Tahiti Infos

Matahiti 2016 : e fa'ahanahana te nūna'a tinitō i te 'ūrīta'ata


PAPEETE, le 11/02/2016 - Tei roto tātou i te mau 'ōro'a no te matahiti 'āpī a te nūna'a tinitō. Ua ha'amata te reira i teie monire i ma'iri a'e nei hope atu ai i te mahana mā'a 20 no fepuare i muri nei. I teie matahiti 2016, te 'ānimara o tei fa'ahanahana hia ai, oia ho'i, te 'ūrīta'ata. Ia au i te mau tohura'a a teie nūna'a, rave rahi mau 'ārepurepura'a i te tupu mai i teie matahiti.

I roto i te ta'ere a te nūna'a tinitō, i te mau matahiti ato'a, e fa'ahanahana rātou i te hō'ē 'ānimara. 12 o tei tāpe'a hia e, i teie matahiti, o te parau ia no te 'ūrīta'ata o tei ha'afaufa'a hia, i muri a'e i te pua'aniho, 'ānimara i fa'ahanahana hia i te matahiti i ma'iri a'e nei.

No reira, mai tei mātau hia e tātou, rave rahi mau fa'a'ana'anataera'a o tei tāpura hia i te roara'a o teie hepetoma tae atu i te 20 no fepuare i muri nei. Rave rahi ato'a mau vahi i reira e fa'atupu hia te 'ori a te riona, taime ato'a ia no te mau ta'ata no te pūpū i te tahi mau ō. I teie mahana, e tupu te 'ori a te riona i te fare ma'i no Ta'aone, i te pū rāpa'aura'a a te mau tamari'i, mai te hora 9 e te 'āfa.

E no te fa'ahanahana i teie 'ōro'a a te matahiti 'āpī a te nūna'a tinitō, e parau ia tātou "Kung Hi Fat Choy" aore ia "Kung Hei Fat Choy", no te fa'a'ite i tō tātou tāpa'o aroha no teie matahiti 'āpī.

E AHA TE MAU TOHURA'A I TEIE MATAHITI

Ia au i te mau tahua tinitō, rave rahi mau 'ārepurepura'a e 'ite hia i teie matahiti, i te pae anei o te orara'a poritita aore ia i te pae no te faufa'a. Te tumu ? No teie ia 'animara e fa'ahanahana hia ai i te roara'a o teie matahiti, oia ho'i, te 'ūrīta'ata.

E 'ānimara teie o tei ha'uti rahi roa, tari'a turi ato'a ho'i, e, o tei fa'atupu i te 'ino…

I roto ato'a i te peu tumu a teie nūna'a, e 'āmui rātou i teie mau 'ānimara i te tahi mau tāpa'o, mai te auahi anei aore ia te pape. E, i teie matahiti 2016, o te auahi ia. Te vāhi pe'ape'a roa atu, ia 'āmui ana'e hia teie tāpa'o e te 'ūrīta'ata, e'ere i te tahi tāpa'o maita'i.

Te tahi noa hi'ora'a, ia au i te mau parau a te tahi mau tahua, rave rahi mau tāma'i o tei riro i te tupu mai, na reira ato'a i te mau ma'i huru rau, e 'ū'ana te reira i teie matahiti. Te vāhi pāpū, e tupu te tahi mau 'ohipa tia'i-'ore-hia e tātou.

Ta'a noa atu i teie mau tohura'a, te vai ra te tahi mau tuha'a o tei ha'amaita'i hia, mai te parau anei no te mau ito 'āpī, te mau rave'a 'āpī e te tahua natireva. "Mau tuha'a teie o tei nati hia i teie tāpa'o, oia ho'i i te auahi", o te reo ia no te Thierry Chow, hō'ē tahua e noho ra i Hong Kong.

No reira, eiaha ato'a e mo'e hia ia tātou, 'ei mau tohura'a ana'e te reira. E nehenehe tātou e rave i teie mau tohura'a mai te tahi mau parau fa'aitoitora'a i roto i to tātou orara'a, ia 'ore tātou e topa i roto i te fifi.

E AHA TE AURA'A ?

'ūrīta'ata : singe


Avant l’arrivée des Occidentaux en Polynésie, les seuls mammifères terrestres connus des Polynésiens, outre les humains eux-mêmes, était le chien ('ūrī), le cochon (pua'a) et le rat ('iore), qui les ont accompagné dans les migrations, et plus à l’ouest du Pacifique, la roussette, une chauve-souris endémique de grande taille, rousse, nocturne et frugivore (moakirikiri en rarotongien).
À partir du 19ème siècle, il a donc fallu emprunter ou créer de nouveaux mots pour tous les mammifères introduits dans ces îles ou évoqués dans des textes traduits en tahitien, en particulier dans la Bible.
Certains quadrupèdes à sabot ont été désignés par des composés de pua'a "cochon : pua'ahorofenua "cochon-courir-terre = cheval", pua'aniho "cochon-corne = chèvre", etc. Le mot 'ūrīta'ata est une création originale, probablement des premiers missionnaires protestants, qui nomme le singe, un mammifère sans sabot de taille moyenne ("'ūrī ‘chien") et anthropoïde (ta'ata "humain, homme").

Exemples :
- "'A hi'o iāna i ni'a i te tumu rā'au, e au i te 'ūrīta'ata" : "Regarde-le sur l’arbre, on dirait un singe."
- "Ia au i te hi'ora'a a Charles Darwin, hō'ē ā tumu tō te ta'ata 'e tō te 'ūrīta'ata" : "Selon Charles Darwin, l’homme et le singe ont la même origine."



le Jeudi 11 Février 2016 à 16:42 | Lu 471 fois