Tahiti Infos

E tupu te harura'a 'āu'a Tahiti Infos i te 30 e te 31 no tiurai i Papara


PAPEETE, i te 15/07/2016 - Teie te pitira'a o te matahiti a fa'atupu hia ai te harura'a 'āu'a tāorara'a pōro no Tahiti Infos. E tupu te reira i te 30 e te 31 no tiurai i muri nei i Papara. Tata'ura'a o tei fa'atupu hia e te 'āmuitahira'a tāorara'a pōro no te fenua nei. No reira, te pi'i nei te tōmite ta'urua i te feia ato'a e hina'aro rā i te tata'u atu, ia tae rahi mai i teie nei fa'anahora'a. 'E'ita te mau rē e taui, 16 o tei fa'ata'a hia nā te mau tāne e, e 8 o tei fa'anaho hia nā te mau vahine.

I te 30 e te 31 no tiurai i muri nei, e fa'atupu hia te pitira'a o te taime no te harura'a 'āu'a tāorara'a pōro no Tahiti Infos, i Papara, pāturu hia e te Fa'aterera'a o te Hau Fenua.

Fa'anahora'a o tei fa'atupu hia e te 'āmuitahira'a tāorara'a pōro no te fenua nei, peretiteni hia e Rémy Aumerand. E ti'a ato'a e ha'apāpū o oia ana'e tei nehenehe i te fa'atupu i te mau tata'ura'a tāorara'a pōro mana i mua i te mau fifi ihoa rā o tei fārerei hia e rātou i teie mau mahana.

Oia mau, i te taime a fa'a'āpī hia i te tōmite a te 'āmuitahira'a, ua manuia mai o Rémy Aumerand i ni'a i te ti'ara'a peretiteni. Ma'itira'a o tei horo hia e Joël Degage, te peretiteni tahito no teie 'āmuitahira'a. Tei roto teie 'ohipa i te rima o te tiripuna.

Te vāhi pāpū, te mau fa'anahora'a ana'e o tei fa'atupu hia e te 'āmuitahira'a o tei ha'amana hia, mai te peu noa atu e fa'areva hia te tahi pupu nā te ara, mai te harura'a 'āu'a tāorara'a pōro no te ao, o tei tārena hia, mai te 1 tae atu i te 4 no tītema 2016, i te fenua Madagascar. No reira, nō teie harura'a 'āu'a Tahiti Infos, e 'āmui ato'a mai te pupu o tei amo i te ro'o o te fenua nei nā te ara.

Mai te peu noa atu, 'e'ita 'outou i tāpa'o atu rā i tō 'outou i'oa, e taime ā tō 'outou, e 'ōpani hia te mau tāpa'opa'ora'a i'oa i te 27 no tiurai i muri nei, i te hora 5 i te ahiahi, 1 300 farāne pātifita o tei ani hia i te ta'ata tāta'i tahi. E nehenehe 'outou e haere i ni'a i tā mātou tahua natirara TAHITI INFOS no te ti'i i te mau 'api parau.

Rave rahi mau ō o tei fa'ata'a ato'a hia, 16 nā te mau tane (15 000 farāne tae atu i te 360 000 farāne), e, e 8 nā te mau vāhine (9 000 farāne tae atu i te 120 000 farāne).

No reira, i teie taime nei, 'aita i pāpū atu rā e fea rahira'a ta'ata i tāpa'o i tō rātou i'oa, ia au i te reo o Rémy Aumerand, "e tia'i te ta'ata i te Heiva no te tāorara'a pōro tārena hia i te 23 no tuirai i muri nei, i muri iho rātou e haere mai ai e tāpa'o ia rātou".

Nō te tahi mau ha'amāramaramara'a hau roa atu, e nehenehe 'outou e niuniu atu i te peretiteni no te 'āmuitahira'a Rémy Aumerand, i te 87 78 16 10.

Hōho'a 'ārearea a Munoz


APO'ORA'A A TE MAU FA'ATERE HAU (PARAU PIA A TE AORA'I)

Itouira

Mau pu mata’i mahanahana e uira (hiperite) no te mau ta’amotu atea

Ua vauvau mai te Mono-Peretiteni, Fa’aterehau ti’a’au i te mau itouira, i te tapura ‘ohipa matamua roa no te mau pu hiperite (mata’i mahanahana e uira) no te mau motu Tuamotu ma ia au i te mau fa titauhia no te fa’aiti i te ta’a-è-ra’a itouira i rotopu ia Tahiti e te mau ‘ ōire rii na’ina’i atea.

Mai tei fa’aara a’enahia i roto i te Hoho’a no te fa’atauira’a itouira, ua ravehia mai te tahi tuatapapara’a ‘ihi rave’a e faufa’a moni, i ni’a i te tahi pupu motu no Tuamotu e mau motu teitei. Teie taua pupu matamua ra no e to’ova’u mau motu : Manihi, Hikueru, Raroia, Tureia, Takapoto, Takaroa, Fakarava e Rapa.

Ua ha’apuave mai te mau numera no taua mau tuatapapara’a ra i te ti’ara’a fifi no te pae o te itouira, no te mau tano ‘orera’a te fa’a’ohipara’a o te nehenehe e fa’atupu mai i te mau fifi rarahi i ni’a i te orara’a hau e te ‘ati ‘ore o te mau faufa’a e o te mau ta’ata. No reira, ei mau tareni matamua roa o te ti’a ia rave ruhia, ua fa’aoti te Mono-Peretiteni ia mape’ehia ma te ‘ore e fa’ataere i te mau ‘Ōire i raro a’e i te araira’a a te piha no te mau itouira, a te tomite ‘ohipa no te fa’ahotura’a i te mau ‘Oire e i te ‘Āmuira’a motu no Tuamotu-Ma’areva, no te fa’a’ohipara’a i te mau rave’a no te parurura’a e no te fa’a’ohipara’a i te mau fa’aturera’a no te mau pupa reni ‘operera’a itouira. E mea faufa’a te reira fa’ahaerera’a ia au i ta te mau ture e titau maira no te mau pu mata’i mahanahana e uira (hiperite).

I ni’a i tera e va’u mau tahua ‘ōhipara’a o tei tuatapapahia mai, e ono o te nehenehe e fana’o i te ha’amaura’a no te hō’ē tino faufa’a moni ta’ato’a e 980 mirioni toata farane. Na motu matamua roa e piti o te fana’o atu, o Manihi ia e o Rapa, no te mea ua papu te faufa’a moni no raua. I te tahi noa’tu pae, e fa’atano ato’a atu a te piha no te mau itouira i te tahi tohura’a i ni’a i te tahi è atu a mau motu teitei e mau motu haeha’a, no te hamani mai ho’e reni tapura ‘ohipa no te ha’amaura’a i te mau pu hiperite e no te fa’arava’ira’a i te ta’ato’ara’a no te mau ‘Ōire i te reira o te farerei ra i te reira mau fifi.

Orara'a a te mau 'oire


27ra’a te rurura’a no te ‘Āpo’ora’a Merohope a te mau ‘Ōire no Porinetia farani


E tupu ia mai te monire atu 1 no ‘atte e tae atu i te mahana maha 4 no ‘ātete i mua nei i roto i te ‘Ōire no Tai’arapu Hitia’a o te Ra.
Te parau tumu no taua ‘Āpo’ora’a Merohope ra o teie ia : « Mape’era’a i te fa’ahotura’a fa’arava’ira’a faufa’a a Porineia farani : e aha te tareni a te mau ‘Ōire ? ». No te fa’ahaere noa fa’ahoura’a’tu a i te mau tapura ‘ohipa e te mau ‘aitauira’a o tei tupu na i te 2015 Ra, ua fa’aoti mai te Pu Fa’atere e tu’u i te parau tumu no taua rurura’a ra i ni’a i te tuha’a a te mau ‘Ōire i te pae no te fa’ahotura’a fa’arava’ira’a faufa’a e ta ratou tareni i mua ihoa i te tuha ‘opere aumaitera’a i te mau mana mai te fa’aotimanahia mai e te papature ‘ai’a.

Hōho'a

Turu i te fa’atupura’a hoho’a teata e numera rorouira no te hoho’a tapiripiri « Al Dorsey »

Ua fa’aoti te ‘Āpo’ora’a a te mau Fa’aterehau e farii i te anira’a no te Turu i te Fa’atupura’a Hoho’a teata e Numera rorouira (TFHN=SCAN), o tei tu’uhia mai e te SARL Te mau Hoho’a tavirihia no Patitifa.
Ua horo’a ato’a mai te Tomite Tuatapapa no te SCAN (TFHN) i ta’na fariira’a i te 15 no mati i ma’iri a’e nei, e tae noa’tu i te CCBF, i te 3 no me i ma’iri a’e nei. Ua paturuhia’tu teie ‘ōpuara’a i ni’a i te faito 10 mirioni toata farane, no te hamanira’a mai e 6 hoho’a tavirihia ‘a’amu ferurihia no te roara’a e 52 minuti, na te ‘afata teata, piihia « Al Dorsey »


le Vendredi 15 Juillet 2016 à 08:55 | Lu 916 fois