Tahiti Infos

Te mau Fa’aotira’a a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, mahana toru 24 no ‘atete 2016  24/08/2016

Mau tauturu na te Haufenua na te mau ‘Ōire : 148 mirioni toata farane horo’ahia na e to’o’ahuru mau ‘Ōire

Ua horo’a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te mau tauturu moni i ni’a i te faito 148,3 mirioni toata farane na e to’o’ahuru mau ‘Ōire no roto i e to’omaha mau ta’amotu. Ua vauvau mai ratou 13 mau ‘ōpuara’a fa’ahotura’a, e toru no roto i te Fa’aaura’a no te mau ‘Ōpuara’a e 10 na te DDC (Tomite no te Fa’ahotu i te mau ‘Ōire).

Te faito rahira’a ‘āmuihia no te mau fa’ahotura’a tei ni’a ia i te 305 mirioni toata farane. Te mau ‘Ōire o tei fana’o, e piti no Tahiti, o Papara e o Tai’arapu To ‘O’a o te Rā, e piti ‘Ōire no te mau Motu Raro Mata’i, o Tumara’a e o Taputapuatea, e 5 mau ‘Ōire no Tuamotu ma, o Reao, o Manihi, o Pukapuka, o Arutua e o Fakarava e hō’ē Ōire no Matuita ma, o Fatu Hiva.


Āmuira’a i te piha fariira’a e no te parurura’a e no te fa’aineinera’a i te mau ‘ōro’a

No te taranira’a e no te fa’a’ohiera’a i te terera’a ‘ōhipa a te hau, ua fa’ati’a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e ha’amau i te « piha no te fariira’a e no te parurura’a » (PFP=SAS), na roto i te ‘āmuira’a i te piha fariira’a e no te parurura’a e no te fa’aineinera’a i te mau ‘ōro’a.
Ua fa’atupuhia na te piha turu e no te parurura’a i te matahiti 1988 ra no teie mau tareni rarahi roa « te horo’ara’a i te mau ta’ata ato’a, i te mau rave ‘ōhipa a te piha a te hau, te hō’ē fariira’a e te ‘avei’a o ta rātou e hina’aro ra » e « te ravera’a i te hi’opo’ara’a i te mau fare ato’a o tei fa’ata’ahia’tu na rātou e hi’opo’a ».
Fa’atupuhia i te matahiti 1999, te tareni a te piha fa’aineine i te mau ‘ōro’a o te mau « parau ti’ara’a ia e te mau fa’aineinera’a i te mau fa’anahora’a no te mau ‘ōro’a hanahana e te mau fariira’a e fa’atupuihia e te Peretitenira’a », « te fa’anahonahora’a, te fariira’a e te nohora’a o te mau ti’a mana, te mau manihini hanahana a Porinetia farani » e te « mataarara’a ia tupu maita’i te mau parauparaura’a huira’atira a te Peretiteni e a te mau mero no te ‘Āpo’ora’ahau ».
I roto i te terera’a ‘ōhipa, e rave teie na pu e piti i te ‘ōhipa ma te rotahi. Te hi’opo’ara’a i te mau fare e te tahi mau tuha’a faufa’a e toe i roto i te mana ‘ōtahi o te piha tauturu e no te parurura’a, ‘āre’a te tahi è atu mau tareni no te fariira’a e no te fa’a’itera’a i te haere’a o te mau ta’ata, te fa’anahora’a i te mau materia no te mau ‘ōro’a mana hanahana e no te mau nohora’a o te mau manihini hanahana a Porinetia farani na teie ia na piha e piti e fa’anaho ‘āpipiti.

No reira, na roto i te ‘āmuira’a i teie na piha e piti, e maita’i hau è fa’ahou atu ai te fa’a’ōhipara’a i te mau rave ‘ōhipa e te mau rave’a mauha’a ia au i te mau hia’aira’a. Na roto noa ato’a a i te reira, ua fa’anaho fa’ahouhia te mau tareni a te mau piha tahito e teie atura ia te mau tareni a teie piha ‘api :

- Te ha’ara’a no te tia’i hi’opo’a, no te parurura’a e te aupurura’a i te ta’ato’ara’a o te mau tauiha’a no roto i te faufa’a a te Haufenua o tei fa’ata’ahia no te fa’a’ōhipara’a a te Peretiteni no Porinetia farani, a te Mono-Peretiteni, a te tahi è atu mau Mero no te ‘Āpo’ora’ahau e a te mau Mero no te ‘Āpo’ora’a Matutu Ti’arau Matau’i, ‘are’a te ‘Āpo’ora’arahi no Porinetia farani, te vaira ihoa tā’na iho piha fa’anahora’a ;
-
- Te ha’ara’a, ma te tu’utu’u ‘ore no te pu’etau roa e no te pu’etau poto, i te tia’i hi’opo’ara’a, te parurura’a e te ha’apa’o miti’a’irira’a i te mau tauiha’a ato’a e te mau faufa’a fenua ato’a no te faufa’a a te Haufenua, tera ihoa ra e fa’ata’ahia no te mau fa’a’ōhipara’a a te mau piha a te hau, to rātou mau tapura na te hō’ē ia fa’aotira’a mana a te Peretiteni no Porinetia farani e fa’aoti mana mai ;
-
- Te ha’ara’a no te fariira’a e no te arata’ira’a i te mau ta’ata ato’a o te hina’aro e farerei i te mau ti’amana e ‘ōhipa ra i roto i te mau pū fare ‘ōhipara’a ato’a o te fa’ata’ahia ra i roto i te mau ‘irava i ni’a atu nei ;
-
- Te ha’ara’a, no te ro’o maita’i o te Peretiteni no Porinetia farani, no te Mono-Peretiteni e no te tahi è atu mau Mero no te ‘Āpo’ora’ahau, i te tareni hanahana ia tupu te mau ‘ōro’a mana hanahana e aore ia no te fariira’a atu i te mau ti’a mana hanahana ;
-
- Te fa’aineinera’a, te araira’a, te fa’atere papura’a e te pe’era’a i te mau tapura ‘ōhipa no te fa’anahora’a i roto e aore ra i rapae’au i te mau ‘ōro’a hanahana no Porinetia farani, tae nao’tu i te fa’atupura’a e te ravera’a i te tarenio no te fariira’a e no te nohora’a o te mau ti’a mana manihini a Porinetia farani ;
-
- Te rave ‘āmuira’a i roto i te fa’aterera’a, te fa’anahora’a e te fa’atere’aura’a i te mau ta’urua rarahi a te hau no te maita’i o te Fenua e no te ta’ato’ara’a, i muri a’e i te fariira’a a te Peretiteni no Porinetia farani ;
-
- Te mataarara’a ia nahonaho noa te mau mauha’a a te pū no te araira’a i te mau tapura ‘ōhipa no te tauturura’a o tei ha’amauhia na roto i te fa’aotira’a a te Peretiteni no Porinetia farani na roto i te tupura’a mai te mau tapura ‘ōhipa vavahi e aore ra te mau ‘ati natura ;

- Te mataarara’a ia fa’anehenehe-noa-hia e ia vai mā noa te mau fare a te hau.

-
E amohia teie mau fa’atauira’a na roto i te mau ti’ara’a ‘āfata terera’a faufa’a tamau. I roto i te pu’etau tamau, e nehenehe e fa’aitihia te rahira’a o te feia rave ‘ōhipa na roto i te fa’a’ōhiera’a i te mau titaura’a no te fa’aineinera’a i te mau ‘ōro’a e te horo’ara’a i te tahi mau tapura ‘ōhipa no te tia’i hi’opo’ara’a na to rapae’au.


Horo’a tarahura’a i te mau tapu fenua no te fenua fa’a’apura’a no Opoa i Raiatea


I muri a’e i te horo’ara’a mana’o o te tomite horo’a i te mau tapu fenua fa’a’apura’a, ua farii te ‘Āpo’ora’ahau e horo’a tarahu, i te mau ti’a toro’a no te reira tuha’a, e rave rahi mau tapu fenua no te fenua fa’a’apura’a no Opoa, i roto i te ‘Ōire no Taputapuatea i Raiatea.

E fa’anaho maita’ihia te reira horo’a tarahura’a ia au i te mau titaura’a no te puta o te mau uta’a no te fenua fa’a’apura’a, ‘ōia ho’i, te hō’ē moni ‘afa ropu tamatahiti i ni’a i te 5 000 toata farane i te ta. E ha’amanahia ‘ōia no te roara’a e 9 matahiti, mai te tu’urimara’ahia taua fa’aaura’a horo’a tarahu ra.

E fa’a’apuhia i ni’a i te reira mau tapu fenua, e mau tiare e te mau fa’a’apu ma’a tiare e ma’a hotu.


Parurura’a i te fatu taiete ‘ohipa ‘otahi e to’na hoa

Na roto i te Ture ‘Āi’a no e 15 no tiurai 2016, ua rave o Porinetia farani i te mau fa’aturera’a no te paruru i te mau fatu taiete ‘ōhipa ‘ōtahi porinetia, te hō’ē parurura’a i to rātou iho mau faufa’a fenua, ia topatari noa’tu ta rātou terera’a ‘ōhipa. Ua papa’i roahia te reira i roto i te Puta V no te pae o te ture no te ture tapiho’ora’a i raro a’e i teie upo’oparau « No te paruru i te fatu taiete ‘ōhipa ‘ōtahi e tō’na hoa ».

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te mau fa’atauiuira’a o tei tu’uhia ni’a iho i te mau ture no te fa’a’ōhipara’a e vai nei, o tei riro mai ei mea hina’arohia na roto i te manara’a mai te Ture ‘Āi’a, e teie ihoa ra :
- te fa’aturera’a no te puta tamau no te tapiho’ora’a e no te mau totaiete, o tā’na ihoa e ha’apapu maira i te mau ha’amaramaramara’a o te titauhia ia’na ia ha’amaramarama no te tanumerara’a e aore ia no te tapa’ora’a fa’atauihia e aore ia hau no te mau ta’ata ora i mua i te mau fa’aturera’a ‘āpi ;
- te tahi mau fa’aturera’a fa’a’itera’a e titauhia i te mau taiete ia fa’atura, i te mea, na rātou e fa’ahope mai i te tahi mau titaura’a, o ta te mau taiete ‘ōhipa e horo’a atu i te ha’amaramaramara’a no te tapa’ora’a ia rātou i roto i te puta no te tapiho’ora’a e no te mau taiete ‘ōhipa ;
- te tapura no te mau ‘apiparau e titauhia e ‘āmui atu i te mau huru fa’a’itera’a ato’a i roto i te puta no te tapiho’ora’a e no te mau taiete ‘ōhipa, ma te tapura atu i te mau pu’eparau e ‘aneti atu ia tupu noa’tu te fa’a’itera’a ‘ēita roa’tu e nehenehe e haru e aore ra ia fa’aho’i i te ti’ara’a fatu ;
- te tarifa a te mau notera a nehenehe atu ai e ha’amau i te faito no ta rātou mau moni no te papa’ira’a i te mau parau mana no te fa’a’itera’a ‘ēita e nehenehe e haru, no te pato’ira’a i te fa’a’orera’a i te ti’ara’a.


Tape’ara’a ‘eiaha ia mara’a te moniho’o o te mau mori e tae noa’tu i te 1 no tetepa

Ua haruharu mai te mau moniho’o no te ao i te mau topara’a o te moniho’o i roto i te fa’atomora’a no te mau mori rau, ‘ēiaha ra te mori hinu EDT. Te faito maita’i no te moniho’o marite (+2%) i te tai’o mahana no te fa’atomora’a i te mau mori na te reira i fa’aautanotano noa i te mau topara’a no te mau moniho’o o te mau mori o tei tae i ni’a i te uahu no Papeete. Te vaira te mau topara’a moniho’o mai teie, e 3% no te mori ‘arahu, te mori hinu, e 9% no te mori tapau ‘ore. Te mau moniho’o no te mori hinu EDT e no te mahu auahi, i to ra’ua pae, ua mara’a ia i ni’a e 9% no te tahi e e 2% no te tahi. Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e tape’a noa i te mau moniho’o o te mau mori e tae roa’tu i te 1 no te ‘āva’e no tetepa.


Āmora’a na te Haufenua i te fereti no te mau hotu hamanihia

I 2009 ra, ua ha’amau mai na o Porinetia farani i te hō’ē fa’anahora’a no te ‘āmora’a i te fereti no te mau hotu hamanihia no te mau motu e utahia mai i Tahiti. Te ha’apapu maira te fa’aotira’a mana no te fa’a’ōhipara’a no te 17 no novema 2009 i te mau fa’aturera’a (mau hotu, te mau titaura’a e fariihia ai te amora’a i te fereti, etv) e te tapura no te feia i fana’o.

No reira, ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i te tapa’ora’a i’oa o te SCNI TIREO i ni’a i te tapura no te feia i fana’o i te amora’a fereti no ta’na hinu ha’ari ‘ano’i ‘ore hamanihia i Niau, ‘tuha’a ‘ōire no Fakarava. E ha’amatahia te reira ‘āmora’a fereti i te taime e matara mai ai ‘ōia na roto i te Ve’a a te Hau no Porinetia farani (VHPF=JOPF).

Na roto i te āmora’a i te fereti o te mau hotu hamanihia, te ‘āmui atura ia te Haufenua i roto i te paturura’a i te hotura’a o te fa’arava’ira’a faufa’a fa’a’apu i roto i te mau motu atea na roto i te fa’a’a’anora’a i ta rātou mau tapiho’ora’a i Tahiti.


Fa’atauira’a i te puta no te mau uta’a a te totaiete « Pacific Mobile Telecom »

Ia au i te ‘irava A.212-10-6 no te ture a te mau farerata e no te mau taniuniura’a, i te taime e rave fa’ahouhia te tahi mau fa’aotira’a e te hō’ē fa’atere matini ‘ōhipa, e mea titauhia ia fa’atauihia te puta no te mau uta’a a te fa’atere matini ‘ōhipa.
No reira, ua mā’iti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e fa’ati’a i te mau fa’atauiuira’a no te puta no te mau uta’a a te totaiete « Pacific Mobile Telecom » (PMT) na ni’a i tō’na ti’ara’a ei fa’atere matini ‘ōhipa no te taniuniura’a ‘āfa’ifa’i, o te ha’amana i te tarena ‘āpi no te fa’arava’ira’a i tā’na mau mauha’a no te titau i te ‘ihi rave’a ‘aravihi LTE (4G).


Fa’atuira’a i te fa’aotira’a mana o te fa’ata’a ra i te mau fa’aturera’a no te fa’araura’a i te mau moniho’o o te mau matete a te hau

Te tito nei te piha no te Patura’a rarahi i ni’a i te mau matete a te hau no ni’a i te mau pere’o’o na’ina’i e te mau pere’o’o teimaha no te tahua ravera’a ‘ōhipa, mau matete o tei fa’auhia no te mau pu’etau i ni’a atu i te 1 matahiti. Ua fa’aauhia te reira mau matete i ni’a i te faito moniho’o o te BTP e o te fa’a’ite maira i to rātou nati ’orera’ahia i ni’a i ta rātou tapura ‘ōhipa.

E nehenehe ta te Pū Matutura’a no Porineti farani (PMPF ISPF) e matutu i te mau faito moniho’o hiperite o te fa’a’ōhipa ra i te mau faito moniho’o a te hau. No reira, ei rave’a e ha’amanahia ai te reira mau faito moniho’o hiperite, e mea ti’a ia fa’atauihia te fa’aotira’a mana no te 30 no titema 2010 no te ha’amaura’a i te mau fa’aturera’a no te mau tauiuira’a o te mau moniho’o a e mau matete a te hau.

Te mau faito moniho’o hiperite no teie ia mau tuha’a i muri nei : te faito moniho’o no te ha’apa’ora’a, no te parurura’a, no te mau pere’o’o na’ina’i e no te mau pere’o’o teimaha.

I te ‘āva’e tiurai ra, ua haru mai te mau faito moniho’o hiperite i teie mau faito i muri nei :

Faito moniho’o Faufa’ara’a Tauira’a ta’ava’e
Faito moniho’o ha’apa’ora’a 111,85 0,3
Faito moniho’o parurura’a 108,83 0,1
Faito moniho’o pere’o’o na’ina’i 107,42 -
Faito moniho’o pere’o’o teimaha 104,68 -


Te fa’a’ōhipara’a i te fa’a’amura’a i’a no Hao : fā’ira’a tuha’a moana fariihia na Tahiti Nui Hotu Moana (TNHM=TNOF)

I muri a’e i te roa’ara’a’tu ia’na te mau parau fa’ati’a a te Haufenua no te fa’a’ōhipara’a e rave rahi mau tuha’a no te tuha’a moana o te hau i Hao, no te tuha’a tahua ‘ōhipara’a, ua ani fa’ahou mai te totaiete Tahiti Nui Hotu Moana te hō’ē tuha’a moana o te hau no te rahira’a e 400 metera tuea i ni’a i te hō’ē roara’a e 400 metera no te fa’aru’era’a, na roto i te tahi ‘ēmitara, i te mau pape viivii no roto mai i te titi’ara’a pape viivii e no te paru no roto mai i te pu no te mau titi’ara’a pape miti rapa’au. Teie parau fa’ati’a ‘āpi no ni’a ia i te fa’aru’era’a, i roto i te reira ‘ēmitara, i te mau pape no roto mai i te ha’apatara’a e te mau ‘āpo’o rapae’au no taua fa’a’amura’a ra, e tae noa’tu i te fa’aru’era’a i te mau pape no roto mai i te pū hamanira’a ma’a, te pū fa’ahaumarura’a i te i’a, e pū no te ‘ihi mā’imira’a e no te tahi è atu mau fare ‘ihi rave’a ‘aravihi e vai i ni’a i taua tahua ra, o te titauhia ia fa’ahaere pauroa i roto i te pū titi’ara’a.
I te tahi atu pae i taua parau fa’ati’a ra a te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau, e horo’a ato’a atu te Fa’aterehau tī’ā’au i te Fa’arava’ira’a faufa’a ninamu, i te hō’ē tuha’a moana no te rahira’a e 840 metera tuea no te haruharura’a mai i te pape miti no te mau hia’aira’a o te fa’a’amura’a i’a a Tahiti Nui Hotu Moana. E fa’ata’a ato’ahia te hō’ē tuha’a na te hiti i te mau ‘ēmitara no te fa’aru’era’a e no te haruharura’a pape miti, ma te fāfā i te mana’o o te mau mana no te reira, te huira’atira e te ‘Ōire, no te arai i te mau huru fifi ato’a. E fa’atere ato’ahia te ha’amaramaramara’a no ni’a i te fa’aturera’a e fa’a’ōhipahia i roto i taua tuha’a ra, o te paturuhia e te mau papa’i fa’aarara’a e patiahia i ni’a i te fenua, tapiri noa i te mau ‘ēmitara.


Mau tauturu moni na te mau fare ha’apiira’a tatorita, porotetani e ‘atevenite, no te matahiti 2016

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a i te tauturu moni fa’aterera’a ‘ōhipa no teie matahiti 2016 na te mau Fa’aterera’a o te mau Fare Ha’apiira’a Tatorita, Porotetani e ‘Atevenite.

Na roto i te faufa’a tauturu i te fa’aaura’a no te 4 no ‘ēperera 2007 ha’amanahia i rotopu i te Haunui e te Haufenua no te pae no te Ha’apiira’a, ua fa’a’ite mai te Haunui i tā’na tuha’a faufa’a moni e horo’a mai no te mau ha’amau’ara’a no te terera’a ‘ōhipa a Porinetia farani na te mau Fa’aterera’a o te mau Pū Fare Ha’apiira’a Unuma no te hō’ē faito 1 000 000 tara ‘euro, ‘ōia ho’i, 119 331 742 toata farane. Hau atu i te reira, ua fa’anaho ato’a o Porinetia farani e horo’a i te hō’ē tauturu moni hau i ni’a i te faito e 9 188 544 toata farane na te Ta’atira’a no te Fa’aineine i te mau Ha’apiira’a Unuma no Porinetia farani (TFHU=AFEP) no te paturu faufa’a monira’a i te fa’aineinera’a i te mau ‘orometua ha’apii.

Ua mara’a ia te fa’aotira’a mana i hi’opo’ahia e te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau i ni’a i te horo’ara’a i te tauturu moni ta’ato’a no te fa’aterera’a ‘ōhipa no teie matahiti 2016 i ni’a i te 128 520 286 toata farane.


Pū ‘Ihi Mā’imira’a Louis Malardé : fa’anahora’a no te mau haerera’a i roto i te fa’atuha’ara’a hina’arohia

Ua ha’amana te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e horo’a hō’ē tauturu moni ta’a-è na te Pū ‘Ihi Mā’imira’a Louis Malardé no te hō’ē faito e 53 mirioni toata farane no te paturu faufa’a monira’a i te fa’anahora’a no te mau haerera’a e rave i te fa’atuha’ara’a hou te tau mau ra ma te hina’arohia.

Fa’ata’ahia mai te 2009 maira i roto i te hō’ē porotita no te fa’atere’aura’a i te mau ha’amau’ara’a, ua fa’a’ōhipa mai te Pū ‘Ihi Mā’imira’a Louis Malardé e rave rahi mau fa’anahora’a no te fa’atere’au i tā’na mau ha’amau’ara’a no tā’na feia rave ‘ōhipa. E tape’a mai tātou i te topara’a no tā’na feia rave ‘ōhipa tamau i ni’a i te 24% mai te 2009 maira, (e 99 topa mai i ni’a i te 75 rave ‘ōhipa), te fa’atopara’a i ni’a i te 35 hora ‘ōhipara’a mai te 2012 e tae mai i te 2014, te fa’a’orera’a i te mau moni ta’a-è, te fa’a’orera’a i te mau tau fa’aeara’a ‘ōhipa a te hau e aore a ia, te fa’a’orera’a i te mau moni fa’atahinu no te fa’aterera’a e no te tonora’a. Na roto i te reira mau fa’anahora’a tarani, ua toe mai te faufa’a i te matahiti 2017 ra i ni’a i te 24 mirioni toata farane.


Fa’aaura’a e te Mana Paruru ‘atomi

Te parurura’a i te feia ma’i ‘atomi, te huira’atira e te feia rave ‘ōhipa no roto i te mau tuha’a no te ‘ea, no te mau pū ‘ōhipa hamanira’a e no te ‘ihi mā’imira’a, o tei riro roa mai ia ei tumu no te autaipera’a i rotopu i te Mana no te Parurura’a i te ‘Atomi (MPA=ASN) e o Porinetia farani. Te Mana no te Parurura’a i te ‘ati ‘Atomi, o te hō’ē ia Mana ti’ama na te Hau o tei ha’amauhia mai e te ture no te 13 no tiunu 2006 ra no ni’a i te vai maramaramara’a e no te parurura’a i te pae no te ‘atomi. E ha’a ‘ōia, na ni’a i te i’oa o te Haunui, i te hi’opo’ara’a i te parurura’a ‘ati ‘atomi e te parurura’a i mua i te mau ‘ati ‘atomi i te feia rave ‘ōhipa e te feia ma’i, te huira’atira e te ‘arutaimareva i te mau ‘ati no roto mai i te mau tamatamatara’a ‘atomi. E ha’a ato’a ‘oia no te ha’amaramaramara’a i te nuna’a huira’atira. E mea ‘aravihi ‘oia i te pae no te fa’aturera’a, no te fa’ati’ara’a, no te hi’opo’ara’a e no te ha’amaramaramara’a.

No te ‘āpiti i te mau ‘aravihi e te mau hi’opo’ara’a a te MPA (ASN), ua hina’aro o Porinetia farani e fa’atumu roa i taua autaipera’a na roto i te fa’aoti manara’a i te hō’ē fa’aaura’a arata’i matamua i te 8 ra no tiurai 2009, fa’a’apihia e te fa’aaura’a no te 28 no titema 2012 no te hō’ē roara’a e 2 matahiti. Ua fa’a’ōhipa noahia mai teie fa’aaura’a hō’ē ma te fa’a’āpira’a pu’etau 3 matahiti. Ua fa’atanohia te mau tuha’a autaipera’a i ni’a i te paturura’a, i te ravera’a i te fa’aotiraa e tae noa’tu i te ‘aitauturu putara’a ’ihi rave’a no te hi’opo’a i te terera’a ‘ōhipa o te mau pū o te puhi ra i te mau au ‘atomi. E hi’opo’a ‘ōia i te ta’ato’ara’a no te mauha’a ‘ea a te hau e a te unuma no Porinetia farani i roto i te tuha’a no te mau mahu ‘atomi e fa’a’ōhipahia no te rapa’aura’a ma’i.

Te fa’ata’a ra te fa’aaura’a autaipe, i roto i tō’na ‘irava 4, i te ha’apapura’a i taua autaipera’a ra na roto i te hō’ē fa’aaura’a ta’a-è tamatahiti. Hō’ē fa’aaura’a autaipera’a ta’a-è no te matahiti 2016, i rotopu i te Mana Parurura’a i te ‘ati ‘Atomi e o Porinetia farani, o tei ha’amauhia mai ma te fa’atura i te parau ha’apapa tapura ‘ōhipa no 2015. Ua fa’aauhia hō’ē tere no e to’opiti tau ‘aivana’a no te MPA (ASN) i te ‘āva’e ‘ātopa 2016. Te mau fā no taua tere ra, o te hi’opo’ara’a ia i te fa’a’ōhipara’a i te ‘ihi rapa’aura’a ma’i ta’ero ‘atomi e te mau mauha’a tauiha’a a te Pū Utuutura’a Ma’i (PUPF=CHPF) no Porinetia farani no te hi’opo’ara’a i te fa’a’ōhipara’a i te mau fa’aturera’a no te mau hi’ora’a.