Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau - Mahana maha 30 nō ’atete 2018  30/08/2018

Ha’amaura’a i te mauiha’a rorouira no te hi’opo’ara’a i te Poe no Tahiti : fa’aaura’a i rotopū i te Fare ha’api’ira’a teitei no Pōrīnetia farāni e te Fenua

Ia au i te ‘ōpuara’a « Maiao », ua tuatāpapahia te hi’opo’ara’a o te ‘ā’anora’a o te poe pārau fa’a’apu no Tahiti e ua fa’a’ohipa te mau ti’a no te piha hi’opo’ara’a ā te Ha’api’ira’a teitei no Pōrīnetia farāni (UPF), ‘oia ho’i te GePaSud, i te hihi X. No te reira tuha’a ‘ohipa ua hāmanihia te hō’ē paparoro 2D no te fāitora’a i te ‘ā’anora’a o te poe e ua fa’ari’ihia taua paparoro e te Pū no te faufa’a moana e te repo minera (DRMM) no te fenua nei.

Ua fa’ari’i te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau i te ‘ōpuara’a parau fa’aaura’a « Maiao 2 », i roto i taua parau nei te tītauhia nei te UPF i te :
 tuatāpapara’a i te paparoro hi’opo’ara’a 2D no te ‘ā’anora’a o te poe o tei fa’anohohia i roto i te tahi mātini a te DRMM e, ia tītauhia te reira, i te fa’atanotanora’a i taua paparoro ;
 fa’anohora’a e te tāmatamatara’a i taua paparoro i ni’a i te mau mātini hihi X ā te DRMM ;
 te tuatāpapara’a i te au-māite-ra’a o te fāitora’a ‘ā’anora’a o te poe no Tahiti ‘ei hōho’a 3D ‘oia ho’i :
 te ha’amaura’a i te tahi rāve’a no te hurihurira’a i te poe i roto i te mātini hihi X e te hāmanira’a i te tahi hōho’a tarai ;
 te fa’a’ōhiera’a i te patara’a hōho’a i te hihi X o te poe e ‘ohu ra ;
 te ferurira’a i te rāve’a no te hāmanira’a i te hōho’a tarai 3D o te poe no Tahiti mā te fa’a’ohipa i te hōho’a i patahia i te hihi X ;
 te fa’aotira’a mai i te paparoro no te fāitora’a i te ‘ā’anora’a o te poe mā te fa’a’ohipa i te hōho’a poe 3D i noa’a mai.
 Te amohia nei te ha’amāu’ara’a no teie ‘ōpuara’a e te parau Fa’aaura’a ‘ōpuara’a Haunui-Pōrīnetia farāni (2015-2020) i ni’a i te fāito faufa’a e 7 mirioni farāne Fcfp.


‘Aita e tauira’a o te moni ho’o o te mōrī hinu i te mahana mātāmua no tetepa


Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau i te tāpe’a-noa-ra’a i te moni ho’o o te mōrī hinu i tō na fāito i teie mahana no te ‘āva’e no tetepa.

I te tai’o mahana utara’a mōrī hinu tahe, ua topa te moni ho’o no te topara’a o te mau fa’aaura’a i roto i te ho’o CAF ‘ei moni farāne pātitifā (FCFP) e ‘ei moni tāra marite i ni’a i te mātete no Singapour. Ua topa te mōrī tāpau ‘ore i te fāito 0,4 %, te mōrī ‘ārahu i te fāito 0,5 % e te mōrī hinu i te fāito 1,3 %.

No te ‘orera’a i tae mai te mōrī fioul e te māhu ahi, ua vai noa te fāito ho’o CAF i fa’aotihia no te ‘āva’e ‘ātete nei no te ‘āva’e tetepa 2018. Te hi’opo’a noa ra te fa’aterera’a hau i te mau ha’ape’ape’ara’a e ‘itehia ra i ni’a i te mātete tapiho’ora’a mōrī na te ao ato’a nei, e riro te reira i te ha’amara’a i te moni ho’o o te mōrī i te mau tau i muri nei.

Hōro’ara’a i te moni turu nō tē tauturu e tē fa’aitoito-fa’ahou-ra’a i te mau taiete


I roto i tā na tārena fa’aitoito-fa’ahou-ra’a i te ‘imira’a faufa’a, ua ha’amau te Fenua e piti fa’anahora’a tauturu i te mau taiete.

Te fa’anahora’a mātāmua, e tauturu i te ho’ora’a mauiha’a nō te mau taiete na’ina’i (AEPE) nō tē tauturu ia rātou i roto i tā rātou ‘ōpuara’a ha’amau e aore rā fa’ahotu i tā rātou ‘ohipa.

Te piti o te fa’anahora’a, e tauturu ia nō te ha’amaura’a e te fa’aitoito-fa’ahou-ra’a i te mau fare toa na’ina’i e te mau fare tāmā’ara’a (APCR) nō tē tauturu ia rātou i roto i tā rātou ‘ōpuara’a e ha’amaita’i i te fa’a’ana’anataera’a ia haere mai i roto i tā rātou fare toa e aore rā fare tāmā’ara’a i Pōrīnetia farāni nei.

Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau ia hōro’a i te moni tauturu i te fāito tā’ato’a e 4 725 000 Farāne cfp nō tē turu e piti taiete..

Tāpura faufa’a ā te Pū ha’api’ira’a rima’ī

Ua fa’ari’i te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau i te tāpura faufa’a ā te Pū ha’api’ira’a rima’ī no te matahiti 2017. Teie i muri nei te mau ‘ōpuara’a o tei oti i te ravehia i te matahiti 2017 :

- Te fa’a’una’unara’a i te ‘utu aroaro o te aorai tiripuna no Papeete e te tiripuna ‘ohipa fenua ;
- Te fa’a’una’unara’a i na papa’i e piti o te Pū fa’aterera’a no te ha’api’ira’a ā te Haunui nō Pōrīnetia farāni i te tahua 3 e te 4 o te fare patu Vaiari i Titioro ;
- Fa’anahora’a i te fārereira’a i topahia i te i’oa ra o Pūtahi i Tahiti, i rotopū i te mau rahu’a no te mau fenua Pātitifā no te ‘aitaui i tō rātou ‘ite e i tō rātou ‘aravihira’a i te pae no te ‘ohipa rahu’a no ‘ōteania e te natinatira’a i taua mau rahu’a i mua i tō te ao ;
- Te ha’amaura’a i te tahi mau ha’api’ira’a tōro’a e ha’afatu mai i te parau tū’ite ha’apāpūra’a tōro’a rima’ī (Certificat Polynésien des Métiers d’Art) e te parau tū’ite tuarua tōro’a rima’ī (Brevet Polynésien des Métiers d’Art) ;
- Nana’ora’a i te hōho’a ‘āvei’a i ni’a i te tahua o te pahī ra o Fa’afaite i te Ao Mā’ohi ;
- Pēnira’a i te hōho’a no te ‘ōro’a ha’amana’ora’a o te 100ra’a o te matahiti o te Lions Club ;
- Pēnira’a i te hōho’a no te mau manureva nō Air Tahiti ;
- Taraira’ahia o te mau ti’i no te Fifo e te tā’atira’a no te mau pīahi no te pū ha’api’ira’a CMA ;
- Tauturura’a no te ha’amaura’a i te pū CPMA i te fare ha’api’ira’a CED no Rikitea, i te Ma’areva mā

Mahana no te faufa’a tumu no ‘europa mai te 15 i te 16 no tetepa


E tupu te 35ra’a o te ‘ōro’a no te Faufa’a tumu mai te 15 i te 16 no tetepa, i ni’a i te tumu parau ra « Te ‘ōperera’a ». Mai te matahiti i ma’iri a’e nei, te fa’anaho nei te Fare manaha no Tahiti e te mau motu i te tahi mau ha’ara’a rau e te māta’ita’ira’a tāmoni ‘ore.

E piti mahana i fa’ata’ahia nā te mau tamari’i haere ha’api’ira’a i te 13 e te 14 no tetepa. Ua fa’anahohia mai e 16 piha fa’ari’ira’a pīahi, ‘aua’e maoti te Fa’aterera’a hau no te tā’ere, te ‘oire no Punaauia, e te mau tā’atira’a i tā’ati mai e tae noa atu i te Pū ti’a’aura’a ha’api’ira’a DGEE.

Ia oti teie ‘ōro’a e tāpirihia te ‘uputa o te piha fa’a’ite’itera’a tauiha’a, no te fa’aineinera’a i te patura’a ‘āpī o te Fare manaha. O te taime hope’a ia teie no te huira’atira ia tae mai e māta’ita’i hou a ha’amata ai te patura’a ‘āpī o te Fare manaha.

Tauturura’a i te Pū ha’amāramaramara’a i te mau ti’ara’a mana a te mau vahine e te mau ‘utuāfare

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau i te hōro’ara’a i te moni tauturu i te fāito e 15 mirioni nā te Pū ha’amāramaramara’a i te mau ti’ara’a mana a te mau vahine e te mau ‘utuāfare (CIDFF).

Ha’amauhia i te ‘āva’e ‘atopa 1990, nā ni’a i te hina’aro ‘āmui a Pōrīnetia farāni; te Hau Nui e te Tōmite a te mau Vahine, teie te fā a te pū :

- Fa’a’ōhie i tē fāna’o i te ture nā te nuna’a e te mau vahine ihoā rā nā roto i te fāri’ira’a, te fa’aro’ora’a, te ha’amāramaramara’a e te ‘āveira’a i roto i te mau tuha’a parau ato’a ;
- Fa’atīani i te ‘aifāitora’a i rotopū i te mau vahine e te mau tāne e, e fa’a’ore i te mau mata-‘ē-ra’a e te mau tāparahira’a i te mau vahine ;
- Feruri e fa’anaho i te mau ha’api’ira’a tōtiare/ha’api’i e.e aore rā ha’api’ira’a nō te tā’ato’ara’a nā te mau vahine.

E turuhia o ia i te mau matahiti ato’a e te Fenua e te Hau Nui, turu nā roto i te hōro’ara’a i te moni tauturu terera’a ‘ohipa e te hōro’ara’a i te fare i reira te tā’atira’a e ha’a ai.

Ia hi’ohia te rahira’a ta’ata e haere mai i te pū rā (3 052 ta’ata i ha’amāramaramahia i te matahiti 2017), e tae atu i te raura’a o te mau ‘ohipa tauturura’a i te nuna’a, e fa’a’āpī fa’ahou o Pōrīnetia farāni i tā na turu i te tā’atira’a e, e tāmau o ia i te ‘āpe’e i te tā’atira’a i roto i tā na mau hia’ai.

Moni tauturu terera’a ‘ohipa nā te tahi mau tā’atira’a ‘ohipa tū’aro e nā te tahi mau tā’atira’a u’i ‘āpī

Ua hi’opo’a te ‘Āpo’ora’a fa’aterehau e 23 pu’eparau anira’a tauturu no roto mai i te tahi mau tā’atira’a ‘ohipa tū’aro e te tahi mau tā’atira’a u’i ‘āpī i ni’a i te fāito moni ra 14 624 000 farāne Fcfp. Tei i muri nei te mau tuha’a moni tauturu i fa’ati’ahia :

1. Moni tauturu terera’a ‘ohipa no te matahiti 2018 :

- Tā’atira’a tū’aro :
o Club Equestre de Tahiti i te fāito e 640 000 Fcfp ;
o Tefana Taekwondo i te fāito e 500 000 Fcfp ;
o Tefana Basket ball i te fāito e 400 000 Fcfp ;
o Comité Futsal de Raiatea i te fāito e 280 000 Fcfp ;
o Ihilani Va’a i te fāito e 306 000 Fcfp ;
o Te Ha’a Nui i te fāito e 597 000 Fcfp ;
o Nuuroa Pêche i te fāito e 302 000 Fcfp ;
o Papeete Rugby Club i te fāito e 522 000 Fcfp ;
o Papeari Va’a Here i te fāito e 189 000 Fcfp ;
o Cercle d’Aviron Polynésien – Marara i te fāito e 400 000 Fcfp ;
o Pirae Va’a i te fāito e 225 000 Fcfp ;
o Budokan Judo Pirae i te fāito e 672 000 Fcfp ;
o Te Ui Tefana i te fāito e 171 000 Fcfp ;
o Comité Futsal de Ua Pou i te fāito e 280 000 Fcfp ;
o District de Va’a de Nuku Hiva i te fāito e 283 000 Fcfp ;
o Manihi Va’a i te fāito e 250 000 Fcfp ;
o Olympic Mahine i te fāito e 226 000 Fcfp ;
o Sporting Clay Club Tahiti i te fāito e 209 000 Fcfp ;
o Porineshia Sobukai – Ecole Polynésienne de Budo i te fāito e 665 000 Fcfp ;
o Rugby Club de Pirae i te fāito e 757 000 Fcfp.

2. Moni tauturu terera’a ‘ohipa nā :
o te tā’atira’a All in One Dance, no te ti’ara’a atu i te tata’ura’a ‘aito no Farāni (i Orléans) e no te ao nei i te ‘oire nō Phénix (Arizona) i te fāito e 1 500 000 Fcfp ;
o te tā’atira’a Te Tama Ti’a Hou – Union Polynésienne pour la Jeunesse no te fa’anahora’a i te Heiva no te mau tā’atira’a « Taurea Asso », ua ‘āmuihia i roto, te ‘ōro’a Upa Nui, te mahana no te u’i ‘āpī e te Taurea move, i te fāito e 4 250 000 Fcfp ;
o te tā’atira’a Raiatea Sailing, no te amora’a i te ha’amāu’ara’a no te Raiatea Gliss’Festival, i te fāito e 1 000 000 Fcfp.

Te pahī Tahiti Nui nō te tauturu i te Tetiaroa Royal Race

I roto i te fa’atīanira’a ia Pōrīnetia farāni nā roto i te hoera’a vā’a « Tetiaroa Royal Race », e ha’amau o Pōrīnetia farāni i te hō’ē parau fa’aaura’a ‘āmui e te tā’atira’a Tetiaroa Royal Race, nō te piti o te hoera’a e tupu i te 14 e te 15 nō tetepa e fā mai rā, mai Arue e haere atu i Teti’aroa e ho’i mai ai.

E hōro’a o Pōrīnetia farāni i roto i te rima o te tā’atira’a i te pahī « Tahiti Nui IX » fatuhia e te nu’u pahī a te Fa’aterera’a o te mau ‘Ohipa rarahi a te Hau nō te utara’a i te mau tauiha’a ato’a nō te fa’anahora’a i teie nei tata’ura’a e, e riro ato’a ei pū mata’ī i roto i te ārea fa’a’ohipahia.

Te tumu a te parau fa’aaura’a ‘āmui o tē fa’ata’a i te mau fa’auera’a hōro’ara’a i te pahī a te nu’u pahī a te Hau i roto i te rima o te tā’atira’a « Tetiaroa Royal Race » i fa’ati’ahia e o Pōrīnetia farāni nō te hoera’a vā’a.