Tahiti Infos

Ha’apotora’a parau a te ‘Āpo’ora’a Fa’aterehau, mahana toru 22 nō Tiunu 2016  22/06/2016

Tārena ‘ohipa o te porītita ‘utuāfare fēti’i

I roto i teie tārena ‘ohipa ua hina’arohia ia ha’amaita’i atu ā te tupura’a o te ta’ata ia fa’aauhia i te huru orara’a mātarohia, oia ho’i i te pae o te ‘āuaha’atira’a i te feia ‘āpī, te ha’amātarora’a i te tahi mau huru ‘aimāmaura’a ‘āpī e te fa’anahora’a o te ‘oire i taui roa ai te mau hina’aro o te mau ‘utuāfare fēti’i, e taui i te mau aura’a i rotopū i te ta’ata, e taui te ‘āna’ira’a o te mau mea faufa’a, e aore ra te aratōra’a a te mau rēni tahua uira i te feia ‘āpī.
Nō te fifi e ‘itehia ra i roto i te fa’arava’ira’a faufa’a i roto i nā matahiti i terehia mai, e rave rahi mau ‘utuāfare fēti’i teie e ora nei i roto i te pāpū ‘ore. Pāpū ‘ore i te orara’a tāne vahine, tino ‘āpī roa e fa’aea tāne vahine ai, nu’ura’a o te tai’o o te mau ‘utuāfare fēti’i hō’ē noa metua, te mau ‘utuāfare fēti’i piti i reira e ‘itehia ai te fa’aru’era’a te mau metua i tō rātou ti’ara’a metua.
Nō teie mau fifi e ‘itehia nei ua vauvau mai te tōmite pairatira’a e te Rurura’a o te ‘utuāfare, mā te tauto’o a te mau rima turu o te Fenua nei, e rave rahi mau mana’o nō te arata’i i te tahi porītita ‘āpī, e vai i roto i te tau, nō te tā’ato’ara’a o te huira’atira, e roa’a ai o te mau ‘utuāfare tāta’i tahi i te amo i tāna mau hopoi’a e te ha’amau i tāna mau ‘ōpuara’a nō tōna orara’a.
E 130 rahira’a tāpura ‘ohipa tei tāpe’ahia mai e te Rurura’a o te ‘utuäfare i ‘āmuihia i roto i nā fā e hitu (7). Tē hi’o ra rātou i te mau ta’ahira’a rau o te orara’a (te tino tāne vahine ‘āpī, te metua, te u’i ‘āpī i te ha’api’ira’a e aore ra te ‘imira’a i te ‘ohipa, te ruhiruhia), ma te tūtava i ni’a i te fā ‘ōmua, oia te tu’ura’a i mua i te mau ‘utuāfare fēti’i te mau fa’anahora’a e ‘ohie ai te fa’a’ohipara’a o tā rātou mau hopoi’a e tō rātou tupumaita’ira’a.
Nō reira ua mana’ohia te mau tāpura ‘ohipa araira’a nō te mau ‘utuāfare ato’a, vetahi nō te mau ‘utuāfare paruparu (mai te mau ‘utuāfare hō’ē noa ra metua, aita e nohora’a, aita e ‘imira’a moni), te mau mero ‘utuāfare paruparu (tamari’i aita e tau’ahia, feia ma’i, te mau huma mero, te mau ruhiruhia), e aore ra te mau ta’ata huru fifi (mai te feia ‘amu rā’au ta’ero, te feia ‘ōfati ture), e tae atu i te mau tamari’i e te feia ‘āpī.
E roa’a ai i te fa’atupu i teie mau tāpura ‘ohipa ‘āpi, e aore ra e ha’amaita’i te mau tāpura ‘ohipa e vai nei, mea tano ato’a ia tauihia te mau fa’anahora’a ‘ohipa a te hau, te mau fa’aturera’a e te mau ravera’a. I muri mai i te ‘Āpo’ora’a fa’atere hau e vauvauhia atu teie ‘ōpuara’a i mua i te Apo’ora’a mātutu ti’a rau e mata u’i, hou a fa’atae-roa-hia atu ai i mua i te ‘Āpo’ora’a rahi o Pōrīnetia farāni.


Piti o te rurura’a a te Pupu feia Fa’atere Mā’ohi i ni’a i te tauira’a o te anuvera

Ua tupu na te rurura’a a te mau Fa’atere Mā’ohi mātāmua i te ‘āva’e tiurai 2015 ra, i reira te hō’ēra’a te mau reo o te mau fenua na’ina’i o te moana Patītifa, nā roto i te Fa’a’itera’a i Taputapuatea, mana’o i tae roa i roto i te Rurura’a i rotopū ia Farāni e o ‘Oteania, e te mau fa’atere o te ao nei, te COP21. E tupu te piti o te Rurura’a i te 28 nō tiunu e tae atu i te 1 nō tiurai 2016.
E toru fā teie e vai nei :
- e vauvau i te mau ‘ohipa i ravehia i muri mai i te COP21 nō te pae nō Patītifa, ma te fa’aineine i te ‘e’a ‘ohipara’a nō te COP22 i Marrakech e parauhia ai te parau o te mau moana ;
- e vauvau i tā tātou mau ‘ōpuara’a i te pae o te ihiihi fenua moana e te ‘aparaura’a ;
- e vauvau i te mau māta’ita’ira’a ‘itemata nō te ha’afaufa’a i tō tātou ‘iterave i mua i te fa’arurura’a i te anuvera.
I roto i teie rurura’a a te mau Fa’atere Mā’ohi e fāna’o ato’a rātou i te fa’ahanahanara’a o te ‘Oro’a o te ‘otonomi e te māta’ita’i i te Hiva vaevae i te 29 nō tiunu.


Piha fa’a’apu e te rava’ai nā tai : moni tauturu nō te ho’ora’a mai i te mau tauiha’a fa’a’apu

A tahi matahiti i teie nei tō te Piha fa’a’apu e te rava’ai nā tai fa’anahora’a i Tahiti nei, are’a i Mo’orea a tau ri’i ‘āva’e noa atu ra, i te mātete ho’ora’a mā’a i reira te feia fa’a’apu e te tautai e ho’o ‘āfaro ai i tā rātou mau mā’a i te ta’ata. E manuia rahi tei ‘itehia i roto i teie mau fa’anahora’a.
E nō te tauturu i te fa’aineinera’a o taua fa’anahora’a ra, ua mā’iti mai te ‘āpo’ora’a fa’aterehau i te tahi fa’aotira’a e hōro’a i te tino moni tauturu e 45 mirioni farāne nā te Piha fa’a’apu e rava’ai nā tai nō te ho’ora’a mai i te tahi pere’o’o heivi e ‘ohie ai te tāmaumaura’a o te mau fare ‘ie e, nā pere’o’o uta tauiha’a e fa’a’ohipahia i roto i te mātete tapiho’ora’a mā’a.


‘Āfata tauturu i te mau va’ata’ata o te fenua nei i rave i te mau fa’aaura’a moni tārahu, e aore ra te mau fa’aaura’a moni tārahu « tōmea »

E nau ‘ōpuara’a teie i vauvauhia e te Mono Peretīteni nā ni’a i tōna ti’ara’a Fa’aterehau nō te Tāpura faufa’a e te ‘imira’a faufa’a, o tā te Hau fenua e rave e te Hau nui, nā roto i te fāna’ora’a i te tauturu a te ‘āfata tauturu i te mau va’ata’ata o te fenua nei i rave i te mau fa’aaura’a moni tārahu, e aore ra te mau fa’aaura’a moni tārahu « tōmea », nō te tahi mau fifi e riro i te tae mai. E ‘āfata teie i ha’amauhia e te ‘īrava 92 o te ture n° 2013-1278 nō te 29 nō tītema 2013 tauihia. I te matahiti 2014 ra, ua fa’atae o Pōrīnetia farāni i mua i te ti’a o te Hau nui te tahi anira’a tauturu nō te fa’aho’i i te tahi tuha’a o te mau tārahu i ni’a i te faito e 1,738 miria farāne.
I te 4 nō ‘eperera i ma’iri a’e nei ua fa’atae mai te Fa’atere o te piha pairatira’a i te mau fa’anahora’a o te mau moni tārahu « tōmea » o te Fa’aterera’a o te Fa’arava’ira’a faufa’a e te tai’ora’a faufa’a a te hau i tāna fa’aotira’a hōpe’a e ‘aufau pe’e i nā moni tauturu i anihia i ni’a i te faito e 238 599 189 farāne, ‘ape’ehia mai e te ‘ōpuara’a parau fa’aau nō nā parau fa’aau moni tārahu tāta’i tahi. E ‘aufauhia te tauturu a te Hau nui i roto i nā taime ‘aufaura’a e 14. I roto i te area e toru ‘āva’e i muri mai i te tu’urimara’a o te parau fa’aau e tupu ai te ‘aufaura’a o te tuha’a mātāmua e te tuha’a hōpe’a i te 15 nō ‘ātete 2028.
I te mea e fa’aaura’a faufa’a moni tē ravehia i roto i teie mau parau fa’aau e tu’uhia atu īa teie mau ‘ōpuara’a i muai te ‘Āpo’ora’a rahi o Porīnetia farāni ei ha’amanara’a.


Parau fa’aau i rotopū i te Hau nui e te Hau fenua o Pōrīnetia farāni : tārenara’a o te matahiti 2016

Tē fa’ata’a ra te parau fa’aau ha’atira’a i te Parau fa’au o te mau ‘ōpuara’a 2015-2020, i tu’urimahia i te 9 nō māti 2015 i ni’a i te tauturu a te Hau nui i roto i te ‘aufaura’a i te mau ‘ōpuara’a e amohia e Pōrīnetia farāni, e ‘āpe’ehia e te mau parau fa’aau tāmatahiti o tē fa’ata’a ra i te mau tino moni tauturu a te Hau nui e tae atu i te tāpura o te mau ‘ohipa i fa’aineinehia.
Nō reira tē fa’ata’a ra te ‘ōpuara’a parau fa’aau tāmatahiti, i fa’aineinehia e te mau piha tōro’a a te tōmitera teitei, i muri mai i te ‘ohipara’a a te tōmite pairatira’a nō te 15 nō fepuare 2016, i ha’amana i te tāpura ‘ohipa 2016, e tauturu mai te Hau nui i ni’a i te faito e 1,7 miriā farāne i roto i nā tuha’a ‘aufaura’a e 24 i roto i te mau tuha’a e 5 : te pae o te fāri’ira’a manihini, te mau patu tū’aro, te fa’anehenehera’a o te fenua nō Porīnetia farāni, te tauto’ora’a i te mau ‘ohipa fa’a’apu e te rava’ai e te nohora’a tōtiare.
Ia au i te fa’a’ohipara’a o te mau ‘īrava 169 et 170-1 o te ture mana fa’atere a te papa ture ‘otonomi o Porīnetia farāni, e tu’uhia teie ‘ōpuara’a parau fa’aau matahiti 2016 o te Parau fa’aau ‘ōpuara’a i rotopū i te Hau nui e o Porīnetia farāni (2015-2020) i mua i te ha’amanara’a a te ‘Āpo’ora’a rahi o Porīnetia farāni.


Fa’anahonahora’a o te māhora o te ‘Outu i Venus


E fa’anahonahohia te ‘outu Venus i riro ei hō’ē o te mau tāpe’ara’a o te tere fa’a’ati o te mau manihini. E fa’ariohia te fenua fa’a’ī i te pae Apato’erau-Hiti’a, i te ‘ā’anora’a e 6900 metera tuea, ei vāhi tāpe’ara’a pere’o’o e te hāhaerera’a, i te pae miti e hutihia te tahi ‘e’a haerera’a nā raro. E ‘āpapahia e 125 vāhi tāpe’ara’a pere’o’o, e 3 nō te mau faura’o uta ta’ata, e 5 nō te mau huma mero. E fa’aroa-ato’a-hia te vāhi tāpaera’a poti i ni’a i te roara’a e 10 mētera. E fa’anehenehehia e 500 metera tuea māhora i mua noa atu i te Pou mōrī. I te pae ‘apato’a-to’o’a e patuhia te mau fare ho’oho’ora’a mā’a e te tārahura’a tauiha’a hopura’a miti. E fa’anahohia te tahi area ha’utira’a nā te mau tamari’i i te pae tātahi.
Ua nūmerahia te tino moni e 135 mirioni farāne te mau ha’amau’ara’a.


Vaitāmaura’a o te ho’o o te morī i te mahana mātāmua nō tiurai


Aita te ho’o o te morī e taui i te mahana mātāmua nō tiurai 2016 noa atu te mau tauiuira’a i ‘itehia i ni’a i te morī ‘ārahu.


Fa’a’apura’a poe : ‘ohipa ‘āmuira’a i rotopū i te Ha’api’ira’a tuatoru e te Fenua

Tē ‘ōpua nei te Ha’api’ira’a tua oru o Pōrīnetia farāni e te Fa’aterera’a o te mau hotu moana i te rave i te tahi fa’aaura’a nō te ‘ohipa ‘āpitira’a. E tu’uhia taua ‘ōpuara’a ra i mua i te ha’amanara’a a te ‘Āpo’ora’a rahi o Pōrīnetia farāni. I roto i teie parau fa’aau tē ‘ōpuahia ra e hāmani i te tahi hōho’a, nā roto i te hihi uira X, o te faito o te me’ume’ura’a o te pa’a pārau o te mau poe pātiahia o Tahiti, ‘ōpuara’a i pi’ihia ‘ōpuara’a Mai’ao.
I roto i teie ‘ōpuara’a tē hina’arohia ra e ‘āpiti mai i ni’a i te ravera’a a te mau matīni hi’opo’a me’umeura’a e te tai’ora’a e rave-rima-hia te hi’opo’ara’a a te tahi mata uira ‘āpī e mā’imihia e te mau ‘eivana’a roro uira o te fare mā’imira’a a te Ha’api’ira’a tuatoru. I muri mai nā te matīni roro uira noa e hi’opo’a i te me’ume’ura’a o te pa’a pārau o te poe o Tahiti.
E ‘aufauhia teie ‘ōpuara’a i ni’a i te mau ha’amau’ara’a o te Parau fa’aau o te mau ‘ōpuara’a a te Hau nui-Porīnetia farāni nō te matahiti 2015-2020.


Fa’a’ā’anora’a o te fa’anahora’a ha’api’ira’a matameha’i (REP+)

Hō’ē o te mau māna’ona’ora’a rahi a Porīnetia farāni o te fa’arirora’a īa ia fāna’o te tā’ato’ara’a i te fa’anahora’a o te ha’api’ira’a, noa atu te ateara’a o te motu, te horo orara’a tōtiare o te mau huira’atira. I te ti’ara’a mau e « hōro’a hau atu ā nō rātou e hina’aro rahi ra », i te mea tē ‘āpe’a maita’ihia ra te mau tamari’i ha’api’i i roto i tā rātou ha’api’ira’a, hau atu ā rātou e fa’aruru nei i te fifi.
I roto i teie fa’anahora’a o te ha’api’ira’a matameha’i (REP) e roa’a i te fa’atītī’aifaro i te fāna’o o te ha’api’ira’a e te manuiara’a i roto i te ha’api’ira’a maoti te ‘ohipa ‘āmuira’a a te mau ‘orometua o te ha’api’ira’a tuarua e te tuatahi e te ‘ohipa a te tā’ato’ara’a o te feia e ‘ohipa nei i roto i te ha’api’ira’a.
Nō te matahiti ha’api’ira’a 2015-2016 e toru tuha’a ha’api’ira’a matameha’i tei ha’amauhia i Pōrīnetia farāni : i Fa’a’a, Papara e i Tuamotu mā. Mea mā’itihia rātou ia au i te mau tītaura’a i ni’a i te vaira’a o te fare ha’api’ira’a, ma te hi’o i te orara’a tōtiare o te mau metua tamari’i ha’api’i e te mau tai’o o te faitora’a o te ‘ite i roa’a i te matahiti 2014 i te hōpe’a o te piha ha’api’ira’a 9 e te 7.
I te ‘āva’e mē 2016, ua hi’opo’ahia te mau tamari’i ato’a o te mau piha 9 e te 7 o te mau fare ha’api’ira’a a te hau i Porīnetia farāni nei ia au i te fa’anahora’a o te faitora’a ‘ite o te hau metua. E mau tai’o maita’i tei ‘itehia i roto i te pai’umara’a o te manuira’a i roto i te ha’api’ira’a. Nō reira e fa’a’ā’anohia atu teie fa’anahora’a REP+ i Papara nā roto i te fa’aōra’a mai i te mau ha’api’ira’a nō Ti’ama’o e nō ‘Apatea i te ‘ōmuara’a o te ha’api’ira’a i te ‘āva’e ‘ātete 2016.


XXVI ra’a o te mau tata’ura’a horo ‘āvae a te mau tamari’i ha’api’i i Pōrīnetia

Fa’aineinehia e te Tā’atira’a o te Tū’aro Ha’api’ira’a e te Ha’api’ira’a teitei o Porīnetia i te mahana maha 1 nō tītema 2016 i ni’ ai te tahua horora’a pua’ahorofenua nō Pira’e. E ti’a mau e 160 rahira’a feia rautī horora’a : te mau tamari’i ha’api’i rautī, te mau ‘orometua ha’api’i, te mau matahi’opo’a ha’api’i, te feia fa’atuha’ahia i roto i te ha’api’ira’a, te mau rave ‘ohipa o te ha’api’ira’a e te mau rima tauturu. E ti’a ato’a mai te

E ha’amata teie fārereira’a i te ha’amatara’a ha’api’ira’a i te ‘āva’e ‘ātete 2016 nā roto i te mau ha’amātaro i te tino i roto i te fa’a’eta’etara’a. E ravehia te mau horora’a i roto i te mau fare ha’api’ira’a iho, mai te ‘āva’e tetepa e tae atu i te ‘āva’e ‘atopa, te tahi horora’a ‘āmui i roto i te ‘oire, te mata’eina’a e aore ra te motu, ia ineine maita’i te mau pupu tamari’i horo.
Ua tai’ohia te faito e 25 000 ē 35 000 tamari’i tē fa’aōhia nei i roto i te mau tīti’ara’a ato’a. ia tae mai i te hōpe’a e 3 000 rātou tē horo nō roto mai hau atu i te hanere rahira’a fare ha’api’ira’a o Porīnetia farāni. Hau atu i te 400 tamari’i nō te mau motu mai tē tere roa mai i Tahiti nei nō taua ta’urua ra.
Ua hau atu i te 2,550 farāne tē ha’amau’ahia nō taua ta’urua ra o tē amohia e te fa’aterera’a hau ha’apa’o i te ha’apirira’a, te fa’aterera’a hau ha’apa’o i te feia ‘āpī e te tū’aro e te Pū IJSPF. Fa’arava’ihia mai e 1,2 mirioni moni tauturu a te mau ‘āpiti rau.


Tāpura ‘ohipa oti nō te fa’aineinera’a i te mau tata’ura’a va’a o te ao nei

E fāri’i mai o Porīnetia farāni i roto i te ‘o’o’a o Ta’aone i Pira’e e piti tata’ura’a va’a i tārenahia mai teie i muri nei :
• mai te 28 ē te 30 nō tiunu 2017, te mau Tata’ura’a Va’a-Hoeātea matāmua o te ao nei
• mai te 28 ē te 5 nō tiurai 2018, te 18 ra’a o te Tata’ura’a Va’a-Vitiviti o te ao nei
Tē tīa’ihia nei hau atu i te 3000 ta’ata nō te rahira’a e 30 fenua mai Europa mai, ‘Atia, ‘Oteania, ‘Afirita, Marite ‘apato’rau e Marite ‘Apato’a.
• 1000 mā’ona e te mau fa’atere i te matahiti 2017
• 2000 mā’ona e te mau fa’atere i te matahiti 2018
E 1100 mā’ona nō Tahiti nei i te matahiti 2017 e hō’ē tauatini i te matahiti 2018.
Nā te Tōmite « Tahiti Va’a 2018 », i ha’amauhia i te 25 nō Tiunu 2015, i raro a’e i te peretītenira’a a Jean Chicou e fa’aineine mai i teie tata’ura’a rahi. Ua tāpurahia te tāpura faufa’a ha’amau’ara’a nō te matahiti 2015 ē 2018 i ni’a i te faito e 470 mirioni farāne o te amohia e te mau ‘āfata a te hau fenua, te hau nui, te ‘oire nō Pirae, te ‘āfata a te tōmite e te tauturu a te mau tōtaiete. E fa’ata’a mai te Hau fenua i te tino moni e 600 mirioni farāne i roto i te area e 2016 e 2018 nō te tāta’ira’a ia Aora’i Tini Hau, ia oti hou te ‘ōmuara’a o te tata’ura’a i te ‘āva’e tiunu 2018. Nā te Tā’atira’a o te Va’a e ha’apa’o i te pae o te harura’a mai i te mau feti’a ti’ara’a ‘aito. E 89 ti’ara’a ‘aito e tu’uhia i roto i te tata’ura’a, 12 tē tāmatahia i te haru mai i te matahiti 2017, e 77 i te matahiti 2018.


Te area ha’utira’a i Punanui

E fa’aineine mai te Fa’aterera’a o te Ha’api’ira’a e te Ha’api’ira’a teitei, te feia ‘āpī e te Tū’aro i te tahi area ha’utira’a i roto i te nohora’a Punanui i Puna’auia. Ua fa’ata’ahia te ha’amau’ara’a i ni’a i te faito e 16 437 900 farāne i tāpa’ohia i roto i te tāpura faufa’a a te Pū IJSPF. A ta’a noa atu ā te tahua ha’utira’a i ni’a i te ‘ā’anora’a e 25 meterā i ni’a i te roara’a e 12 mētera, e patu-ato’a-hia mai te tahi fare pote’e e te mau piha haumitira’a.


Fa’anahonahora’a o te area i Faratea

I muri mai i te mau tuatāpapara’a i ravehia mai te matahiti 2003 mai i ni’a i te fa’anahora’a i te area i Faratea ia riro mai ei pū tapiho’ora’a nō Taravao : te tahi uahu tapiho’ora’a, te mau uahu rava’aira’a o te ao nei, e te uahu terera’a pahī.
Ua fa’aoti mai te mau tuatāpapara’a a te mau mero o te peretītenira’a, te fa’aterera’a hau o te ‘imira’a faufa’a i raro i te moana, te fa’aterera’a hau o te ‘ohipa, te fa’aterera’a hau o te mau patu rarahi e te fa’aterera’a a te Pū TNAD, ia au i te hi’opo’ara’a a te tahi taiete mā’imi e mea maita’i a’e ia fa’aho’i mai te ‘ōpuara’a o te tahi uahu tautai nā te ao i ni’a i te uahu i Pape’ete nō te rahi o te mau maita’i e ‘itehia ra i reira nō te vaira’a o te rahira’a o te mau fa’anahora’a e vai ra i reira (te uahu fāri’ira’a pahī nō te ara mai, te uahu tāt’ira’a pahī, te uahu fa’a’īra’a morī…) e te piri o te vaira’a o te taura’a manureva.
Nō reira e fa’arirohia īa te vāhi i Faretea ei « Pū fa’a’amura’a ‘oura »,
E fa’aōhia teie ‘ōpuara’a i roto i te mau ‘ōpuara’a a te Uahu nō Pape’ete nō te mau matahiti 2017-2030.


Heiva va’a mata’eina’a 2016


Tē hina’aro ra te tā’atira’a o te va’a i te tahi tauturu moni a te Fenua nō te mau ha’amau’ara’a o te fa’aineinera’a o te Heiva va’a mata’eina’a 2016. I roto i te fa’anahora’a o te Heiva i Tahiti, e tuha’a rahi ato’a tō te va’a, te hō’ē o te mau tū’aro mā’ohi.
I roto i te fa’anahora’a o te Heiva va’a mata’eina’a ua hina’aro te tā’atira’a o te va’a e fa’aho’i fa’ahou mai i te mau ‘oire i roto i teie ta’uruara’a e te ‘ahura’a i te ‘ahu mātarohia.
E ha’aputu mai te Heiva va’a mata’eina’a hau atu i te tautini feia tata’u, tāne e vahine, mai te pupu teina, te taure’are’a e tae atu i te mātuatua. E hoe rātou i ni’a i te roara’a e 2600 mētera e tae atu i te 24 kirometera i ni’a i te va’a 1 ta’ata, te va’a 3 ta’ata, te va’a 6 ta’ata e te va’a 16 ta’ata.
Nō te tauturu i teie ‘ōpuara’a nō te pae o te hīro’a tumu e te faufa’a tumu, ua fa’aoti te ‘āpo’ora’a fa’aterehau e hōro’a i te tino moni tauturu e 7 500 000 farāne nā te Tā’atira’a o te va’a « Fédération tahitienne de va’a » nō teie tāpura ‘ohipa.