Tahiti Infos

Te rātere i to na iho fenua : mai roto mai i te pau e i roto i te î




2003, ua àhuru mā hitu atu ra ia matahiti i to ù faaatearaa i to ù reo tumu, ua àhuru mā hitu atoà ia te matahiti i te māmū-noa-raa to ù iho reo. Teie atoà te matahiti, te taime (faataahia paha no ù) ia hoì pāpū roa atu vau i to ù reo tumu ra nā roto i te pāpaì, e i muri iho, te haapiiraa ia na. I teie mahana, te reo farāni tei māmū roa.
 
Ua fānauhia vau i roto i te hoê ùtuafare tei tāmau i te faaòhipa i te reo Māòhi. Teie te reo matamua roa ìno ta ù i haapii i te faaroo e i te parau. I te tiàraa te toru o to ù matahiti, tei ô to ù oraraa i te huritumu-roa-raa atu; aita te mau òrometua i taa i te òhipa e rave e teie tamarii te òre e taa ra i te reo farāni e tei òre i ìte i te parau ia na. Mai te reira taime, ua taa rii au i te èà ta to ù metua tāne i parau mai ia ù i te haere atu. Eie au e haapii nei i te reo farāni, eie ia to ù metua tāne e pāruru nei i te reo Māòhi. Aita te haapiiraa i haa-pii ia ù, ua haapii mai rā te haapiiraa i te pee i te ìte ê. Rahi atu ra teie ìte ê i te î, rahi atoà atu ra vau i te mānaònaò i te moni. I roto i teie faanahoraa, ua faaìte mai te haapiiraa e, te oraraa o teie tau e oraraa fānaò mai te peu tei ia òe ra te ìte. Ia rahi te ìte, e roaa te òhipa maitaì, e monihia òe... Terā ihoā ānei ?
 
 Te haamanaò ra vau i terā mau taime i te fare toa, i te òire, i te mātete i te taa-òre-raa atu te taata hoo i te pāhono aore ra i te taa i to ù metua tāne. Eie ia vau e parau nei « Pā ! Aita rātou e taa ra ! Parle en français !», eie ia to ù metua e onoono nei e terā reo Māòhi tei faatupu i te haamā i roto ia ù. Manaò atu ra vau : « E aha paì te faufaa o te reo Māòhi mai te peu eita te taata e taa ia òe ! ». E tamarii noa ā vau i terā ra tau, aita vau i taa atu ra i te haapaòraa.
 
            2000, no to ù fiu aore ra to ù âfaro òre e te oraraa o te tahi taureàreà i Tahiti nei, faarevahia atu ra vau i Aotearoa. I te haamataraa, e mea faaea e toru noa âvaè. Riro mai nei ei matahiti tāatoà. I te hoê mahana, haere mai nei te tamaiti a Mr Stokes, e Māori teie, o na te faatere o te vāhi ta ù i faaea. Ani mai nei teie tamarii « Are you Maori ? ». Pāhono atu ra vau « No, no. Tahiti.». Na ô mai nei « You know Maui ? His legends ? ». Pāhono atu ra vau « Ê ». Haamata atu ra teie tamaiti (e vaù noa matahiti) i te faatià i te mau àài no Maui. Eie ia o na e faatià nei i te àài nā roto i te reo Māori, eie ia vau e ìte nei i to ù pau. I terā taime, ua haamā roa vau. E ua māmū to ù vaha. Aita vau i ìte.
 
 Mai roto mai au i te î i te toparaa atu i roto i te pau. Mai roto mai rā i te pau i to ù hoìraa atu i roto i te î. Mai reira mai to ù reo i te ora-faahou-raa.
 
2003, tei Tahiti au, te pii mai nei te òri i to ù reo no te haamanaò i to ù nūnaa reo riro i te hōhonu o to na parau. Te reo, e reo ora mai te peu e vaha no te parau ia na e e tarià no te faaroo ia na. I teie mahana, te uiui nei au o vai paì te rātere i nià i te fenua ta ù e tuō nei io ù. E Māòhi au tei î i te here no to na reo. Ia ora na !
 
Texte de Tane  RAAPOTO

le Mardi 12 Novembre 2019 à 16:06 | Lu 1387 fois


Notez


Dans la même rubrique :
< >

Vendredi 15 Novembre 2019 - 16:59 Sur l'île de Clampin

Jeudi 14 Novembre 2019 - 16:59 J’ai rêvé d’une île

Actualité de Tahiti et ses îles | Concours d'écriture - Salon du Livre 2022 | Actualité de France | Actualité du Pacifique | Actualité du Monde | Actualité du Sport | Magazine | Assistance | Concours d'écriture - Salon du Livre 2019 | Concours d'écriture - Salon du Livre 2020 | Concours de nouvelles - Salon du Livre 2023 | Coronavirus | Divers | Concours d'écriture - Salon du Livre 2021 | Pratique