Tahiti Infos

Tahua taura'a manureva : Hō'ē miria e te 'āfa no te fa'a'āpī i te vāhi fāri'ira'a ta'ata e te vāhi tāpe'ara'a pere'o'o


Tahua taura'a manureva : Hō'ē miria e te 'āfa no te fa'a'āpī i te vāhi fāri'ira'a ta'ata e te vāhi tāpe'ara'a pere'o'o
FA'A'A, le 31/03/2016 - A piti matahiti i teie nei i te fa'a'āpi-ra'a-hia i te tahua taura'a manureva. No reira, i te matahiti 2019, e oti teie mau patura'a. Te fā, oia ho'i, nō te pāhonora'a i te mau fa'auera'a nā te ara, i te pae no te huru fāri'ira'a i te mau ta'ata. Te tāpura faufa'a i fa'anaho hia mai, Hō'ē miria e te 'āfa farāne pātifita. Tītau hia i te taiete "Aéroport de Tahiti" e ia tārahu i te fare moni.

I te matahiti 2019 i muri nei, e oti te mau fa'a'āpīra'a o tei rave hia i te tahua taura'a manureva nō Fa'a'a. I te vāhi fāri'ira'a ta'ata e te vāhi tāpe'ara'a pere'o'o, parau 'āpī teie mai roto mai i te taiete "Aéroport de Tahiti" (ADT). E taiete teie e ti'a'au ra i te mau tahua taura'a manureva nō Fa'a'a, nō Ra'iroa, nō Popora e nō Ra'iatea.

I te matahiti i ma'iri a'e nei, ua rave hia te tahi mau ha'amaita'ira'a i te vāhi fāri'ira'a ta'ata nā te ara. Ua taui-ato'a-hia te tahua no te fa'auta i te mau tauiha'a, e tae mai te piti o te tahua i teie 'āva'e no tiurai i muri nei.

I te 'āva'e nō 'atete, e ha'amata hia te mau patura'a i te vāhi fāri'ira'a manihini, hau rātou a tae atu i te tuha'a hi'opo'ara'a a te mau mūto'i 'ōti'a fenua. E nō te fāri'i maitai nei ia rātou, e ha'amau-ato'a-hia i te hō'ē pa'epa'e nā te mau 'upa'upa. I te tahi a'e pae, e fa'a'ite'ite hia i te tahi mau tauiha'a huru rau nō te fenua nei.

I ni'a i te tahua mātāmua, e fa'a'āpī-ato'a-hia i te vāhi fa'arevara'a. 30 mirioni farāne patifita o tei fa'ata'a hia nō te ha'amau mai i te hō'ē piha ha'utira'a nā te mau tamari'i, te tahi ato'a vāhi nō te māta'ita'i i te 'āfata teata o tei feruri hia. E ha'amaita'i-ato'a-hia i te piha Manuhiri nō te mau horopātete o tei ho'o mai i te mau tīteti moni roa a'e. Nō rātou, e ha'amaita'i hia i tā rātou mau mā'a. E fa'anaho-ato'a-hia i te tahi vāhi māta'ita'ira'a 'āfata teata, nō te feia puhipuhi 'ava'ava, e'ita rātou e mo'e hia. E ha'amau-ato'a-hia i te tahi mau fare pape nā rātou.

Te fa'aara nei te taiete ADT, e rave hia i te mau patura'a rarahi i te ārea matahiti 2017-2019. "E fa'ahepo hia ia mātou i te rave i tera mau fa'a'āpira'a, no te pāhono i te mau fa'auera'a nā te ara. Inaha, 'aita tātou e fa'atura rā i te reira i teie mahana", o te reo ia no Eric Dumas, te ti'a fa'atere no teie taiete.

Nā te taiete hōho'a Island Studio i fa'anaho mai i teie 'ōpuara'a. No reira, i te pae nō te vāhi i reira te mau horopātete e haere e ti'i i tā rātou mau tīteti manureva, ia oti ana'e te mau ha'amaita'ira'a, hō'ē ana'e vāhi o tei fa'ata'a hia nā te mau rerera'a nā te ara e tae noa atu i te mau rerera'a nā roto i te mau ta'amotu. Te fā, oia ho'i, te fa'aitira'a i te mau ha'amāu'ara'a a te mau taiete manureva.

Nā roto i teie mau fa'a'āpira'a, te ti'aturi nei te taiete ADT e ia maita'i atu ā tāna tāpura faufa'a, i ni'a i te mau fare toa e te mau fare tāmā'ara'a e vai nei i te tahua taura'a manureva.

Tera rā, te fa'aara nei o ADT, e'ita roa atu te mau taiete manureva e amo i te mau ha'amāu'ara'a nō teie mau fa'a'āpira'a. Ia au i te reo o Eric Dumas, e'ita ato'a rātou e ha'amara'a i tā rātou mau tute i teie mau matahiti i muri nei.

Nō Jean-Christophe Bouissou, te fa'atere hau i te pae nō te fāri'ira'a rātere, mea maita'i roa teie mau fa'a'āpira'a, i mua i teie 'ōpuara'a Tahiti Mahana Beach. Oia mau, i te matahiti 2019, e nehenehe te tahua taura'a manureva nō Fa'a'a e fāri'i e piti manureva rarahi e, e fa'areva e toru manureva rarahi.

Tahua taura'a manureva : Hō'ē miria e te 'āfa no te fa'a'āpī i te vāhi fāri'ira'a ta'ata e te vāhi tāpe'ara'a pere'o'o

Tahua taura'a manureva : Hō'ē miria e te 'āfa no te fa'a'āpī i te vāhi fāri'ira'a ta'ata e te vāhi tāpe'ara'a pere'o'o

Tahua taura'a manureva : Hō'ē miria e te 'āfa no te fa'a'āpī i te vāhi fāri'ira'a ta'ata e te vāhi tāpe'ara'a pere'o'o

E AHA TE AURA'A ?

taura'a manureva : aéroport


Tau, c’est se poser ou se percher. Taura'a, c’est le lieu ou le moment où quelque chose se pose. On peut le traduire selon le contexte par : perchoir, atterrissage, aéroport, aérodrome… Manureva ‘avion’ est un composé de manu ‘oiseau’ et de reva, qui désigne soit le ciel, soit l’action de partir. Ailleurs en Polynésie, l’avion, c’est aussi la ‘pirogue qui vole’, vakalele en futunien, wakarere en māori.

Exemples :

- Manu iti ē, tei hea tō 'oe taura'a. 'Ua tāpū te ta'ata i te rā'au. (Turo a Raapoto) : ‘Petit oiseau, où te percher ? Les hommes ont coupé les arbres.’
- I 'ō nei ihoā ïa 'oe e tau ai i teie mau mahana ! : ‘C’est donc ici que tu traînes (lit. que tu te perches) ces jours-ci !’
- E tau mai te manureva i te hora hitu 'e te 'āfa. : ‘L’avion atterrit à sept heures et demi.’
- 'Aita e taura'a nō te manureva nā te ara mai i te Henua 'Enana : ‘Il n’y a pas d’aéroport international aux Marquises.’


le Jeudi 31 Mars 2016 à 17:37 | Lu 963 fois