Tahiti Infos

Poritita : E ho'i o René Temeharo e o Frédéric Riveta i Taraho'i


Ua fa'aho'i o René Temeharo e o Frédéric Riveta i to raua ti'ara'a no te ho'i atu i Taraho'i.
Ua fa'aho'i o René Temeharo e o Frédéric Riveta i to raua ti'ara'a no te ho'i atu i Taraho'i.
PAPEETE, le 08/10/2015 - Aita fa'ahou o René Temeharo e o Frédéric Riveta i ni'a i te mau ti'ara'a fa'atere hau. Ua fa'aho'i raua i to raua ti'ara'a no te ho'i atu i Taraho'i. Anira'a o tei fari'i hia e te peretiteni no te Hau Fenua, Edouard Fritch, i teie mahana. Te parau no te fa'a'apu e amo hia te reira e te peretiteni iho e na Nicole Sanquer e arata'i i te parau no te feia 'api e te tu'aro.

I teie pae avatea, to te peretiteni no te Hau Fenua ha'apapura'a i tona mau mana'o i mua i te mau papa'i ve'a, e, ua fari'i oia i te mau anira'a o na fa'atere hau to'opiti, René Temeharo e o Frédéric Riveta, o tei fa'aho'i i to raua ti'ara'a. I teie mahana, na te peretiteni iho no te Hau Fenua, e ha'apa'o i te parau no te Fa'a'apu e na Nicole Sanquer e arata'i i te parau no te feia 'api e te tu'aro.

E ho'i na ti'a to'opiti i te fare 'apo'ora'a rahi no te ha'amahuta i te mau reo a te pupu Tapura Huira'atira. No reira, i teie mahana, 18 mau mero i rotopu i teie pupu turu hia i te fa'aterera'a a Edouard Fritch e, e 8 i rotopu i te pupu a A Ti'a Porinetia, ia 'amui ana'e hia e 26 mau mero e turu papu nei ia Edouard Fritch.

No reira, i teie mahana, ua 'iriti-ato'a-hia te rurura'a a te mau mero i Taraho'i, niu hia i ni'a i te tapura faufa'a 2015, a te Fa'aterera'a. Taime faufa'a ato'a te reira na Edouard Fritch, inaha, ia 'ore teie puta faufa'a i te ma'iti hia, e mau te tahi mau 'opuara'a o ta te fa'aterera'a i mana'o i te fa'atupu mai.

Teie ra, noa atu e ho'i atu na ti'a to'opiti, René Temeharo e o Frédéric Riveta, i Taraho'i, e'ita ato'a e rava'ai no te ha'amau i te tahi pae rahi pautuutu maita'i. E toe fa'ahou ra e 3 mau mero, ia ra'e hia e 29, te 'afara'a ia o te rahira'a o te mau mero i Taraho'i. Na roto ra i teie fa'anahora'a, e 2 mau reo 'ere hia e te pupu puatou, Fernand Tahiata e o Evans Haumani, na tavana to'opiti i mono mai ia Riveta tane e ia Temeharo tane, i te taime raua a amo ai i to raua ti'ara'a fa'atere hau.

No reira, e'ita ato'a o René Temeharo e o Frédéric Riveta e ho'i 'oi'oi i Taraho'i, inaha, ia au i te papa ture 'otonomi, titau hia ia raua i te tia'i mai e 30 mahana te maoro, i muri a'e i te fa'aho'ira'a i to raua ti'ara'a, tona aura'a, i te 8 no novema i muri nei, raua a parahi fa'ahou mai i Taraho'i.

NA VAI E FA'ATI'A I TE PAE RAHI ?

I teie mahana, te farerei-fa'ahou-nei tatou i te mau 'arepurepura'a poritita i ratere hia e tatou mai te matahiti 2004 ra. Aita ho'e a'e pae rahi pautuutu maita'i no te arata'i i to tatou fenua. Te mau 'ohipa ato'a ia o ta tatou e 'ite nei i teie mau mahana i te fare 'apo'ora'a rahi.

Te uira'a i teie mahana, te vai anei te tahi mau tau'ara'a parau i rotopu i te mau mero, i te pae ihoa ra i te pupu Tapura Huira'atira no te 'ume mai i te mau reo io ratou ra ? Ia au i te tahi mau mana'o o te tahi o ratou, e riro ra e, te tahi mau mero no te pupu puatou i te riro i te tapiri atu i teie mau mahana i muri nei. "Ua ha'apapu mai te tahi mau ti'a e, e turu ihoa ratou i ta matou pupu, ia ho'i ana'e o René Temeharo raua o Frédéric Riveta i Taraho'i", o te tahi ato'a ta'ira'a reo i topa mai, a mahana toru ra. Ua 'ite ato'a tatou i te tahi mau ti'a no te pupu puatou o tei ma'iti ia au i to ratou mau mana'o, mai ia Isabelle Sachet. Penei a'e na ratou e fa'ati'a mai i te ho'e pae rahi ananahi.

Te vahi papu ra, i teie mahana, te toe fa'ahou ra e 3 reo no te turu i te tapura faufa'a a te fa'aterera'a o te hau fenua. O vai tei nehenehe e taui i tona ti'ara'a ananahi ? Tae mai i teie mahana, aita ho'e a'e i'oa papu i matara mai.


FA'AOTIRA'A MAI ROTO MAI I TE 'APO'ORA'A A TE MAU FA'ATERE HAU (PARAU PIA HIA E TE AORA'I O TE FA'ATERERA'A)

Fariira’a Ratere : fa’anahora’a i te mau rurura’a a te SPTO e a te SPCF i Tahiti

E piti tau fa’anahora’a no te ao nei, no ni’a iho i te tuha’a no te fariira’a ratere, te mau rurura’a a te SPTO (Fa’anahora’a Fariira’a raterte no Patitifa Apato’a) e a te SPCF (Forum no te Revara’a no Patitifa Apato’a) o te fa’atupuhia e te ‘Apo’ora’ahau mai te 12 e tae atu i te 17 no ‘atopa i Tahiti.
Te fa’anahora’a matamua, te rurura’a a te SPTO, e tupu ia i raro a’e i te fa’aterera’a no te fa’anahora’a a te mau fa’aterera’a fenua o te SPTO o te tapi ra e fa’ahotu i te tuha’a no te fariira’a ratere i roto ia Patitifa. E ‘ere teie fa’anahora’a i te ‘Apo’ora’ahau, e ha’aputuputu ra ‘oia i te mau fa’atere no te mau pu fariira’a ratere mero, mai te : mau motu Raroto’a, o Fiti, o Kiripati, te mau motu Maretara, o Nauru, o Niu, o Papua Niu Tinea, te Repupirita Huira’atira no Taina, o Samoa ma, o Toromona ma, o Tonga, o Tuvaru, o Vanuatu, te mau Hau ‘Amui no Mitoronetia, no Timor Htia’a o te Ra, no Niu Taraoni e no POrinetia farani. E tupu te mau tapura ‘ohipa no taua 25 ra’a no te rurura’a a te SPTO mai te 12 e tae atu i te 15 no ‘atopa.

Te rurura’a a te SPCF ( Forum no te Revara’a no Patitifa Apato’a) e tupu ‘oia i te ‘Apo’ora’arahi no Porinetia farani i te 16 e te 17 no ‘atopa 2 015. Te fa a taua rurura’a matamua roa a te SPCF o te ha’aputuputura’a mai ia 11 mau Hau e mau Fenua rii no Patitifa Apato’a, no te parauparau no ni’a I te fa’ahotura’a I roto I to ratou tuha’a fenua i te ratere oriori mata’ita’I na ni’a i te pahi : tem au motu Raroto’a ma, o Fiti, o Pitcairn, o Tona, tem au motu Toromona ma, o Samoa ma, o Samoa mrite ma, o Vanuatu, o Niu Taratoni, o Porinetia farani, e tae noa’tu i te ‘amui ato’ara’a mai o ‘Auteraria e o Tinetapure.


Rima I : 14 ra’a o te taupe’e a te mau motu Tuha’apae ma no te 23 no ‘atopa e ate atu i te 8 no novema


Fa’atupuhia e te Tomite Fa’atupu i te mau Fa’a’ite’itera’a ‘Ohipa Rima I no te mau motu Tuha’apae ma, peretitenihia e Vainui Faraire Barsinas vahine, ma te turuhia e te Fa’aterera’ahau no te Fa’a’apu, no Rima I e no te Fa’ahotura’a i te mau Ta’amotu, e farii teie fa’a’ite’itera’a e 5 mau ‘Amuitahira’a o te ‘amui ra e 50 rahira’a rahua no te mau motu no Rapa, no Raivavae, no Rimatara, no Rurutu e no Tubuai.
I teie matahiti, te parau tumu o tei tape’ahia mai « Te Raura’a o te U natura i Tuha’apae ma » : e ha’afaufa’a ana’e i te mau u natura no te mau motu Tuha’apae ma. No te reira, e fa’a’ite’ite te mau Rima I e e ‘aitaui ratou i to ratou mau ‘ite no te reira tuha’a. E ha’apa’o ato’ahia mai te tahi fa’a’ite’itera’a i te mau huru u rau ato’a e vai nei o te ‘iteahia na roto i te mau raura’a o te mau tumu rii ra’au, o te tiare tanu, o te mau poreho e, e rave rahi atu a mau hotu natura.


Fa’aturera’a totiare : fa’ataera’a i te ’Apo’ora’arahi no Porinetia farani e 3 mau ’opuara’a ture ’Ai’a

Ua hi’opo’a te ’Apo’ora’a a te mau Fa’aterehau, i to ratou haponora’ahia atu i te ’Apo’ora’arahi no Porinetia farani, e 3 ’opuara’a ture ’Ai’a o te tapi ra :
• Te matameha’i, e ha’amana i te ture ta’a-è no te ’aufaura’a i te mau tuha’a totiare ’aufau ’orehia e te mau fatu ’ohipa, no te mau fana’ora’a;
• Te piti, no te fa’ataui i te fa’aotira’a mana n° 57-246 no te 24 no fepuare 1 957, no ni’a i te ‘aufau pe’e roara’a i te mau tuha’a moni ato’a titauia i te mau fatu ’ohipa ia ’aufau i roto i te ’Afata Turuuta’a e vai i to i te mau fenua no te mau Aramoana;
• E te toru, no te fa’ataui i te fa’aotira’a mana n° 57-246 no te 24 no fepuare 1 957 no ni’a i te ’aufau pe’e roara’a i te mau tuha’a e titauhia i te mau fatu ’ohipa e ’aufau i roto i te ’afata turuuta’a no te mau moni taturu i te mau fetii i roto i te mau fenua Aramoana.


le Jeudi 8 Octobre 2015 à 17:24 | Lu 428 fois