritita turu i te mau taiete o te fenua nei

I roto i tā na tāpura ha’amāhiera’a i te ‘imira’a faufa’a, ua ha’amau te Fenua e piti fa’anahora’a i te pae o te tauturu i te mau taiete.

Te tauturu mātāmua nō te tauturu pae tauiha’a i te mau taiete na’ina’i (AEPE) nō te ‘āpe’e ia rātou i roto i tā rātou ‘ōpuara’a nō te ha’amau e aore ra nō te ha’amaita’i i tā rātou ‘ohipa.

Te piti, e tauturu ia nō te fa’aitoitora’a i te mau fare toa na’ina’i e te mau fare tamā’ara’a (ACPR) nō te ‘āpe’e ia rātou i roto i tā rātou ‘ōpuara’a e ha’amaita’i i te ‘ana’anataera’a o tā rātou vāhi ho’ora’a e aore ra tamā’ara’a i Pōrīnetia farāni.

Nō te ‘āpe’e i teie e 12 taiete e hina’aro rā i teie nā tauturu, ua fa’ati’a te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau ia hōro’ahia te tino moni tauturu i ni’a i te faito e 35 257 000 farāne cfp.

Tuatāpapara’a e rautira’a o te Tārena ‘Ahureva Ito a Pōrīnetia farāni


A rave rahi matahiti tō Pōrīnetia farāni i fa’aō i roto i te mau hope’a ito-‘ahureva, i te matahiti 2012 nā mua e te ferurira’a o te Tārena ‘Ahureva Rāve’a manuia (PCS) e, i te matahiti 2015, e te Tārena ‘Ahureva Ito (PCE), o tei fa’a’ite i te tahi tārena ha’a e 28 ‘ohipa.

Teie nei fa’anahora’a nō te fa’aau e te fa’aiti i te tauira’a ‘ahureva i fa’a’itehia, mai te matahiti 2015 e tae atu i te matahiti 2020. Ua fa’a’itehia teie nei tārena i te ‘āva’e tītema 2015 i te COP 21 rā o tei tupu i Pari. Mai reira, ia pāpū te hina’arohia nei ia tano te ‘ohipa, ua ha’amauhia te tahi rautira’a, te tahi hi’opo’ara’a e te tahi fāitora’a tāmau o te mau ‘ohipa a te PCE.

Ua tihepu te piha tōro’a o te mau ito i te tahi mau rave ‘ohipa unuma ‘aravihi i roto i teie nei ‘ohipa nō te ‘āpe’e ia na i roto i teie nei ‘ohipa. E pupu i reira e vai ai te piha tuatāpapara’a farāni “Alter-éc(h)o », ‘āpitihia e te piha tuatāpapara’a o te fenua nei Pae Tai Pae Uta (PTPU).

E toru tuha’a nō te fa’atere i teie nei ‘ohipa :
- e ruru e piti taime i te matahiti, te hō’ē tōmite arata’i e tai’o nei i te mau ti’a mā’itihia e te mau ‘āpiti nō te fa’aoti i te mau ‘āveira’a ia manuia te tārena
- e ruru te hō’ē tōmite i te pupu mata’ī et te mau ta’ata ha’apa’o i te mau ‘ohipa e, e ha’apa’o o ia i te mau tuatāpapara’a o te mau ‘ohipa e te tā’ato’ara’a o te fa’anahora’a ;
- e ha’apa’o te pupu mata’ī i reira e ha’a ai te SDE e te ADEME, i te rautira’a, te tuatāpapara’a e te fāitora’a o te PCE.

E fa’ati’a te mau mauiha’a nūmera uira e te mau fārereira’a ia ta’iruru e ia fa’arave i te mau pae ato’a, ia fa’atura i te fa’anahora’a e ia fa’a’ite i te ‘ohipa i tupu. Te vai ato’a nei te tahi rāve’a ha’apurorora’a paru e tei nā roto ia i te tahua ‘itenati a te PCE (http://www.plan-climat-pf.org), i matara nō te tā’ato’ara’a. I piha’i iho mai, hō’ē e aore rā e piti taime i te matahiti, e fa’anahohia te tahi mau taime faufa’a e e fa’ati’a te reira i te mau ‘aparaura’a a te mau tuha’a ato’a a te fa’aterera’a, e tae atu i te tahi mau fārereira’a e te au ta’ata ha’a ta’a ‘ē e te mau taime ‘ohipara’a i ni’a i te tahi tumu parau.

E ‘ōpua ato’a teie nei fa’anahora’a ia fa’a’ite pinepine i te nu’ura’a a te ‘ohipa a te PCE. E fa’ati’a teie nei fāitora’a i te mau fa’a’āfarora’a faufa’a a te rāve’a manuia e te tārena ‘ohipa mai te peu e mea faufa’a. Nō te tāmau i te ‘ohipa i ha’amatahia i te matahiti 2015 nō te Tārena ‘Ahureva Ito a Pōrīnetia farāni, ua ‘ōpuahia te hō’ē rurura’a mātāmua a te tōmite arata’i.

Turura’a i te rohira’a fa’aro’ohi’o e nūmerara’a uira


Ua hōro’a te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau i tō na mana’o nō na pu’e parau e pae i vauvauhia i mua ia na i muri mai i te rurura’a a te Tōmite hi’opo’a SCAN (Turura’a i te rohira’a fa’aro’ohi’o e nūmerara’a uira) i te ‘āva’e tiunu i mā’iri. I ni’a i na pu’e parau e pae, e toru i pāto’ihia e te SCAN.

Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau e hōro’a e 1,6 mirioni farāne cfp ei moni tauturu nō teie na ‘ōpuara’a, e te tā’ato’ara’a o tā rātou mau ha’amau’ara’a i te fenua nei tei te fāito e 3,2 millions farāne cfp.

Nu’uroa Fest i te 11 e te 12 nō ‘atete i te Fare Manaha

Te fa’atupu nei te Te Fare Manaha (Musée de Tahiti et des Îles - MTI), i te mahana mā’a 11 e te tāpati 12 no ‘ātete nei, i te heivara’a mātāmua roa i topahia i te i’oa o Nu’uroa Fest.

E taime fa’ata’ahia teie no te mau pupu ‘ori tahiti o tei ‘ore i haru mai i te rē i te Heiva I Tahiti 2018. ‘Inaha ho’i, ua rohi mai rātou tau ‘āva’e i te maoro no te fa’aineine ia rātou, i te pae no te mau ‘apa e i te hāmanira’a ‘ahu ‘ori. Ua ferurihia mai teie ‘ōro’a no rātou ia ha’apoupou-fa’ahou-hia rātou e te huira’atira. E ti’a mai rātou i ni’a i te paepae ā te Fare Manaha mā te ‘omono mai i tō rātou ‘ahu ‘una’una. Ia oti tā rātou ‘orira’a e ti’a i te huira’atira i te pata i te hōho’a e te mau pupu ‘ori ato’a.

E ō ato’a mai teie ‘ōro’a i roto i te torura’a o te taime fa’a’ite’itera’a ‘ahu ‘ori i fa’aineinehia mai e te Fare Manaha e o tei topahia i te i’oa « Ua hura mai te ‘ahu - La danse des costumes », e hope teie fa’a’ite’itera’a i te ‘āva’e tenuare e haere mai nei. E fāna’o maoti te feiā māta’ita’i e 87 rahira’a ‘ahu ō te mau pupu hīmene aore ra ō te mau pupu ‘ori o tei haru i te rē i te mau Heiva mai te matahiti 1993 ra, te vai ato’a ra e 8 ‘ahu tahito (no te matahiti 1930 e 1960) o tei tutu’uhia mai e te tahi mau ta’ata mana’o maita’i.

No teie ‘ōro’a mātāmua roa, e 9 pupu e ti’a mai no te ‘ori mai i na mahana e piti nei mai te hora 10h00 e tae roa atu i te hora 17h.00 Mea tāmoni ‘ore no te tomora’a mai e, ia ‘oa’oa māite te tā’ato’ara’a, te huira’atira e te mau rātere, e tae mai i taua ‘ōro’a ra.

Tāpura ‘ohipa

Mahana mā’a 11 no ‘ētete :
10h00 : Te pūpūra’a no te ‘Ahu ‘Una’una i haru mai i te rē i te Heiva 2018.
11h00 : TAHITI IA RURU-TU-NOA

14h00 : PARATA
15h00 : TAMARII TOAHOTU NUI
16h00 : TEMAEVA
Tāpati 12 no ‘ātete :
10h00 : TE AO URI NO TE-ARA-HITI
11h00 : PUPU TUHA'A PAE

14h00 : NATIHAU
15h00 : TE TIARE NO BEACHCOMBER
16h00 : HEIKURA NUI

Te aupurura’a i te manu ruro no te motu no Niau : fa’ata’ara’a moni tauturu nā te tā’atira’a Vaitamae

Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau ia fāna’o te tā’atira’a Vaitamae i te moni tauturu i ni’a i te fāito 1,5 mirioni Fcfp no te aupurura’a i te manu i te ta’amotu Tuamotu mā. ‘Oia ihoā ra no te aupurura’a i te ruro, te pi’i-ato’a-hia nei te Koteuteu i te motu no Niau e vai nei i te ‘oire no Fakarava.

‘Ōpuara’a no te patura’a i te fare ma’i ‘āpī no Taravao

Ua nu’u te rahira’a huira’atira e vai nei i te ārea e utuutuhia nei e te fare ma’i no Taravao, mai te ‘oire no Papara haere roa i Hitiaa o te Ra, (+ 6 300 huira’atira i te roara’a 10 matahiti, hau i te 13,6%). Ua tai’ohia te huira’atira i te matahiti 2017 e tei ni’a ‘o ia i te 52 746 ‘oia ho’i e 28% o te tā’ato’ara’a o te huira’atira no Tahiti.

Ua tahito ‘ino roa te fare ma’i no Taravao e mea faufa’a ‘ore te tātā’īra’a e te fa’a’āpīra’a i taua fare ma’i. Ia hi’ohia te fare ma’i rahi no Taaone (CHPF) ua apiapi roa ia, ua raea’ehia te fāito 100 % te apiapira’a, i roto ihoā ra te piha taote ma’i māriri ‘ai ta’ata, te taote mānava, te taote tāpū ma’i, te taote hi’opo’a e te rapa’aura’a ma’i māpē. Mea tītauhia ia fa’arahi ā te ro’i ‘āpī.

Te hia’aihia nei te piha rapa’aura’a ‘āpī i te pae no te utuutura’a ma’i rū e no te ha’api’ipi’ira’a (SSR) e tae noa atu no te utuutura’a ma’i maoro (SLD). Ia nūmerahia te huira’atira i roto i te tau e 30 matahiti i muri nei (330 000 huira’atira), ‘oia ho’i i te matahiti e 2050, tei ni’a ia te fāito ro’i e tītauhia i te : 118 ro’i no te mau ma’i tāpū-fānaura’a (MCO), e 51 ro’i no te ma’i rū e no te ha’api’ipi’ira’a, e 47 ro’i no te utuutura’a ma’i maoro SLD e, 13 ro’i no te ma’i mānava ta’ata pa’ari (ia oti mai te fare ma’i mānava).

Mea tītauhia teie ‘ōpuara’a i te feruri-māite-hia no na matahiti e pae ‘ahuru i muri nei. No reira ia i ‘ōpuahia ai te patura’a i te fare ma’i no Taravao, ia oti māite te ha’apa’ora’a i te mau ta’ata ma’i, tō rātou rapa’aura’a, e tō rātou ineinera’a ia ho’i i tō rātou ‘utuāfare.

Mea tītau-ato’a-hia na roto i teie ‘ōpuara’a ia nahonaho te utuutura’a ma’i piri ‘utuāfare mai te mea ‘aita e faufa’a i te fa’a’ohipa i te mauiha’a teimaha. No reira i ferurihia ai te tāpura ‘ohipa i muri nei :
- Ia ineine te ro’i i teie ihoā taime, no te ha’api’ipi’ira’a e te fa’aitoitora’a mero e te ro’i no te ma’i tau roa,
- Ia ‘īritihia te piha fa’ari’ira’a vahine hapū piri ‘utuāfare e ia fa’aineinehia te ro’i vahine fānau,
- Ia ‘īritihia te tahi mau piha tāpūra’a ma’i vitiviti,
- Ia fa’aineinehia te ro’i no te feiā ma’i mānava,
- Ia fa’aineinehia te pū rapa’aura’a ma’i māpē.

No teie mau tumu i ni’a nei, mea faufa’a a’e ia patuhia te hō’ē fare ma’i ‘āpī hau i te maitata’i no te ha’apa’ora’a i te feiā ma’i e noho ra i teie mau mata’eina’a. Te vai nei te fāito moni e 80 mirioni Fcfp i roto i te rima ō te TNAD (Tahiti Nui Fa’anahora’a e Fa’ahotura’a) no te ravera’a i te mau tuatāpapara’a hou te patura’a i teie fare ma’i.

Rurura’a mātāmua no te tū’aro-ea no Pōrīnetia farāni e te ‘āmuira’a Maita’i sport-santé

Te hina’aro nei o Pōrīnetia farāni i te tauto’o maita’i i roto i te parau no te tū’aro-ea. Ia noa’a maoti te mau rāve’a no te fa’a’orera’a i te poria o te tino (tumu mātāmua ia no te mau ma’i rau i te fenua nei) e te fa’atopara’a i te mau ha’amāu’ara’a i te pae no te ea, ua māramarama teie nei tō te ao ato’a i te maitata’i o te tū’aro-ea.

No reira, ua fa’ari’i te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau i te ‘āva’e no tiurai 2017 ra ia ha’amauhia te tahi fa’anahora’a ‘āpī e arata’ihia nei e te ‘āmuira’a Maita’i sport-santé. Ua fa’aauhia teie fa’anahora’a i te ‘āva’e novema 2017 na roto i te ‘āmuira’a mai : te Fare turuuta’a (CPS), te Fare ma’i rahi no Pōrīnetia farāni (CHPf), te Tōmite no te mau taiete fa’aau parau pāruru no Pōrīnetia farāni (CoSoDa), te Pū no te u’i ‘āpī e te tū’aro no Pōrīnetia farāni (IJSPf) e tae noa atu te Pū no te nūmerara’a no Pōrīnetia farāni (ISPf).

Ua ha’amauhia te fa’anahora’a nei na roto i te ‘ohipa fa’a’eta’etara’a tino fa’atanohia (“APA”) e te tahi feiā tauto’o e fifi ra i te pae no te tino : poria ‘ino, ‘ōmaha tihōta 2, nē’ira’a rahi o te toto, ma’i māriri ‘ai ta’ata, ma’i māhāhā, fifi mero tino. 155 rahira’a ta’ata i fāna’o mai i teie fa’anahora’a APA e, e 8 piha tuatāpapara’a i fa’atupuhia : hutihutira’a uaua, Qi Qong, ‘aura’a, fa’a’eta’etara’a tino, hoera’a va’a papa’a, taorara’a pōpō i te ‘ete, taputō karaté, e te vai atu ra. Ua fa’anahohia te APA na roto i te ‘oire rahi no Papeete, mai te ‘āva’e novema 2017 i te ‘āva’e tiunu 2018, mai te 2 taime e tae atu i te 3 taime i te hepetoma hō’ē.

No te fa’atianira’a i teie fa’anahora’a, ua fa’atupuhia te rurura’a tū’aro-ea mātāmua mai te 16 i te 18 no tiurai i ma’iri a’e nei i Tahiti. Hō’ē ‘ahuru mā piti tumu parau i tata’uhia mai i te roara’a o na 37 taime vauvaura’a mana’o i ravehia mai e 8 ti’a no Farāni mai e, e 24 ti’a no te fenua nei e no Pātitifā. Ua fa’ata’ahia teie rurura’a na te feiā tōro’a, te feiā tū’aro, te mau ‘āmuira’a, e te mau fare mana. Ua rave-ato’a-hia te parau no te ha’amāramaramara’a i te huira’atira i ni’a i teie mau tumu parau.

Ua ‘itehia te manuiāra’a o teie fa’anahora’a no te APA. Ua ‘itehia te maita’ira’a mai o te feiā i tauto’o mai i te pae no tō rātou ea (topa te teiaha i te fāito e 5% fāito tano noa), ua maita’i mai te orara’a i te pae tōtiare, mānava... Te vai ra te feiā e ua faufa’a ‘ore roa tā rātou rā’au i teie mahana.

E riro teie fa’anahora’a i te vauvauhia i te mau ‘āpo’ora’a ā te mau fa’aterehau no te ea i Tahiti nei i te ‘āva’e ‘ātete 2019 e i te ‘āpo’ora’a ā te mau fa’aterehau no te tū’aro no te mau fenua Pātitifā mā. Te ferurihia nei te tahi ā rurura’a tū’aro-ea i te matahiti 2020, i reira e fa’ari’ihia ai te tā’ato’ara’a o te mau fenua no Pātitifā. Ua raea’ehia ia te fā i mana’ohia na roto i teie fa’anahora’a tū’aro-ea e ua riro te reira ‘ei ‘ōmuara’a pāpū no te ‘āmuira’a Maita’i sport-santé.

Ha’api’ira’a tōro’a a te mau ‘orometua ha’api’i nō te Parau tū’ite Tōro’a Ha’api’ira’a ‘Aifāito


Nâ te mau ‘orometua ha’api’i tutahi e tuarua te CAPPEI. Rātou e ha’a nei, i piha’i iho i te mau tamari’i e hia’ai ta’a ‘ē nō te huma, te ma’i e aore rā te tahi mau fifi ha’api’ira’a rahi. I te fenua farāni, ua ha’amauhia i te matahiti 2018/19 te hō’ē ha’api’ira’a CAPPEI ‘āpī. Ua fa’aoti-ato’a-hia te reira i Tahiti nei nō te matahiti 2018/19.

I te ‘āva’e tetepa 2017, ua rave te pupu ASH (Ti’a hi’po’a a te Ha’api’ira’a farāni e te mau fa’aa’o ‘ihiha’api’i) i te huru ravera’a e te ferurira’a a teie ha’api’ira’a ‘āpī e hōrO’a i te hō’ē parau tū’ite e, ua ravehia te hō’ē ‘ohipa tuatāpapara’a nō te fa’ati’a i te piha fa’aterehau nō te Ha’api’ira’a, e te Fa’aterera’a Rahi o te Ha’api’ira’a e te ESPE, ia rave i te tahi mau mā’itira’a nō te parau o te ha’api’ira’a tōro’a e fa’ahotu i roto i te mau matahiti e haere mai rā.

Nō te fa’aineine i taua ha’api’ira’a tōro’a rā, e ravehia e te ESPE nō Pōrīnetia farāni, ua ravehia e te hō’ē tōmite arata’i e tai’o nei i te tuha’a ASH a te DGEE, te ESPE e te Fa’aterera’a Rahi o te Ha’api’ira’a i te tahi mau ‘āparaura’a e mau fārereira’a nō te patura’a. Ua ha’amau-ato’a-hia te hō’ē tā’atira’a e te ESPE nō Lyon, tei fa’ati’a i te hō’ē tāpura tano e te tahi mau ti’a parau, i ni’a i te mau tumu parau ferurihia, ha’apa’ohia e te hō’ē ‘orometua ha’api’i tōro’a i te roara’a o na 4 hepetoma ha’api’ira’a (e piti taime e piti hépétoma) i ni’a i na hepetoma e 12 i ‘ōpuahia.

Ua ha’amauhia te hō’ē ‘ohipa ‘Orometua ha’api’i tōro’a-fa’anaho a te CAPPEI i te ESPE. Ua ti’a i te ‘orometua i tihepuhia i ni’a i taua ‘ohipa rā ia ha’a i ni’a i te fa’aineinera’a o te tāpura ha’api’ira’a tōro’a. Ua ha’a ato’a o ia i te hepetoma fa’ari’ira’a i te mau ‘orometua ha’api’i e ō i roto i teie nei fa’anahora’a CAPPEI. I teie mahana, ua oti te fa’aineinera’a o te tuha’a 2019 a te CAPPEI nō te tāpura ha’api’ira’a tōro’a e tupu i te matahiti 2018/2019. E ō e 16 ‘orometua i roto i teie nei ha’api’ira’a tōro’a e ua ‘itehia o vai rātou (10 ‘orometua nō te fare ha’api’ira’a a te hau e, e 6 ‘orometua unuma).

E tupu te ha’api’ira’a tōro’a i te roara’a o na 12 hepetoma i tātuha’ahia e 5 tuha’a e piti e aore rā e toru hepetoma, mai te ‘āva’e ‘atete 2018 e tae atu i te ‘āva’e māti 2019. E tupu te hi’opo’ara’a, i raro a’e i te mana o te Fa’aterera’a Rahi o te mau Ha’api’ira’a, i te ‘āva’e ‘eperera e mē 2019.

Moni tauturu terera’a ‘ohipa nā te mau fare ha’api’ira’a a te Hau i Pōrīnetia farāni


Ua rave te ‘āpo’ora’a fa’aterehau i te tahi mau fa’aotira’a e fa’ati’a nei i te hōro’ara’a moni tauturu nā te mau fare ha’api’ira’a tuarua mai teie te huru :

Te fāna’o - Tumu a te moni tauturu - Rahira’a farāne cfp
Fare ha’api’ira’a tuarua Faa’a Utara’a ha’api’ira’a 2 000 000
Fare ha’api’ira’a tōro’a nō Mahina Ōra’a a te mau piahi i manuia i te tata’ura’a vaefenua nō te fa’anehenehera’a rouru 300 000
Fare ha’api’ira’a tuarua rau nō Taravao Tauira’a i te fa’anahora’a vaipārurura’a ‘ati auahi 594 085
Fare ha’api’ira’a tuarua Aorai Ha’api’ira’a ano’ite ‘ori 180 000
Fare ha’api’ira’a tuarua Maco Tevane Mā’imira’a pape tahe noa 341 631
Fare ha’api’ira’a tuarua Maco Tevane ‘Ohipa tāta’ira’a i te pere’o’o utara’a tamari’i 291 230
Fare ha’api’ira’a tuarua Paul Gauguin Ho’ora’a mai i te mau pārahira’a e te mau e te mau pārahira’a tūru’i’ore teitei 181 700
Fare ha’api’ira’a tuarua Paul Gauguin Ho’ora’a mai i te mau tauiha’a nō te ha’api’ira’a o te mau ‘ihi 2 153 218
Fare ha’api’ira’a tuarua Paul Gauguin Tāta’ira’a e pārurura’a i te tahi ara ‘iritira’a mata’i a te pū tāmāra’a pape vi’ivi’i 137 881

Te tā’ato’ara’a o te moni turu i hōro’ahia e 6 179 745 farāne cfp.

Fa’ata’ara’a moni tauturu no te ‘ohipa fa’aterera’a nā te mau tā’atira’a u’i ‘āpī e te mau tā’atira’a tū’aro

Ua hi’opo’a te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau 22 pu’eparau anira’a moni tauturu nā te mau te mau ‘āmuitahira’a e tā’atira’a tū’aro i ni’a i te fāito ra e 8 518 000 farāne cfp.

Tei te mau tauturu i fa’ari’ihia :

1. Moni fa’ata’ahia nō te ‘ohipa fa’aterera’a no tā rātou ‘ohipa rau no te matahiti 2018 :

- Tā’atira’a tū’aro (19 pu’e parau) :
o Papara Football Club e 620 000 farāne cfp ;
o Te Hau Nui no Moorea e 419 000 farāne cfp ;
o Rairoa Va’a e 450 000 farāne cfp ;
o Heelani Va’a no Punaauia e 302 000 farāne cfp ;
o Piroguiers Taiarapu-Pueu e 202 000 farāne cfp ;
o Taihani e 500 000 farāne cfp ;
o Nuku a Hoe e 173 000 farāne cfp ;
o Mou’a Tamaiti no Papara e 771 000 farāne cfp;
o Papenoo e 595 000 farāne cfp ;
o Samine e 350 000 farāne cfp ;
o Team Moorea 1 e 475 000 farāne cfp ;
o District de Volley ball des Marquises Sud e 270 000 farāne cfp ;
o Va’a Ta’ie Tautoru e 262 000 farāne cfp ;
o Hinaraurea e 236 000 farāne cfp ;
o District de Volley ball Apatoa o te Ra e 198 000 farāne cfp ;
o District Va’a de Raiatea e 362 000 farāne cfp ;
o Matotea de Faa’a – MDF e 395 000 farāne cfp ;
o Team Tupuai e 328 000 farāne cfp ;
o Raiatea Cycling e 165 000 farāne cfp.


2. Moni fa’ata’ahia nō te ‘ohipa fa’aterera’a (3 pu’e parau) nā :

o Tā’atira’a tū’aro Porineshia – Fare ha’api’ira’a Budo nō te fa’anahora’a i te hō’ē tere i te tata’aura’a fa’a’aito nō Pōrīnetia i te ‘āva’e ‘atopa 2018 e te haerera’a mai o te tahi ta’ata rātere nō te ha’api’ira’a i te mau ta’ata fa’atere, e 300 000 farāne cfp ;
o Tā’atira’a Club de Natation du Tapioi nō tā na mau taure’are’a i ō i roto i te tata’ura’a fa’a’aito nō Pôrīnetia farāni i Tahiti, e 150 000 farāne cfp;
o ‘Āmuitahira’a Handball nō Tahti nō te ōra’a o te mau U20 i roto i te tuha’a hōpe’a ‘atinuna’a, e 995 000 farāne cfp.

Patura’a i te vāhi tāpae’ara’a pahī nō Tevaitoa


Ua fa’aoti te ‘āpo’ora’a fa’aterehau i te parau maita’i nō te tā’ato’ara’a nō te patura’a i te vāhi tāpe’ara’a pahī nō Tevaitoa, i Raiatea, e te vaiihora’a i te mau tuha’a fenua faufa’a nō teie nei ‘ohipa. E fa’ati’a teie nei patura’a ia fa’afāna’o i te mau ta’ata e ha’a nei nō te fa’ari’ira’a rātere i ni’a i te moana, i te mau rava’ai e i te nuna’a, i te hō’ē vāhi tu’ura’a poti, tāpaera’a e haerera’a i te miti.

I roto i te ‘ōpuara’a te vai nei te patura’a i te vāhi tāpe’ara’a nō te rahira’a e 100 pahī rahi, te patura’a i te mau patu pāruru, te fenua pāpū e hō’ē tā nō te patura’a i te mau fare, e te patura’a i te hō’ē ārea fenua nō te tu’ura’a i te pahī i roto i te miti.

Fa’anahora’a o te uāhu nō Tahauku i Hiva Oa

Ua fa’aoti te ‘āpo’ora’a fa’aterehau i te parau maita’i nō te tā’ato’ara’a nō te fa’anahora’a i te mau ārea fenua pāpū o te uāhu nō Tahauku, i Hiva Oa e te vaiihora’a i te mau fenua faufa’a nō teie nei ‘ohipa.

E ravehia teie nei ‘ohipa nō te ha’avaravara i te ārea uāhu i te mau taime e rahi mai te mau pahī e nō te fa’anaho i te mau ‘ohipa tu’ura’a i roto i te pahī e aore rā tu’ura’a i ni’a i te uāhu i te mau tauiha’a. Tē ‘ōpua nei teie nei fa’anahora’a ia fa’aāteatea te tuha’a i muri o te uāhu tapiho’o nō te fa’a’ohie i te ravera’a a te mau ‘āfata hāti e te mau tauiha’a rahi, ia fa’ata’a i te mau utara’a tauiha’a e ia pāruru i te mau ‘aitauira’a, ia taui i te purūmu nō te haere atu i te mau vāhi e vai nei i te hōpe’a o te ‘otu’e Tahauku mā te ‘ore e tere nā roto i te ārea uāhu e, e fa’aāteatea te mau ārea fenua pāpū faufa’a nō te ha’amaura’a i te mau ‘ohipa tapihara’a e tapiho’ora’a.